| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Stefan cel mare

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
500 de ani de la trecerea în lumea celor drepţi  
Cel mai glorios
Domnitor al poporului nostru, a fost Domn al Moldovei
în perioada 1457-1504. Cînd s-a urcat pe tron,
Ştefan a găsit ţara pustiită şi sărăcită, în special de invaziile a
numeroase oşti străine, dar şi răvăşită de haos şi incertitudine,
animozităţi interne, crime şi trădări. În 47 de
ani de domnie a reuşit cu tact, însă uneori şi cu
cruzime, să instaureze în ţară ordinea şi statornicia.
A fost un foarte bun gospodar, un iscusit
diplomat, talentat conducător de oşti şi un
desăvîrşit strateg, impunînd Moldova ca o forţă însemnată în spaţiul
Europei centrale şi de sud-est. Cetăţile, palatele şi curţile domneşti,
bisericile şi mănăstirile, cronicile, scrierile bisericeşti, numeroase
obiecte de artă rămase din acea epocă fac dovadă că Moldova lui Ştefan
cel Mare a avut şi un valoros aport la tezaurul culturii europene şi chiar
mondiale.   
Există zeci de portrete–caracterizări ale lui Ştefan cel
Mare, atît în scrieri strict istorice, cît şi în creaţii artistice cu
caracter istoric. Cronicarul Grigore
Ureche (1590-1647) ne-a lăsat se pare primul, în
limba română, un portret pe potrivă al Domnitorului: „Fost-au acest Ştefan Vodă om nu mare de stat, mînios, şi
degrabă vărsa sînge nevinovat, de multe ori la ospeţe omoria fără judeţ.
Dealtminterea era întreg la minte, nelenevos, şi lucrul  său ştia
să-l acopere; şi unde nu gîndeai, el acolo îl aflai. La lucruri de
războaie meşter; unde era nevoie însuşi se vîria, ca văzîndu-l ai săi,
să nu îndărăpteze. Şi pentru aceea rar războiu de nu biruia. Iar unde-l
biruiau alţii, nu perdea nădejdea; că ştiindu-se căzut jos se ridica
deasupra biruitorilor.”
O caracterizare pe cît de plastică, pe atît
de obiectivă, i-a făcut marelui domnitor ilustrul istoric şi
cărturar Nicolae
Iorga (1871-1940): „Poporul românesc găsise în Ştefan cel Mare cea mai curată
şi mai deplină icoană a sufletului său: cinstit şi harnic, răbdător
fără să uite şi viteaz fără cruzime, straşnic la mînie şi senin în
iertare, răspicat şi cu măsură în grai, gospodar şi iubitor al lucrurilor
frumoase, fără nici o trufie în faptele sale”.  
Conform tradiţiei populare, s-ar fi născut
în anul 1437 (alte date
-  1433, 1435, 1439 şi
chiar 1441/42), în satul
Borzeşti de pe rîul Trotuş, unde şi-a petrecut şi copilăria, aflîndu-se
în grija afectuoasă a mamei, Oltea Doamna, cunoscută şi ca Maria-Oltea,
fiică de mari boieri munteni. Era fiul lui Bogdan al II-lea şi nepot al lui
Alexandru cel Bun, din familia domnească a Muşatinilor (sau Muşateştilor),
întemeiată de Margareta-Muşata, mama lui Petru I (1374-1392). Muşatinii
erau înrudiţi cu neamul Basarabilor, care a dat un şir de domni Munteniei:
Mircea cel Bătrîn, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş. Alexandru cel Bun şi Ştefan
cel Mare rămîn cei mai remarcabili reprezentanţi ai dinastiei Muşatinilor,
din care au ieşit mai mulţi domnitori şi alte figuri importante pentru
politica şi cultura noastră. Primejduit de fraţii săi, tatăl, Bogdan al
II-lea se refugiază în Ţara Românească. Este ajutat de Iancu de Hunedoara
(1449-1451), cel mai însemnat voievod român al Transilvaniei, să ocupe
tronul  Moldovei. La două lupte pentru tron ale părintelui participă
şi Ştefan, astea fiindu-i şi primele lecţii de artă militară. După ce
tatăl îi este omorît mişeleşte (octombrie 1451), tînărul Ştefan ia
drumul pribegiei ca să ajungă şi el la curtea lui Iancu de Hunedoara.
Împreună cu vărul său Vlad (Ţepeş) se maturizează sub oblăduirea lui
Iancu şi ambii, Ştefan  şi Vlad, se pregătesc să ia domnia
principatelor de origine - Moldova, respectiv Muntenia.
În primăvara lui 1457 îl aflăm pe Ştefan
la curtea lui Vlad Ţepeş, care era deja de un an domn al Ţării Româneşti.
Vlad îi pune la dispoziţie un corp de armată, cu care  Ştefan se
îndreaptă spre Moldova. I se alătură oameni din ţară şi la Dolheşti, pe
Siret, învinge oastea lui Petru Aron, care îi ieşise în cale pentru a-i
opri înaintarea spre cetatea de scaun, Suceava.. În aprilie 1457 este uns ca
domn al Ţării Moldovei, de către mitropolitul Teoctist, lîngă Suceava, pe
o cîmpie numită în popor „Direptate”. Instalat pe tron,  Ştefan
consimte să plătească tribut Porţii Otomane, astfel amînînd lupta cu
turcii pentru 18 ani (1457-1475), răstimp în care consolidează Moldova, iar
în plan extern încheie o serie de alianţe favorabile Moldovei, care
demonstrează şi o foarte bună orientare în situaţia politică a timpului,
şi nu numai în zona balcanică, ci şi într-o bună parte din Europa şi din
Asia. Astfel, a încheiat alianţe cu doi puternici suverani ai acelei epoci:
Matei Corvin al Ungariei şi Cazimir al IV-lea al Poloniei. Stabileşte
raporturi cu Papa de la Roma, dogele Veneţiei, ducele Lituaniei, prinţul
Moraviei, ţarul Rusiei, şahul Persiei ş. a. Unele relaţii erau întărite
prin acte de înrudire: bunăoară prin cuscrul său, ţarul rus Ivan al
III-lea, a încheiat o alianţă greu de realizat pe atunci pentru suveranii
europeni - cu Mengli Ghirei, hanul Crimeii. A făcut tot posibilul ca să aibă
domni prieteni în Ţara Românească şi conducători loiali în Transilvania
anexată Ungariei, pentru care a purtat şi războaie cu unii domni munteni şi
s-a dedat unor incursiuni pe pămînturile ardelene. În 1473 Ştefan a rupt
dependenţa Moldovei de Poarta Otomană, scoţînd, totodată, şi Ţara
Românească de sub dominaţia turcească şi îndreptînd-o în lupta comună
împotriva invadatorilor din Orient.
În ciuda multiplelor dovezi ale promovării
unei politici paşnice, Ştefan cel Mare a avut parte, totuşi, de numeroase
războaie: conform tradiţiei populare şi chiar aprecierii unor cronicari
– „cîţi ani a domnit, atîtea războaie a dus” (deci, 47).
Potrivit estimărilor făcute de istoricii moderni, Ştefan cel Mare a fost
antrenat în  circa 40
de războaie/conflicte armate, din majoritatea ieşind victorios. Dintre cele
mai mari războaie, în care domnul moldovean şi-a arătat iscusinţa de
comandant şi strateg, amintim: recucerirea Chiliei de la unguri şi munteni
(1465), bătălia cu Matei Corvin al ungurilor, la Baia (1467), respingerea
invaziei tătarilor la Lipnic, pe Nistru (1470), bătălia cu uriaşa armată a
sultanului turc Soliman, la Podul Înalt, lîngă Vaslui (10 ianuarie
1475),  alt război victorios cu turcii, la Şcheia (1486), bătălia din
Codrul Cosminului împotriva polonezilor conduşi de regele Ioan Albert (26
octombrie 1497) ş. a.
Credinţa populară conform căreia
„cîte războaie a avut Ştefan, tot atîtea
biruinţe a avut” nu este chiar lipsită de temei.
Uneori, aflat pe cîmpul de luptă în faţa unui inamic mai numeros şi mai
bine înarmat, marele domn „a putut transforma
înfrîngerea în victorie”. Este şi cazul
bătăliei de la Războieni (Valea Albă), din vara anului 1476. Turcii au
trecut Dunărea cu o armată de peste 100.000 de ostaşi, cărora li se
adăugau flota otomană, regimente tătăreşti, ungureşti şi morave.
Aşezată într-o fortificaţie făcută în grabă din trunchiuri de copac,
oastea moldoveană a luptat, după observaţia cronicarului polon Jan Dlugosz,
„în cel mai vitejesc chip”, dar disproporţia de forţe şi-a spus cuvîntul – Ştefan cel Mare avea numai vreo
10.000 de luptători. „Şi au căzut acolo vitejii
cei mai buni”, afirmă un cronicar moldovean, însă
domnul, cu o parte din curtenii săi, au scăpat vii şi nevătămaţi. Prin
retragerea oştenilor lui Ştefan în cetăţi şi apărarea cu îndîrjire a
acestora, planurile lui Mahomed al II-lea au fost zădărnicite. Turcii au
incendiat Suceava, au ars şi pustiit multe alte aşezări, dar nu le-au putut
cuceri şi Ştefan a rămas în continuare domnitor, iar ţara sa – independentă. Talentul de strateg
militar al lui Ştefan cel Mare a fost observat şi prezentat amănunţit de
cronicari şi diplomaţi din epocă, fiind surprins cu deosebit har
scriitoricesc, cu  mîndrie şi afecţiune de către Ion Neculce
(1672-1745), în culegerea de legende istorice O
samă de cuvinte.
Însuşi domnul recunoştea ca pe o
înfrîngere, pierderea, în 1484, a cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă,
ambele de o mare importanţă strategică şi economică, considerate de
Ştefan cel Mare ca „fiind Moldova toată”
şi că prin ele Moldova era „un zid” la care se opreau
invadatorii asiatici ce jinduiau Europa. Acest adevăr a fost călcat brutal
în picioare peste secole, cînd Rusia sovietică a dăruit Ucrainei, în
august 1940, sudul Basarabiei cu Chilia şi Cetatea Albă, ca şi o parte din
nordul Moldovei, lui Ştefan, cu cetatea Hotin, cu Cernăuţii, Codrii
Cosminului... Fiind un aprig şi viteaz apărător al Moldovei Ştefan cel Mare
a întreprins unele incursiuni peste hotarele ei. E vorba de expediţiile sale
pe alte pămînturi româneşti pe care Ştefan cel Mare le considera,
neîndoios, „aceleaşi, ca şi
Moldova”  - o dovadă în plus că pe atunci nu
se punea la îndoială identitatea românească de la Nistru pînă la Tisa, de
la Marea Neagră şi pînă la hotarele cu bulgarii şi sîrbii. Cronicile
timpului au înregistrat incursiuni ale lui Ştefan în Transilvania (1468,
1469 ş. a.) şi în Muntenia (1470, 1473 etc.) – cu scopul de a pune pe tronul valah
domni fideli Moldovei în lupta împotriva turcilor. În ultimii ani de domnie,
Ştefan cel Mare a făcut incursiuni în Podolia şi Pocuţia (1492, după
1497), instalînd în aceste provincii polone (ce-i drept, cu populaţie
amestecată, formată din slavi şi din români) posturi vamale moldoveneşti.
Abia în 1492 Ştefan, izolat total în plan
extern, în schimbul neamestecului în treburile interne ale Moldovei, a
acceptat să plătească tribut...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.