| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Consideratii filosofice asupra entropiei, evolutiei, si metafizicii in contextul explicatiei filosofico-stiintifice a imbatranirii

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
Consideratii filosofice asupra entropiei,
evolutiei, si metafizicii in contextul explicatiei filosofico-stiintifice a
imbatranirii
Organismul uman, ca o colonie multicelulara,
este o parte a intregului univers. El nu poate trai izolat de restul
universului. De exemplu, are nevoie de oxigen si alimente din exterior. Viata
implica miscare. Lucrul mecanic al unui biosistem implica consumul energiei lui
interne. Daca energia lui interna nu este infinita, atunci ea s-ar putea
epuiza. Epuizarea energiei interne ar duce la incetarea miscarii. Energia nu
poate sa fie produsa. (Oexle, 2002) Totusi, biosistemele sunt sisteme deschise,
in sensul ca au relatii de schimb cu mediul lor extern. Astfel, viata implica
miscare. Iar miscarea unui biosistem implica procurarea de energie. Procurarea
de energie, in conditiile in care energia nu poate sa fie produsa, presupune
relatii de schimb cu mediul. Fiind un bun cunoscator al conceptelor si al
legilor termodinamicii, Oexle a argumentat cu mare putere de argumentare ca,
in  explicatia imbatranirii entropia nu ocupa un rol principal. Oexle a
aratat ca, organismele vii nu pot trai in stari de minima entropie. Fiind de
acord cu tendinta corecta antireductionista a lui Oexle, consider totusi ca,
idea lui despre sensul imbatranirii trebuie perfectionata. "Imbatranirea este o
functie a selfmentinerii (self-mainten-ance care difera de la o specie la alta
si care a fost stabilita prin evolutie nu prin legi termodinamice". Oexle,
2002) In primul rand, idea selfmentinerii trebuie cel putin specificata,
deoarece: 1) exista unele bioschimbari care destabilizeaza selfmentinerea si,
totusi, n-au caracter senescent (ex., plasticitatea sistemului nervos implicata
in anumite procese ale dezvoltarii cognitive). Adica, schimbarea poate fi
orientata spre  dezvoltare nu doar spre senescenta. Dezvoltarea implica
schimbare (ex., a densitatii sinaptice, a arborizatiei dendritice, si a
arborizatiei axonale etc.). Schimbarea dezvoltatoare implica non-selfmentinere.
Deci, clasa bioproceselor ce ocupa segmente lungi in biografia organismului nu
este identica cu clasa bioproceselor senescente si cu segmentul biotimpului
imbatranirii. De aceea, imbatranirea nu poate fi extinsa la intrega clasa a
lungilor  bioprocese de non-selfmentinere.  Se pare ca,
distructibilitatea sau perisabilitatea organismului uman este prima conditie a
imbatranirii. Daca imbatranirea este inteleasa ca o deterioare progresiva,
atunci este o specie de distrugere...a unei forme. Dar distructibilitatea este
deasemenea o conditie de posibilitate a mortii accidentale. Poate aceasta
conditie este prea larga sau poate exista multiple conditii care numai impreuna
formeaza conditia de posibilitate a imbatranirii. Totusi, imbatranirea umana nu
este o forma simpla si generala de deteriorare progresiva, deoarece presupune
atingerea unui stadiu celular nonreplicativ precum si anumite procese de
cumulative de sedimente. Adica presupune si nonreplicare si cumulare. Incetarea
replicative inseamna pierderea unei capacitati, dar aceasta pierdere se
datoreaza unei eroziuni ale partilor telomerelor. Aceasta eroziune nu inseamna
in mod propriu o distrugere, ci o imperfectiune a mecanismului replicativ.
Prezenta telomerazei combate senescenta replicativa. Cumularea sedimentelor
deasemenea nu inseamna deteriorarea organizarii organismului. De aceea,
imbatranirea nu inseamna doar deteriorarea organizarii sau a partilor
organismului. Aceasta acumulare sedimentativa nedorita se intemeiaza nu pe o
deteriorare, ci pe o imperfectiune sau absenta a unor mijloace de prevenire si
eliminare sedimentelor. Existenta unor principii ontice organizationale
generale, ne determina sa anticipam ca imbatranirea trebuie sa emearga pe
schimbari relationale, cantitative, si calitative la toate nivelele ierarhice
ale organismului. Aceste principii formale generale ne influenteaza sa le 
verficam validitatea si sa cautam argumente in favoarea lor. Intregul poate fi
mai mult decat suma partilor, acesta este un principiu onto-formal general. In
sine, acumularea nu inseamna distrugere, dar in contextul unui intreg special,
organismul, acumularea unor sedimente poate duce in final la distrugerea lui.
Aceasta distrugere-imbatranire inseamna de fapt sfarsitul unui proces de 
diminuare a vietii. Totusi, trebuie sa facem distinctii. Imbatranirea este
acoperita ca distrugere numai la nivelul ansamblului si cand distrugerea este
raportata la viata ansamblului. La nivel celular imbatranirea nu implica
necesar moartea celulei. In momentul mortii organismului, nu sunt moarte toate
celulele lui, presupun. La nivel tisular imbatranirea presupune o diminuare a
cantitatii si calitatii celulelor, a interconexiunilor lor, precum si o
alterare a mediului intercelular. Aditional, putem concepe imbatranirea si ca
un proces/succesiune descrescatoare speciala, ca o schimbare unidirectionala
regresiva a organsimului. Timpul este o succesiune de schimbari, nu timpul este
fundamental schimbarilor (Kant), ci succesiunea schimbarilor constituie timpul.
Schimbarile sunt cauzate de interactiunile dintre partile universului.
Interactiunile dintre partile universului depind de natura lor (ex., masa lor),
multiplicitatea lor numerica, densitatea lor, si alte conditii spatiale.
Astfel, imbatranirea poate fi conceputa ca o succesiune de stari ale
organismului, fiind atunci un segment special de timp, un segment al
biotimpului individual. Daca prima parte a biotimpului individual are sensul
unei cresteri si dezvoltari, a doua parte are caracterul unei continuee
diminuari functionale ce culmineaza cu moartea sau incetarea vietii
organsimului. Distrugerea pare o unealta conceptuala prea vaga in acest context
explicativ si definitoriu. La nivelul fundamental al fenotipurilor imbatranirii
avem pierderile, sedimentarile, si interconectarile unor microparti atomice
si/sau moleculare. Dar ce face posibile aceste fenomene? Imperfectiunea
mijloacelor (naturale si/sau artificiale) de prevenire, regenerare, si reparare
a fenotipurilor fundamentale ale imbatranirii are un rol important in
explicatia stiintifica a imbatranirii. Pe de alta parte, absenta unor mijloace
perfecte de prevenire, reparare, si regenerare ale  fenotipurilor
fundamentale ale imbatranirii are un rol important explicatia metafizica a
imbatranirii, aceasta absenta candidand la rangul de conditie de posibilitate a
imbatranirii alaturi de ignoranta noastra. In acest context, 
imperfectiune inseamna insuficienta preventiva si reparativa la nivel
intracelular si regenerativa la nivel tisular. In ultimii ani, sa subliniat si
importanta nereglarii unor
bioprocese (ex., senescenta celulara, apoptoza, calcificarea arterelor etc.) in
explicatia imbatranirii.  Astfel lucrarea lui Campisi pare sa intemeieze
urmatoarele idei-conculzii:
atat senescenta celulara cat si apoptoza contribuie  la
aparitia fenotipurilor imbatranirii pe termen lung, desi sunt esentiale la un
anumit stadiu al dezvoltarii.
exista o relatie de quasi-inversa proportionalitate intre apoptoza
si cancer: apoptoza combate tumor geneza si ucide celula, cancerul
imortalizeaza celula. Dar, cancerul imortalizeaza celula si duce la moartea
organismului. Apoptoza ucide celula, dar salveaza pe termen scurt organismul,
dar promoveaza imbatranirea pe termen lung.
apoptoza, deci, actioneaza atat impotriva tumorgenezei oncogene cat
si impotriva longevitatii. Adica, are atat efecte benefice, pe termen scurt,
cat si efecte rele, pe termen lung.
autoarea mai atrage atentia asupra rolului unor secretii toxice, in
mediul intercelular, provenite de la  celulelor senescente, in explicatia
stiintifica a 
imbatranirii.         
Se pare ca, omul nu detine puterea proprie
manipularii acestor procese celulare. Este eradicarea imbatranirii o problema
potrivita solutionarii nivelului genetic? Sa fie o problema atat de dificila
adecvata solutionarii prin mutatii si selectii milenare? Consider ca atat
intelegerea cat si manipularea imbatranirii reclama cooperarea unor inteligente
constiente. Cooperarea este combatuta prin competitie. Totusi, competitia
presupune o intercomunicare si o intercunoastere. Competitia este alimentat de
lupta pentru superioritate. Se pare ca, cooperarea impotriva imbatranirii ar fi
mai puternica decat lupta individuala impotriva imbatranirii, dar nimeni n-are
dreptul sa combata dreptul libertatii competitiei. Si, oricum, aceasta
competitie se intoarce deasemenea impotriva imbatranirii. Revenind la genitica,
specificitatea arhitecturii creierului este partial determinata genetic
(Delacour, 1998), si deaceea, anumite capacitati cognitive (puterea cogitativa)
sunt cel putin partial determinate genetic, dar nu pentru totdeauna si, oricum,
solutia eradicarii imbatranirii nu este inascuta. In dezbaterea
natura/educatie, Gazzaniga argumnteaza in favoare naturii, deoarece educatia
singura nu poate forma functia creierului. Gazzaniga sustine ca modularitatea,
specializarea adaptiva si mecanismele controlate genetic au un rol proeminent
in dezvoltarea ontogenetica/filogenetica a creierului. (Teixeira, 1998) Totusi,
consider ca, si aici poate functiona o bidirectionalitate speciala. Patternele
comportamentale cele mai frecvente au putut promova o specializare;
specializarea a produs o minima schimbare la nivel genetic; poate unele
schimbari genetice datorate continuiei invatari s-au acumulat in mari perioade
temporale pana la aparitia speciilor. Daca mediul extern n-a fost...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.