| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Celuloza obtinuta din lemn

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Celuloza obtinuta din lemn
                                             
      
   CELULOZA
este polizaharida cea mai raspindita in natură. Ea
corespunde formulei  (C6 H10 O5)n, în care n are valori cuprinse între 700-800 şi 2500-3000. Împreună cu lignina şi
alte substanţe necelulozice , ea formează pereţi celulelor
vegetale.
       Formarea celulozei în plante este rezultatul unui proces de
biosinteză fotochimică. Procentual celuloza din plante variază în limite
foarte largi: 7-10%
pentru unele plante leguminoase, 40-50% în paiele de
cereale sau stuf, 40-60%
în masa lemnoasă a diferitelor specii de arbori, pîna la 85-99% în plante
textile.
       Celuloza se obţine in general din bumbac, lemn, stuf şi paie.Cea
mai pură varietate de celuloză se obtine din bumbac prin egrenarea
(îndepartarea seminţelor) şi apoi spălarea vatei din capsulele plantei de
bumbac.Această varietate este folosită aproape exclusiv în scopuri
textile.
       O
celuloză mai putin pura se obţine din lemn, stuf sau paie. În acesteă
celuloză este amestecată  cu diferiţi componenţi necelulozici, numiţi
irecruste(lignina, poligozaharide, răşini etc.), care trebuie indepartati.
Separarea se poate face cu ajutorul unor reactivi acizi sau bazici care dzolvă
incrustele, eliberînd cea mai mare parte a materialului celulozic util.
Printre reactivii folosiţi, cel mai intrebuinţat este bisulfitul de calciu,
Ca (HSO3)2 (în procedeul
bisulfitic) sau amestecul de sulfat de sodiu şi  hidroxid de sodiu (in
procedeul sulfat). Celuloza rezultată este supusa albirii şi serveşte la
fabricarea hîrtiei sau la chimizare; în ţara  noastră producţia de
celuloză se realizează în numeroase unităţi industriale.
       Celuloza este o substantă solidă,
amorfă, de culoare albă, insolubilă în apă sau în solvenţi organici,
solubilă în hidroxid tetra aminocupric,
[Cu(NH3)4](OH)2 (reactiv
Scheueizer). La încălzire se carbonizează fară să se topească. Nu are
gustul dulce caracteristic zaharidelor.
       Prin hidroliza enzimatică, celuloza formează glucoză; celuloza
prezinta un slab caracter reducător. Aceste constatări au dus la concluzia
că lanţul macro molecular de celuloză este format dintr-un mare număr de
resturi de, glucoza legate între ele prin legături monocarbonilice în
poziţiile 1-4 (gruparea hidroxil glucozitic de la
C1 al unui rest glucozic cu gruparea hidroxil de la
C4 al restului următor).
Rezultă astfel o structură filiformă a lanţului macromolecular
celulozic.
       Numeroasele grupari hidroxil existente de-a lungul lanţulului,
în resturile glucozice, formează între ele un număr urias de legături de
hidrgen; aceste împachetează foarte strîns lanţurile macromoleculare şi
conferă celulozei structua microscopică de fir.
       Din
modul în care celuloza reactionează cu diferiţi reactivi s-a dedus că în
macromolecula sa fiecare rest de glucoză prezintă trei grupări hidroxil
capabilă să reactioneze chimic. Evidentiind aceste trei grupări functionale
se poate scrie pentru celuloză o formulă de tipul:
-OH
-(C6 H7 O2 -OH)-n
-OH
       
             
                   
           
         
       Grupările hidroxil din celuloză au reactivite normală şi
participă la reacţiile specifice lor: formarea de eteri, de esteri, de
alcooli etc.După numărul grupărilor hidroxil dintr-un rest glucozic, care
participă la asemenea reacţii se obţin produşi cu diferite grade de
transfer.
       Tratată cu amestec de acid acetic şi
anhidridă acetică, celuloza poate forma
mono-,di-sau tri-acetatul de celuloza.
                
-OH                                    
-OH                                     
-O-NO2
   - (C6 H7 O2 -O.CO.CH3 
)n-    - (C6 H7 O2 -O.OC.CH3 )n-   -(C6 H7 O2 -O-NO2
)n-
                         
-OH                  
       -O-CO-CH3         
                  
-O-NO2
      mononitrat de
celuloza                    
dinitrat de
celuloza           
trinitrat de celuloza 
       
          
Nitraţi de celuloză sunt folosiţi în fabricarea de tipul pulberii fară fum
şi a nitrolacurilor şi nitroemailurilor (lacuri de acoperire cu uscare
rapidă şi luciu puternic).
       Prin tratare cu solutii concentrate de
hidroxid de sodiu, celuloza formează un produs de
tip alcoolat (alcoxid), denumit alcoliceluloză, ce poate avea, de asemenea,
diferite grade de transformare.
              -OH
             
                   -OH
  - (C6 H7 O2 -OH  )n- + nNa OH ---?(C6 H7 O2
-Oa+  )n- + n H2O
             
-OH                                   
-OH
alcoliceluloza primara
       Asemenea produşi sunt obţinuţi şi folosiţi direct la
fabricarea fibrelor artificeale. Fibrele de celuloză din bumbac au lungimi de
20 - 30 mm şi de aceea pot
fi toarse în fire care apoi se ţes.
       Fibrele celulozice din lemn sunt foarte scurte, 3 - 5mm şi încercarea de a le toarce
nu a condus la nici un rezultat. Prin prelucrare fizico-chimică a acestora
s-au realizat fibrele artificiale, denumite curent mătasă artificială (au
luciu asemănător cu cel al mătasei naturale). Se cunosc astăzi mai multe
procedee de fabricat mătasă artificială.
Procedeul viscoză se
bazează pe relaţia ce are loc între alcoliceluloza şi sulfură de
carbon, CS2 prin care se obtine xantogenatul de celuloză:
     -OH
             
             -OH    
                          -OH
-(C6 H7 O2 -OH)n-+ CS2 -- -(C6 H7 O2 -OH)n- 
-H2 SO4  -(C6 H7 O2
-OH )n-
   
-ONa                            
-O-C=S   
-CS2                        
-OH
xantogenat                       
-NaHSO4             
celuloza      de celuloză   
SNa
       Acesta este solubil în soluţie de hidroxid de sodiu, formînd o
soluţie coloidală, vâscoasă, viscoza (de unde şi numele procedeului ).
Trecută prin orificii foarte fine într-o baie de acid sulfuric diluat (filare
umedă) soluţia de viscoză se neutralizează, iar xantogenatul se descompune
în celuloză şi sulfură de carbon. Pe această cale celuloza se regenerează
sub forma unui fir continuu, deşi provine din fibre foarte scurte din lemn.
Mătasea viscoză este intrebuintată la fabricarea diferitelor ţesaturi
precum şi a cordului pentru anvelope.Dacă solutia de viscoză este filată,
printr-o fontă fina în baie de acid sulfuric diluat şi
glicerina, se obtin folii dintr-un produs larg
folosit-celofanul.
       Procedeul acetat realizeaza mătasea
acetat, folosind acetatul de celuloză. Solutia acestuia în acetonă este
supusă filării la cald (uscată). Solventul se evaporă şi este recuperat,
iar firul de acetat de celuloză coagulează şi se întareşte. Ţesuturile de
mătase acetat sunt mai rezistente dar mai puţin higroscopice decât cele din
mătase viscoza. La noi în ţară fibrele artificiale se fabrică prin
procedeul viscoză la Brăila, Lupeni şi Popeşti-Leordeni.
       Celuloza este o
materie primă de mare valoare economică şi constituie punctul de plecare în
fabricarea unor produse importante, dintre care cea de hârtie ocupă un loc
principal.
       Dacă celuloza este supusă fierberii cu un acid mineral
(acid clorhidric sau sulfuric) concentrat, ea se descompune intr-un produs care se dovedeşte a
fi glucoză.
         
Оnca din anul 500 оnainte de Christos, sumerienii au
fabricat pentru prima dată produse asemănătoare hвrtiei avвnd ca bază papirusul ?
          Substantele
de baza pentru fabricarea hartiei sunt fibrele vegetale ca lemnul, paiele,
inul, cănepa, bumbacul, dar si zdrenţe, precum si maculatura. Tehnica de
fabricare a hartiei, care оn principiu se utilizează şi astăzi, vine din China. Nu se cunoaştem data exactă a acestei inventii. Оn schimb este sigur că chinezii
cunoşteau hвrtia
оncă din anul
60 inainte de Cristos.
Chinezii foloseau ca substanţe de bază unele părţi ale dudului, fibra de
ramie, bumbac şi haine vechi (zdrenţuite). Substanţele de bază
erau amestecate cu apă, apoi mărunţite, uscate, presate şi iar uscate. De-a
lungul timpului, hвrtia
şi tehnica de fabricare a hвrtiei au ajuns оn Africa de Nord trecвnd prin Orientul Mijlociu şi Orientul Apropiat şi, de aici, o
dată cu cuceririle maurilor, оn Spania unde hвrtia a fost fabricată pentru prima
dată оn anul 1150.



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.