| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Cometele

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
                                         
METEORII ŞI METEORIŢII
       Meteorul este de fapt
un fenomen ceresc şi atmonsferic, care constă în apariţia pe cer , noaptea
mai ales , a unui punct luminos care se mişcă cu o viteză mare . Acest lucru
este provocat de pătrunderea în atmonsferă a particulelor solide din
spaţiul interplanetar , care prin frecare cu aierul , sunt volatilizate ,
ajungînd numai rareori sub formă de meteoriţi .
     Depe pămînt se văd anual circa
4 miliarde de meteori . Mai frecvenţi sunt la anumite
date ale anului .
      Meteorit este un corp solid
din spaţiul interplanetar , care străbate atmonsfera pămîntului , ajungînd
pînă la sol . Masa meteoriţilor variază de la cîteva grame pînă la zeci
şi sute de tone , dimiensiunile lor variază de la cîţiva milimetri pînă
la zeci de metri .
     Meteoriţii constituiţi în special din fier se numesc siderite ,
cei care conţin silicaţi şi au forma unei pietre se numesc aieroliţi , iar
meteoriţii care au un aspect sticlos de culoarea negru-verzuie, poartă numele
de tectile . Pe locurile unde cad marii meteoriţi , se formează cratere .
Masa corpurilor meteoritice care cad pe pămînt zilnic este de aproximativ
10-20 tone .
   Pîmăntul se intersectează în fiecare zi
cu o mulţime de fragmente pe care le atrage . Cele mai mici ard complet , şi
cad pe sol sub forma unor pulberi foarte fine . Arzînd , aceste fragmente
formează pe cer trene luminoase şi foarte frumoase , meteorii , numiţi şi
stele căzătoare . 
  Fragmentele mai mari exploadează uneori în
atmonsferă , dar nu ard în întregime . Aele se găsesc sub formă de
meteoriţi . Unii savanţi cred că prăbuşirea unui meteorit enorm a fost
fenomenul care a provocat , cu 65 milioane de ani în urmă , dispariţia unor
specii de animale , în special a dinozaurilor . În anumite perioade ale
anului , de exemplu în jurul de 12 august sau 9 octombrie , pămîntul
traversează orbitele unor comete , de-a lungul cărora au avut loc acumulări
de fragmente . În timp ce traversează atmonsfera terestră , aceste fragmente
formează  stele căzătoare , în  număr mare , încît spunem că
are loc o ploaie de stele căzătoare .
  S-a calculat că masa pămîntului creşte în
fiecare an cu aproximativ 10 000 tone , datorită materiei meteoritice .
   Imaginati-va o minge de tenis mergand cu
30000 mile pe ora. Atat de mari si de rapizi sunt multi dintre meteoriti. Desi
unii sunt mai mari de atat, majoritatea sunt asemanatori granulelor de nisip.
Cei mai mari meteoriti sunt de obicei bucati rupte din asteroizi sau alte
planete.         Cand acestia intra in
atmosfera, meteoritii se freaca cu particulele de aer, se incalzesc pana la
peste 3000 grade F. Aceasta caldura vaporizeaza majoritatea meteoritilor.
        Obiectele extraterestre ce lovesc
Pamantul, formeaza cratere de 12 pana la 20 ori mai mari decat marimea lor.
        In vremurile stravechi, obiectele
de pe cerul noptii au condus la superstitii si au fost asociate cu zeitati.
Meteoritii erau considerati cadouri de la zei. Altii credeau ca zeii isi
manifestau astfel furia. Pana in secolul al XVII-lea, multi au crezut ca
acestia (meteoritii) erau fulgere de piatra. Numerosi oameni de stiinta erau
sceptici cu privire la faptul ca "pietrele" ar putea sa cada din nori sau din
cer si de multe ori ei refuzau sa-i creada pe cei ce pretindeau ca au vazut
astfel de obiecte.         Unul dintre cei
mai semnificativ eveniment legat de meteoriti este cel din 30 iunie 1908 din
Siberia, cand au fost distruse mii de hectare de padure. Pe o distanta de
cateva sute de km, martorii acelui eveniment au vazut o uriasa minge de foc
strabatand cerul, lucru ce dovedeste ca meteoritul a lintrat in atmosfera
intr-un unghi ascutit. El a explodat, dand nastere la vanturi puternice si
zgomote asurzitoare si cutremurand pamantul. Nu s-a gasit niciodata nici un
meteorit si timp de multi ani oamenii de stiinta au crezut ca explozia a fost
cauzata de o cometa. Acum, predomina teoria conform careia un meteorit a
explodat deasupra pamantului.         Cel
mai mare meteorit recuperat in SUA a cazut intrun camp de grau in sudul
statului Nebraska in 1848. Martorii au afirmat ca au vazut o imensa minge de
foc in miezul zilei mai stralucitoare decat soarele. Meteoritul a fost gasit
ingropat la 3 metri in pamant. El cantarea 1180 kg.       
  Cel mai renumit crater meteoritic din SUA se gaseste in
Arizona si este urias. Marginile se ridica la 50 metri deasupra pamantului si
este adanc de 200 m. Diametrul este de aproximativ 1,6 km. Acesta este primul
crater care s-a dovedit a fi produs de un meteorit acum 20-50 mii ani in urma.
        Ploaia de
meteoriti: Cand o cometa se apropie de soare, o urma
de praf si alte resturi raman pe orbita. Cum Pamantul orbiteaza in jurul
soarelui, el traverseaza aceste campuri cu resturile ramase dupa trecerea
cometei. Aceste resturi patrund in atmosfera si se aprind creand aceste
privelisi uimitoare, ploile de
meteoriti.          
Meteorii sunt bucati mici de fier
si roca rezultate in urma coliziunii dintre asteroizi. De asemenea ei s-au
putut forma in urma dezintegrarii cometelor in fragmente. Multi meteoriti cad
in atmosfera pamantului, dar majoritatea ard din cauza frecarii inainte sa
atinga Pamantul. Acestia sunt numiti meteori cand cad prin atmosfera si
meteoriti , daca ei sunt gasiti pe suprafata pamantului.
           
Tipuri de
meteoriti
Iron
alcatuiti din fier si
nichel;similari asteroizilor de tip
M.
Stony Iron
amestec de fier si material pietros,
asemeni asteroizilor de tip S.
Chondrite
cei mai multi meteoriti fac parte din
aceasta clasa;sunt similari ca si compozitie cu
mantaua si crustele planetelor terestriale.
Carbonaceous Chondrite
foarte asemanatori, ca si compozitie
cu soarele, mai putin volatili;similari cu
asteroizii de tip C.
Achondrite
similar cu bazaltul; se presupune ca
originea lor este de pe Luna sau Marte.
Cometele au un nucleu de cîţiva kilometri , format
dintr-un amestec de gheaţă , blocuri de rocă şi pulbere .
   Cînd se apropie de soare , acest nucleu se
încălzeşte şi emană gaze şi pulberi , atunci se constituie în jurul lui
o aoreolă luminoasă , coama . Apoi  aceasta se alungeşte în direcţia
opusă soarelui şi formează o coadă de gaz albăstruie , subţire şi
rectilinie . Aceste cozi au uneori o lungime de multe sute de milioane de kilometri . În general cometele
îşi pierd puţin cîte puţin gaz , dar îşi păstrează nucleul de rocă , astfel devenind
asteroizi . Alteori ele se dezintegrează mai violent şi se prăbuşesc pe o
planetă sau pe soare . Anumite comete , numite periodice , urmează orbite
alungite , care le poartă în mod sistematic în apropierea soarelui . Una dintre cele mai celebre este cometa Halley ,
care revine la aproximativ 76 de ani . La ultima sa revenire din 1986 , ea a fost survolată de sondele spaţiale . Astronomii
cred că într-o regiune foarte îndepărtată de soare , deci foarte rece , se
mişcă miliarde de comete . De acolo ar veni cele pe care le observăm noi .
Conservate intact , ca într-un congelator , cometele
permit astronomilor să înţeleagă mai bine cum s-a
format sistemul solar .     
    Cometa este formată din mai multe
părţi , în primul rînd deosebim capul şi coada . Capul ne dă impresia unui nor  , mai des spre
centru şi din ce în ce mai rar spre margine . prin el se zăresc stelele . Ca
mărime , capul întrece pînă şi soarele . În mijlocul lui se găseşte un
sîmbure deosebit de luminos , acesta e nucleul cometei . Coada cometei este
mai lungă decît distanţa dintre pîmănt şi soare . Dacă am transmite dim
capul cometei un semnal luminos , el ar face 10 minute pînă ar ajunge la
capătul cozii . Cît despre sunet , el ar călători
pe acest drum vreo 20 de ani .
   Gazele din cap  , cianogen , carbon
biatomic , hidrocarburi etc , mai multe din acestea fiimd elctrizate , sunt de
mii de ori mai puţin dense decît aierul . Cît despre gazele din coada
cometei , ele sunt şi mai rare . Toată cometa nu conţine decît foarte
puţină materie .
   Acţiunea de respingere a cometelor de către
soare a fost de mult observată de către astronomii , printre cei care au
cercetat-o numărîndu-se în antichitate filozoful german Seneca  şi
astronomii chinezi , iar mai tîrziu , marele Kepler . În secolul trecut ,
studiul acestui fenomen a fost mult adîncit de învăţatul F.A.Bredihin ,
care este creatorul teoriei mecanice a cozilor cometelor .
  Explicaţia a fost dată de descoperirea presiunii
luminii . Presiunea exercitată de razele luminoase emanate de soare asupra
pămîntului atinge zilnic 60 000 tone . Această apăsare nu are însă un
efect vizibil  , deoarece este incomparabil de mică faţă de atracţia
soarelui asupra masei mari a pămîntului .
  Giganticii nori gazoşi ai
cometelor oferă în schimb razelor solare o suprafaţă foarte mare pentru
a-şi execita presiunea , şi nu au decît o masă foarte mică care să fie
atrasă de soare . de aceea respingerea este mult mai mare decît atracţia
.
   Presiunea luminii solare este deci acea care împinge cozile dintr-o direcţie întodeauna
opusă soarelui . După cum a arătat Bredihin , cu cît puterea de respingere
a luminii solare asupra corpusculelor care formează coada este mai mare faţă
de atracţia soarelui , cometa are o coadă mai dereaptă .
   Pe măsură ce se apropie de soare , devine
din ce în ce mai luminoasă , iar viteza ei creşte treptat , nici un alt corp
ceresc nu se...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.