| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Condamnarea geopoliticii la inactualitate

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Condamnarea geopoliticii la
inactualitate
Chiar şi caracterizările contemporane ale
geopoliticii,  încercările de definire a ei  surprind cu
deosebire  relaţia dintre  mediul natural şi politică. Vom reda,
în continuare, câteva asemenea aprecieri, aşa cum
sunt ele citate în Preambulul  Dicţionarului
de geopolitică apărut sub coordonarea lui Yves
Lacoste.
Grand Larousse universel (1962) consideră că
geopolitica este “studiul raporturilor dintre
state, dintre politicile lor şi legile naturale, acestea din urmă
determinând pe primele”. Celălalt mare dicţionar,
Robert (1965), concepe geopolitica drept “studiul
raporturilor dintre datele naturale ale geografiei şi politica
statelor”.
Grand Larousse universel (1989) defineşte
geopolitica ca fiind “ştiinţa care studiază
raporturile dintre geografia statelor şi politica lor… Geopolitica exprimă
voinţa de a ghida acţiunea guvernelor în funcţie de lecţiile
geografiei”. Citim în „Le petit Larousse illustre”, 1994:
“Geopolitica - 
“ştiinţa care studiază raporturile între
geografia statelor şi politica lor”. În
Enciclopedia Britanica,
geopolitica este considerată a fi “utilizarea
geografiei de către guvernele ce practică o politică de putere" (prin urmare, geopolitica este asociată doar cu statele mari, cu
puterile care au ceva de spus pe arena internaţională).
Am reprodus aceste definiţii pentru că ele
fixează o anumită înţelegere, de început, a geopoliticii. Pentru că fac
acest lucru foarte aproape de zilele noastre, când există o presiune difuză,
dar foarte reală, în direcţia unei înţelegeri diferite şi moderne a
acestui termen.  Pentru că ezită să încorporeze prefaceri ce au avut
loc deja în câmpul politicii, al puterii, şi care se cereau asimilate
într-un fel sau altul şi de către geopolitică.
S-a ajuns astfel la un prim paradox: chiar şi astăzi, la o
sută de ani de la apariţia termenului, se operează tot cu sensul iniţial al
disciplinei şi se încearcă aplicarea acestui sens la o realitate mult
schimbată. Evident că în acest context, suntem tentaţi să percepem cu
deosebire discrepanţa, ceea
ce nu concordă. Suntem chiar tentaţi să abandonăm
noţiunea sau, poate şi mai rău, să o folosim cu un sens trunchiat ori chiar
negativ, ca exprimând “o orientare profund greşită”, adeptă a
“determinismului geografic”, etc. Aşa cum am precizat, geopolitica îşi
propune să explice performanţele statului. Dar pe “teritoriul” statului
au apărut realităţi noi de care el nu poate să nu ţină cont. A discuta
potenţialul statului doar în raport cu instrumentele de care dispunea acum un
secol - şi în cadrul cărora poziţia geografică şi, în general,
condiţiile naturale jucau un rol mult mai important decât astăzi -
înseamnă a condamna pur şi simplu geopolitica la cea mai grea sentinţă
pentru o disciplină, sentinţa de
inactualitate.
Ion Conea sesiza cu
acuitate că, dacă am concepe geopolitica doar ca geografie politică, deci ca
o disciplină circumscrisă relaţiei dintre mediul natural şi stat, atunci
viitorul ei ar fi serios pus sub semnul întrebării. Deoarece însăşi
influenţa mediului natural este din ce în ce mai puţin semnificativă
într-o eră a triumfului tehnologiei moderne. “Astăzi, cu progresele extraordinare ale tehnicii şi, în genere,
ale ştiinţei aplicate, se poate spune că influenţele primite de omul
civilizat înseamnă foarte puţin faţă de cele de
el exercitate. Omul - agent geografic activ este azi infinit superior omului
agent geografic pasiv” (I.Conea, “Geopolitica. O ştiinţă nouă”,
vol. “Geopolitica”, pag. 70).  
După opinia noastră, geopolitica a apărut
în efortul de a oferi o explicaţie cât mai riguroasă elementului central al
politicii, puterea. De ce este determinată puterea unui stat? reprezintă
interogaţia care străbate mai toate demersurile de natură geopolitică.
Răspunsul oferit de geopolitica tradiţională  nu este cel mai adecvat,
întrucât pune puterea în legătură doar cu factorii naturali ai existenţei
statale, de la poziţie geografică până la bogăţii naturale. Cu temei, în
toate analizele consacrate demersurilor geopolitice se reproşează
determinismul geografic, faptul că formulele întemeietoare ale acestei
discipline oferă explicaţii unilaterale politicului, venind numai dinspre
perspectiva geografică. Este un lucru adevărat, dar nu neapărat cel mai
important. Există o lectură, îndrăznim să o numim superficială a
întemeietorilor geopoliticii, un tip de raportare care nu reuşeşte să
treacă dincolo de formule stereotipe.
Cu totul semnificativ ni se pare a fi faptul
că se încearcă o definire a ecuaţiei explicative
a puterii unui stat. Are mai puţină importanţă
dacă elementele respective se schimbă, dacă deţin ponderi diferite în
momente de timp diferite. Dar însăşi ecuaţia este sau devine
neîncăpătoare. Încă Montesquieu sesizase rolul mediului şi al climei în
determinarea sistemului de guvernământ; tot el semnala, însă, că rolul
acestora este mult mai mare în societăţile primitive, pe când în cele
dezvoltate, factorii nenaturali tind să devină precumpănitori. Schimbarea
rolului diverşilor factori nu scade din valoarea ecuaţiei explicative, care
poate integra alte elemente, poate repondera structura
celor existente; esenţială rămâne preocuparea de
a întemeia, de a fundamenta o ecuaţie. Or tocmai
această preocupare ni se pare demnă de reţinut, independent de formula
concretă. Formula poate fi respinsă, efortul de a o întemeia, nu!
Mai aproape de zilele
noastre s-au lansat şi alte ecuaţii de determinare a puterii unui stat.
Dintre ele am cita pe cea a lui Ray S. Cline (în C. H. Henderson,
“International Relations. Conflict and Cooperation
at the turn of the 21st century”,
p.102):
Puterea = [Masa
Critică (Populaţia şi Teritoriu) + Putere economică + Putere militară] x [Planificare coerentă a strategiei naţionale + Voinţă]
Sau într-o formulă prescurtată:
P= (Mcr+E+M) x (S+V).
Putem, fără îndoială, face o serie de
remarci chiar şi pe marginea acestei ecuaţii, dar aici primează efortul de a
sintetiza, de a turna într-o formulă o anume interpretare şi evaluare.
Apare limpede că avem de-a face cu o ecuaţie
care defineşte puterea pornind de la achiziţiile teoretice şi de la
experienţa politică acumulată la sfârşitul de secol şi de mileniu.
Astăzi, elementele care alcătuiesc resursele a ceea ce literatura de
specialitate numeşte putere necuantificabilă (“intangible power”), intră din ce în
ce mai pregnant în ecuaţiile care tind să evalueze forţa unui stat. 
Pe drept cuvânt! Într-o epoca în care omul dispune de instrumente mult mai
puternice de a-şi modela viitorul, temeinicia strategiilor de dezvoltare,
voinţa, sănătatea morală, deschiderea culturală sunt factori cu o pondere
mai mare şi, în anumite contexte, decisive în devenirea unei
naţii.



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.