| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Conceptia determinista a lui Vasile Conta

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
CONCEPTIA DETERMINISTA A LUI VASILE
CONTA
Filozofia lui Vasile Conta
include ca o idee principală a sa  ideea determinismului universal. Şi
in această problemă el s-a oprit asupra problemelor mai complexe, a căror
cercetare a inceput să fie realizată cu succes abia în secolul XIX-lea, cum
sunt cele psihice şi sociale, spre a demonstra ceracterul lor legic .
Militând cu fermitate în favoarea determinismului materialist, gânditorul
român a fost un adversar intransigent, al teoriilor indeterministe, în
special al teoriei liberului arbitru, care puneau la baza lumii voinţa,
indiferent cum era concepută ca o forţă oarbă, inconştientă, ori ca o
forţa conştientă naturală sau supranaturală. În concepţia sa asupra
determinismului se manifestă clar două tendinţe ce corespund clar celor
două direcţii ale luptei duse de el în această problemă: pe de o parte
combate voluntarismmul indeterminist, iar pe de alta parte repudiaza
“fatalismul
religios”,
predeterminarea. Împortriva teoriei liberului arbitru , Conta afirmă că toate fenomenele sunt
conduse de legi imuabile “fatale“ care exclud întâmplarea şi libertatea
voinţei; fatalismul religios îi opune o concepţie ce admite într-o oarecare
măsura libertatea de acţiune a omului, bazată pe cunoaşterea cauzalităţii
problemelor.
Militând in special împotriva
indeterminismului, Conta relevă de la început legitatea fenomenelor lumii,
afirmând că toate fenomenele de care se ocupă ştiinţele pozitive “ sunt
reulate de către legi inflexibile” . Respingând liberul-arbitru el exclude
deplina libertate a voinţei: “Prin urmare nu
există nimic din ceea ce s-a numit voinţă
liberă, lumească sau dumnezeiască “.
Deşi Conta îşi îndreaptă eforturile spre
a demonstra legitatea fenomenelor psihice şi a celor sociale, el urmăreşte
în primul rând să argumenteze ideea că determinismul recunoscut în
domeniul fenomenelor fizice există şi în celelalte domenii. Este evident că
făcând clasificarea legilor, el recunoaşte specificul legităţii
fenomenelor psihice şi sociale dar nu asupra acestui specific îşi
concentrează atenţia. În ultimă instanţă el se limitează la extinderea
ideii determinismului asupra altor domenii, aşa incât, trăsăturile
determinismului susţinut de el sunt similare trăsăturilor acelei concepţii
care a apărut mai devrememe fiind condiţionata de dezvoltarea mecanicii şi
fizicii. El are meritul de a fi adus argumente convingătoare în sprijinul
determinismului social. Deoarece el nu s-a preocupat de specificul legii
societăţii şi a conceput necesitatea ca un lanţ neântrerupt de cauze şi
efecte, Conta a ajuns inevitabil la un determinism
metafizic, denumit de el,  Fatalism. În
concepţia sa , fatalism înseamnă o necesitate
absolută  in faţa căreia voinţa omului este
neputincioasă, fiindu-i subordonată complet.
Filozofia materialist dialectică a folosit
termenii obiectiv , obiectivitate, care exprimă mult mai precis
însuşirile legilor de a fi proprii lucrurilor, de a nu putea fi desfiinţate
sau modificate de oameni.
Termenul de fatalism  utilizat de Conta se
apropie foarte mult de obiectivitate ,
obiectivism; el păstreatza însă o anumită nuanţă
metafizică imprimată de caracterul filozofiei materialiste, care l-a
consacrat.
Noţiunea  de legi fatale se opune , în
concepţia lui liberului arbitru.  Categoria de lege fatală este
incompatibilă în  filozifia sa cu noţiunea de voinţă libera 
sau  dumnezeiască, dar
în acelaşi timp şi cu întâmplarea.
Pentru a dovedi determinismul fenomenelor
psihice Conta le-a împărţit în două mari grupe:
--- Procesele  psihice care
condiţionează cunoaşterea;
--- procesele psihice care determină
comportarea omului.
Meritul lui în analiza acestor probleme
constă în aceea că a vazut determinismul proceselor psihice în activitatea
de reflectare ce se realizează cu ajutorul reflexelor, că a dovedit cu date
ştiinţifice caracterul legic al fenomenelor psihice. Orice acţiune reflexă,
fiind un fenomen curat fiziologic, atârnă cu totul de cauze materiale adică
de forţele naturale ale materiei.
“Şi fiindcă aceste legi sunt stapânite
de legi fatale,
urmează că şi acţiunile reflexe iau naştere şi
se executează în chip real.”
Conta admite existenţa unor reflexe
despre care avem cunoştinţă şi consideră acţiunile omului ca fiind
mijlocite de conştiinţă, deosebite deci de
mişcările corpurilor neânsufleţite. Referindu-se la o piatră împinsă de
un uragan ce se va rosotgoli de pe dealuri până ce se va aşeza intr-o vale,
sau la un loc adăpostit şi la un om surprins de un asemenea uragan, care
va fugi si se va ascunde, după ce va chibzui poate
în deplină cunostinţă, Conta insistă doar asupra indentităţii mişcării
corpurilor neânsufleţite şi a celor  dotate cu constiinţă, din
punctul de vedere al acţiunii cauzale, fară a rlevea specificul
determinismuli la fiinţele vii, la cele înzestrate cu constiinţă în
special( deşi recunoaşte acest specific).
Filozoful român vede unilateral legătura
organismului cu mediul, ca o legatură univocă: condiţiile externe determină
toate acţiunile omului, chiar dacă aceste acţiuni sunt  rezultatul
uneia sau al mai multor cauze, chiar dacă aceste
cauze sunt cunoscute de om.
Conta afirmă: “ Din natura fatalismului
rezultă că, dacă noi am cunoaşte cu preciziune toate cauzele care au să
influenţeze asupra cutărei  persoane    la cutare moment
din viitor, am putea prezice asemenea cu preciziune , tot ce acea persoană are
să simtă, să gândească şi să facă in acel moment, întocmai cum putem
prezice apropierea unei comete sau momentul fazelor lunii ori al eclipselor de
soare şi lună.”
În cel de-al doilea grup al proceselor
psihice ,  aşa-numitele “procese determinative” Conta vede numai
“determinări pe care le pecrepem ” (voinţa) şi pe care nu le percepem
(instinctul). Aceste procese reprezintă şi ele o parte din lantul cauzelor
şi efectelor. “Fatalitatea “ acestor două procese este dovedită de Conta
prin explicarea bazei lor fiziologice. Părerea lui este că ceea ce stă la
baza actiunilor şi a fenomenelor psihice este actul reflex. Este adevărată
ipoteza că fenomenele exterioare sunt cauza deterministă a psihicului, în
sensul că psihicul le reflectă în activitatea sa şi afirmaţia lui
Conta  ca “ fiecare determinare 
este  o simplă verigă întru-un lanţ nesfârşit de cauze şi
efecte” pune în evdenţă unilateralitatea
concepţiei sale. El nu consideră relevant faptul că aceste  condiţii
externe determină actiunuile psihicului însă in mod mediat de condiţiile interne, de
“organizaţiunile corporale” aşa cum însuşi afirmă uneori. Deci
psihicul nu este o simplă veriga întru-un lanţ de cauze şi efecte , ci o
verigă care influenţează cauza care îl determină.
Conta studiază şi
problema determinismului social într-un capitol din “Teoria fatalismului” şi atunci
foloseşte date din istorie, economie politică şi unele statistici. Filozoful
ieşean priveşte istoria într-un mod cu totul aparte,de ceilalţi filozofi
care privesc istoria cea pe  ştiinţa cu rol educativ-moralizator.Conta o
vede ca pe o ştiinţă care ne arată legătura
dintre cauză şi efect , o legătură de evolutie sau
de “ metamorfozare
între faptele sociale ce se succed in curgerea
vremii”. Vasile Conta studiază istoria căutând
legăturile dintre anumite “fapte sociale” .În tratarea acestei probleme,
Conta a folosit unele ideii ale lui A. Compte şi Th. Buckle.
Conta afirmă că şi fenomenele sociale sunt
supuse unor “ legi naturale şi imuabile”, deci ele nu pot fi
“aproximative  şi schimbătoare”.
Pe baza unor studii statistice  Conta a
afirmat că faptele sociale se găsesc in “raporturi fixe şi necesare”,
atunci când se referă de exemplu la numarul căsătoriilor şi al delictelor
, sau numărul falimentelor ce reprezintă cifre medii , aproape stabile ,
luate în raport cu unele cauze ca “ starea recoltei, repartiţia bogăţiei
publice ” şi altele.
În studiile  sale, Conta se foloseşte
de unele studii statistice ale lui A. Quételet (statistician belgian). Conta
apelează şi la cunoştinţele sale de economie politică. Studiind 
mersul economiei şi fluctuaţiile acesteia, Conta se referă la oerioadele de
regres economic. El nu consideră esenţial căutarea firmelor, a persoanelor
fizice sau juridice care au determinat apariţia unei stari de regres, ci crede
că aceste stări sunt inevitabile , ele având un caracter periodic;
consideră ca acese stări sunt “efectul ordinar al
unei cauze permanente” . De aceea Conta critică pe
cei care aruncă vina pe “cutare sau cutare casă
comercială imprudentă sau doloasă ”.
Studiind tezele lui Conta despre evoluţia
economiei se pot oberva unele influenţe marxiste . Conta afirmă că ceea ce
va face “un industriaş” în activitatea sa va fi doar să întreprindă
lucruri impuse de o cauză exterioară. Conta afirmă: “Un comerciant sau un
industriaş îşi bata zi şi noapte capul ca să facă pentru întreprinderea
lui cele mai bune combinaţiuni ... şi nu pune în lucrare un plan decât
numai după o deliberare matură. Şi , cu toate acestea , se găseşte la urma
urmei ca  libera sa
determinare 
n-a făcut decât ceea ce trebuia pentru ca
să se îndeplinească
cutare fenomen periodic...”. se completează astfel teza sa cu privire la
determinismul social. Conta spune “ Fatalitatea
domneşta asupra fenomenelor sociale, întocmai ca şi asupra fenomenelor
fizice şi fiziologice”. Analizând mai profund se
pot observa unele contradicţii intre exemplele sale concrete şi...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.