| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Consideratii filosofice asupra unor rezultate si ipoteze ale neurostiintei imbatranirii cognitive

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
CONSIDERAŢII FILOSOFICE ASUPRA UNOR REZULTATE
ŞI IPOTEZE ALE NEUROŞTIINTEI ÎMBĂTRÂNIRII COGNITIVE
    
1.Introducere
Dezvoltarea şi diversificarea ştiinţei
actuale face posibilă dezvoltarea filosofiei şi diversificarea domeniilor
filosofiilor stiinţelor speciale. Abordările filosofice ale unor ştiinţe
(ex., matematica) nu sunt o noutate (Platon, Aristotel, Kant etc.). Totuşi,
în încercarea de a stabili noi punţi de legătură între filosofie şi
ştiinţele speciale, putem întâmpina mari rezistenţe din partea unor
reprezentanţi ai filosofiei tradiţionale. Astfel, unele autorităţi
filosofice consideră că există o incompatibilitate importantă între
filosofie şi medicină. Neurobiologia îmbătrânirii ar fi doar medicină,
uitându-se că este o ştiinţa experimentală. Totuşi, în adevăr, chiar
şi marii filosofi ai ştiinţei în general (Carnap, Quine, Pooper, Kun etc.)
au avut ca obiect sau ca punct de plecare al meditaţiei lor teorii şi/sau
constatări ştiinţifice concrete. Aşa cum există o filosofie a matematicii,
fizicii, chimiei, biologiei, dreptului, politicii, artei, moralei, logicii
etc., tot aşa este posibilă o extindere analoagă a analizei, interpretării,
intuiţiei, şi evaluării filosofice asupra unor noi ramuri ale ştiinţei.
Rezistenţa amintită este totuşi numai locală, nelegitimă, şi reavoitoare,
nu internaţională, deoarece la nivel internaţional există
jurnalul Medicine and Philosophy şi jurnalul Philosophy of Biology
care publică periodic de un timp considerabil.
Utilitatea şi importanţa gândirii filosofice a unor noi ramuri ale
ştiinţei constă în aceea că, astfel se pot crea noi filosofii ale unor noi
ştiinţe, se pot crea noi filosofii ale obiectelor studiate de acele
ştiinţe, se pot desprinde idei relevante pentru filosofia ştiinţei în
general, şi se pot abstrage sau construi câteva idei ontologice.  Tocmai
aceasta este, ceea ce voi încerca să fac în cele ce urmează, cu
neurobiologia îmbătrânirii. Şi pentru că, avem nevoie de un obiect şi
punct de plecare pentru o abordare filosofică, voi începe prezentând unele
dintre ideile cele mai clare ale unor articole, referitoare la o aceeaşi
ipoteză, publicate în jurnalul Neurobiology of
Aging. Am spus: şi pentru
că, deoarece studiile de filosofia ştiinţei atât
în general cât şi în special, sunt pândite şi de alte neânţelegeri:
oamenii de ştiinţă uneori confundă filosofia unei ştiinţe cu mitul,
poezia, sau cu pseudoştiinţa, iar filosofii tradiţionali, la contactul cu o
noutate în filosofia ştiinţei, tind să formeze acuzaţii de scientizare
pseudofilosofică. Deaceea, cei ce încearcă să îmbogăţească,
reânoiască, şi eleveze filosofia iniţiind filosofia unor ştiinţe noi,
trebuie să satisfacă cât mai echilibrat cerinţele celor doua
tabere.     
   2.0. Ipoteza rolului mielinei în
explicaţia  ştiinţifică  a îmbătrânirii   
creierului
atât factori genetici cât şi factori din mediul externi (ex.,
amyloid β-peptide,
toxicitatea radicalilor liberi, traume cerebrale, anoxia, nivelele de
colesterol, etc.) pot contribui la determinarea insuficienţelor cognitive cum
sunt cele constatate în îmbătrânire şi boala lui Alzheimer (BLA),
datorită influenţei pe care o au asupra traiectoriei dezvoltării şi
deteriorării mielinei. (Bartzokis1, 2003)
mielina are un rol vital în transmisia
impulsurilor electrice neuronale şi în sincronizarea funcţiei creierului.     (Bartzokis1,
2003)
Boala lui Alzheimer (BLA) este o boală unic umană a cărei singur
factor de risc este vârsta.  (Bartzokis1, 2003)
ultima manifestare a BLA în formele ei genetice este o creştere a
depozitelor oligomerului amyloidβ-peptide; în formele non-genetice această
depozitare are un rol iniţial în generarea BLA. (Bartzokis1,
2003)
materia albă a creierului, atât prin dezvoltarea ei
heterocronică cât şi datorită traiectului temporal foarte lung pe care î-l
urmează mielinizarea ariilor corticale asociative, este vulnerabilă
leziunilor specifice BLA: plăci neuritice extracelulare bogate în
amyloid   şi     încâlcituri neurofibrilare
intraneuronale  bogate în proteina tau. (Bartzokis1,   
2003)   
producţia şi menţinearea mielinei are un rol esenţial în buna
funcţionare a creierului; mielina participă la conducerea potenţialelor de
acţiune mărind viteza de transmitere a potenţialelor de acţiune; viteza
face posibilă integrarea informaţiei în reţelele neuronale larg
distribuite; integrarea larg distribuită a informaţiei stă la baza
funcţiilor cognitive superioare.  (Bartzokis1, 2003)
scăderea funcţiei mielinei produce nu numai scăderea vitezei de
transmitere saltatoare a potenţialelor de acţiune, ci şi mărirea timpului
refractar, ceea ce condiţionează şi micşorarea frecvenţei impulsurilor.
(Bartzokis1, 2003)
argumente empirice:i) în SNC al pisicilor a fost constatată o
reducere, asociată vârstei înaintate, de până la 50% a axonilor ce au o
viteză mare de transmitere. ii) studii histologice umane au arătat o reducere
de până la 27-45% a lungimii axonilor mielinizaţi, la vârste înaintate,
în primul rând, datorată pierderii fibrelor cu diametru mic care se
mielinizează în dezvoltarea târzie şi care sunt şi cele mai vulnerabile
leziunilor specifice BLA. (Bartzokis1,
2003)
datorită conţinutului lor bogat în lipide şi fier,
datorită  activităţii lor metabolice crescute oligodendrocitele sunt
vulnerabile mai ales la leziuni oxidative; lipidele oxidate sunt 
dăunătoare tecilor de mielină. (Bartzokis1,
2003)
neurodegenerarea specifică BLA nu este globală, ci neuronii cei
mai susceptibili de această degenerare sunt cei ce sunt mielinizaţi târziu
în viaţă.  (Bartzokis1, 2003)
progresul BLA urmează o traiectorie conversă
mielinizării.(Bartzokis1, 2003)
regiunile cerebrale ce se mielinizează
târziu în viaţă sunt implicate în memoria de scurtă durată ce atârnă
de sincronizarea impulsurilor unor arii funcţionale larg distribuite şi sunt
cele mai vulnerabile formării depozitelor de amyloid şi deteriorării
mielinei. (Bartzokis1, 2003)
amyloid-beta devine toxic când se oligomerizează, iar când se
oligomerizează poate distruge direct tecile de mielină. (Bartzokis1,
2003)
amyloid-beta promovează stresul oxidativ şi
neurotoxicitatea.
fierul interacţionând cu amyloid-beta promovează formarea
speciilor reactive de oxigen.(Bartzokis1, 2003)
lezarea oligodendrocitelor tinere şi a precursoarelor lor poate
constitui un mecanism comun al alterării patternului dezvoltării creierului;
acest pattern s-ar putea manifesta la vârste înaintate ca o varietate de
factori de risc ai BLA (ex., traume cerebrale timpurii, boli vasculare,
hipertensiune, deficienţe nutriţionale, hipercolesterolemie, şi nivele
hormonale scăzute etc.).  (Bartzokis1, 2003)
toxicitatea factorului amyloid-beta
creşte cu vârsta.(Bartzokis1, 2003)
interacţiunile dintre oligomerul amyloid-beta şi membrana
celulară duc la pierderea colesterolului membranar, la vârste
înaintate.  (Bartzokis1, 2003)
scăderea colesterolului membranar poate
duce la deteriorarea microtubulilor, ceea ce poate
duce la formarea încâlciturilor neurofibrilare intraneuronale. 
(Bartzokis1, 2003)
amyloidul-beta oligomeric poate leza mielina. (Bartzokis1,
2003)
modelul lui Bartzokis prezice că, medicaţiile sau alte
intervenţii (ex., dietare) care protejează şi/sau îmbogăţesc şi/sau
previn deteriorarea mielinei pot ameliora deficitele datorate atât
îmbătrânirii creierului cât şi unor dezordini neurodegenerative asociate
vârstei ca BLA. (Bartzokis1, 2003)
anii dintre sfârşitul adolescenţei şi sfârşitul vârstei
mijlocii reprezintă o perioadă în care schimbările cu caracter progresiv
(neurogeneză) şi cele cu caracter regresiv(pierderile neuronale) sunt
într-un echilibru relativ. (Jernigan şi Cristine, 2003)
modelul lui Bartzokis se întemeiază pe dovezi empirice ale
dezvoltării "heterocronologice" ale materiei albe în creier. (Jernigan şi Cristine, 2003)
ipoteza lui Bartzokis nu poate fi testată definitiv în lipsa unor
hărţi care să revele diferitele faze ale procesului mielinării în
diferitele regiuni ale creierului. (Jernigan şi Cristine, 2003)
modelul lui Bartzokis postulează o corespondenţă între
distribuţia regională a sturcturilor neuronale ce se mielinizează târziu
în viaţă şi cele ale leziunilor timpurii în avansarea BLA. (Jernigan şi
Cristine, 2003)
Dovezile empirice par să arate că, regiunile asociative ale
cortexului şi regiunile critice ale convergenţei cortico-corticale în lobii
temporali mediali sunt printre ariile ce se mielinizează mai târziu.
(Jernigan şi Cristine, 2003)
Bartzokis crede că, anumite aspecte
cognitive negative specifice BLA se datorează pierderii mielinei, totuşi,
obiectează autorii, în tinereţe, când acele regiuni cerebrale sunt relativ
nemielinizate, acele caracteristici cognitive negative (ex., legate de codarea
amintirilor şi/sau de rechemarea lor) nu se manifestă...  
(Jernigan şi Cristine, 2003)
articolul lui Bartzokis arată gradul înalt al activităţii
metabolice în materia albă, costul energetic concomitent menţinerii unui
creier puternic mielinizat, şi modul în care îmbătrânirea sau
îmbătrânirea împreună cu boala acţionează asupra acestui proces.
(Connor, 2003).
Bartzokis accentuează rolul materiei albe în îmbătrânire, dar
unii neurobiologi consideră că rolul materiei albe în îmbătrânire este
secundar sau mai mult unul de acompaniere al  stricării materiei gri.
(Connor, 2003).
dacă vrem să considerăm relaţia dintre...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.