| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Consideratii asupra ipotezelor negative ale dialogului Parmenide

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
  Consideratii asupra ipotezelor negative ale
dialogului
                                           
“Parmenide”
Cuprins:
1.Scopul lucrarii.
2.Prezentarea ipotezelor si consecintelor
acestora.
3.Schema argumentarii folosite in ipoteze.
4.Concluzii.
                                                                                             
1.Scopul lucrarii.
In aceasta lucrare imi propun sa tratez
problema consecintelor ipotezei “daca Unu nu este” asa cum reies acestea
din dialogul “Parmenide”.Scopul lucrarii nu este acela de a descoperi vreo
eroare in argumentatia de pe parcursul ipotezelor, ci de a incerca prezentarea
pe scurt a problemei puse in discutie impreuna cu consecintele ce se desprind
din aceasta.Odata incheiata prezentarea temei voi aduce in discutie cateva
posibile interpretari la aceasta problema.
2.Prezentarea ipotezelor si consecintelor
acestora.
Voi incepe expunerea prin a analiza fiecare
ipoteza negativa in parte.
Prima ipoteza1 (160b – 163b).Problema este urmatoarea: daca Unu nu este, ce rezulta pentru el si
pentru celelalte, altele decat Unu.In primul rand, “Unului care nu este” ii
va reveni posibilitatea de a fi cunoscut.Spre deosebire de Parmenide eleatul care nega cu desavarsire
posibilitatea vreunui λογος despre nefiinta, in
cazul de fata “Unu care nu este” poate fi cunoscut.Argumentul este ca din
moment ce este pusa in discutie problema unui “Unu care nu este” trebuie
stiut scopul discutiei.Acesta nu poate fi stiut fara a avea o “stinta” a
“Unului care nu este”.
In al doilea rand “Unului care nu este” ii
va reveni diferenta.Daca unu
nu ar fi diferit de celelalte atunci nu s-ar sti cand se vorbeste de Unu si
cand se vorbeste de celelalte.
In al treilea rand “Unu care nu este”
participa la celelalte.Din
moment ce avem “Unu care nu este” este vorba de acel Unu care nu este.Astfel el este
individualizat.Prin individualizarea sa este necesar sa acceptam participarea
sa la faptul de a fi acela.Deci “Unu care nu este” participa la orice forma ce ii rosteste
acest atribut.
In al patrulea rand, fiind diferit de
celelalte, el va trebui sa fie identic cu
sine.Mai mult, nefiind egal cu celelalte este
egal cu sine.In cazul in
care nu ar fi egal cu sine ar fi egal cu celelalte – ceea ce ar contrazice
diferenta.
Participarea lui “Unu care nu este” nu se
rezuma insa la acele forme de rostire a atributelor sale.Ceea ce surprinde este
ca “Unu care nu este” participa la
fiinta.Plecand de la ipoteza ca Unu nu este trebuie luata in considerare
inexistenta sa.Astfel putem spune in loc de “Unu care nu este” 
“Unu  care este inexistent”.Rostind astfel observam ca Unu participa
la fiinta inexistentului.Cu alte cuvinte, pentru ca Unu sa nu fie este necesar
ca el sa participe la fiinta inexistentului.
Unu are deopotriva fiinta si nefiinta.Dupa cum am vazut el
este din moment ce predicam
despre el nefiinta sa.A predica despre ceva presupune ca acel ceva sa
fie intr-un fel sau
altul.Apoi, in acelasi timp, Unu nu este tocmai prin participarea sa la inexistent.Daca este sa
nu fie inseamna ca el
participa la faptul de a fi inexistent.
Ceea ce rezulta din paragraful anterior este
ca daca “Unu care nu este” are atat fiinta cat si nefiinta el isi schimba
starea.Aceasta schimbare a starii presupune miscare pentru ca “Unu care nu este”
se indreapta spre nefiinta.Totodata, daca el nu este asemeni celorlalte, nu se
poate misca sau deplasa in vreun fel.Miscarea, stim ca este proprie doar
lucrurilor existente.”Unu care nu este” nu se poate misca tocmai pentru ca
nu are existenta.Miscarea presupune in cele din urma devenire sau transformare.Asemeni lui
Heraclit orice “curge” nu mai este acelasi ci se afla intr-o continua
devenire.Deci “Unu care nu este”, daca se misca, inseamna ca devine
altceva.In cazul in care ne referim la Unu nemiscat atunci nu rezulta devenire
sau transformare.Prin opozitie, Unu care nu se misca implica identitate cu sine
in orice moment.Astfel avem ca “Unu care nu este” este deopotriva miscat si
nemiscat, devine si nu devine.
Urmeaza acum cea de a doua ipoteza (163b –
164b).In aceasta ipoteza urmeaza sa se afle ce urmeaza
pentru Unu daca el nu este.Luand in considerare nefiinta in absolut si faptul
ca Unu participa la nefiinta absoluta rezulta atunci ca nu s-ar putea spune
nimic despre acesta.Despre inexistent nu putem spune ca se misca pentru ca nu
are fiinta sau ca are vreun atribut al celor existente.Totodata, nici
despre “Unu care nu este” ca nefiind
in mod absolut nu se poate
spune nimic.Nu se poate predica nici macar vreun
atribut al acestuia daca el nu este.
A treia ipoteza (164b – 165e) ceceteaza “consecinte derivate din ipoteza Unului care nu este,
privitoare la celelalte lucruri, altele decat Unu, pe baza diferentei dintre
insusi Diferitul si Altul…”2.Pentru inceput avem cateva
lamuriri legate de termenii “altul” si “diferit”.Ceea ce se sustine
este ca acesti termeni sunt termeni relativi adica ei sunt rostiti mereu in
relatie cu altceva exterior lor.Astfel , daca Unu nu este, atunci nici
celelalte nu sunt.Celelalte
presupun o relatie (cum s-a vazut) cu “Unu care nu este” insa daca Unu nu
este atunci celelalte nu se afla in nici o relatie.Daca nu sunt in relatie cu
unul atunci inseamna ca sunt in relatie cu altele
fata de ele insele.Fiind altele intre ele inseamna ca
sunt luate ca multimi, fara
vreo unitate din moment ce Unu nu este.De asemenea, daca Unu nu este, altele
vor comporta pluralitate.In interiorul lor nu se
va putea gasi parul sau
imparul daca Unu (impar) nu este.Parul si imparul se
detrmina in relatie cu Unul.Apoi, altele decat Unu vor putea fi in acelasi timp
finite si infinite.Daca nu exista unitate el pot fi
percepute ca infinitate de pluralitati.In celalalt caz, ele sunt finite,
unitare, doar prin impresia ca alcatuiesc o unitate (multimea privita in
sine).Totodata ele sunt si identice cu
sine dar si diferite, si miscate dar si imobile.
A patra ipoteza (165e – 166c) priveste relatia dintre “Unu care nu este” si celalalte.Daca
Unu nu este atunci celelalte nu sunt nici Unu si nici
plurale.Nu sunt Unu datorita diferentei lui Unu de
ele.Daca pluralitatea presupune unitate atunci celelalte nu sunt Unu datorita
diferentei.Daca pluralitatea nu este unitate atunci celelalte ar fi Unul ceea
ce incalca iarasi diferenta.Deci daca Unu nu este celelalte nu pot fi gandite
nici ca Unu , nici ca plurale.
Am vazut asadar ce consecinte decurg din
ipoteza “Daca Unu nu este”.Acestea se rasfrang atat asupra lui Unu insusi
cat si asupra celorlalte decat Unu.
3.Schema argumentarii folosite in
ipoteze.
In continuare voi incerca sa redau o posibila
schema a argumentarii mai sus prezentate.Pentru aceasta voi avea in vedere doua
aspecte:
Daca Unu nu este ce rezulta – a)
pentru el insusi;
                                                  
b) pentru celelalte decat el.
Ipoteza 1: Daca Unu
nu
este                
a) :- poate fi cunoscut;
este
diferit de altele;
participa la fiinta dar si la celelalte;
este
miscat si nemiscat;
este
egal cu sine;
devine si nu devine;
este
si nu este.
Ipoteza 2:Daca Unu
nu este            a) :-
despre “Unu care nu este”, luat in absolut,  nu se poate spune
nimic.
Ipoteza 3: Daca Unu nu
este                   
b) :- celelalte sunt in relatie cu altele fata de ele insele;
finite si nefinite;
miscate si nemiscate;
identice cu ele insele si diferite fata de ele insele.
Ipoteza 4: Daca Unu
nu
este                    
b) :- celelalte nu pot fi gandite nici ca Unu, nici ca plurale.
Aceasta schema se poate la fel de bine observa
si in structura ipotezelor pozitive.Deosebirea consta numai in faptul ca acelea
privesc consecintele ce rezulta “Daca Unu este”.
Desi structura poate parea mult prea
matematica ea reprezinta o mare parte din procesul de intelegere a
dialogului.Cu toate ca la o prima vedere pare imposibil de inteles, aceasta
structura inlesneste insusirea modului in care se desfasoara argumentele.Ceea
ce prezinta interes in cazul de fata este procedeul prin care sunt trase niste
concluzii pe baza unor ipoteze ce postuleaza nefiinta.Eventualele contradictii
ce ar putea reiesi din text ar merita obiectate doar din punct de vedere
logic.Cu toate acestea discutia se poarta in jurul unei probleme ontologice si
nu in jurul uneia logice.Din acest motiv nu voi insista asupra acestui
subiect.
4. Concluzii.
In concluzionarea celor prezentate mai sus voi
folosi, pe langa propriile concluzii, o parere consacrata.In Gandirea speculativa3 Al.Surdu trateaza in prima
parte problema celor cinci genuri supreme la Platon.El considera ca cele cinci
genuri sunt fiinta,
miscarea, repaosul, acelasi si altul.Intre acestea exista participare
insa nu in acelasi sens in care lucrurile participa la idei.Problema
participarii celor cinci genuri priveste indeosebi raportul fiintei cu
celelalte.Pentru a fi mai explicit voi reda schema cu care
lucreaza:
Ceea ce ma intereseaza in cazul de fata este
faptul ca, potrivit acestei scheme, am putea pune Unu in relatie cu fiinta
intr-un sens apropiat de cel din schema.Sagetile indica participarea iar
liniile galbene indica raportul de contrarietate.Conform structurii ipotezelor
negative ar rezulta ca Unu s-ar afla undeva in centrul acestei scheme.In
functie de raportul sau cu fiinta Unu ar avea anumite relatii...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.