| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Ce stim despre Soare

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Soarele
   
   Soarele este cel mai mare corp din
sistemul solar continând 98% din masa acestuia. El este o sfera de masa
gazoasa incandescenta de la care noi primim caldura si lumina. Are diametrul de
1.391.000 km ceea ce înseamna ca este de 109 ori mai mare decât Pamântul.
98% din materia solara este formata din hidrogen (73%) si heliu (25%).
STRUCTURA SOARELUI:
       NUCLEUL este regiunea centrala care ocupa 20% din volumul Soarelui,
contine jumatate din masa lui si are o raza de aproximativ 120.000 km. Aici
temperatura este de 14 milioane de grade Celsius iar presiunea de 340 miliarde
de ori mai mare decât presiunea de pe Pamânt (masurata la nivelul marii).
Aceste conditii permit ca 4 protoni ( nuclee de hidrogen) sa se uneasca pentru
a forma un nucleu de heliu, proces numit fuziune nucleara. În fiecare secunda
sunt convertite în heliu 592 milioane tone de hidrogen, proces în care 4,1
milioane tone sunt convertite în energie - conform celebrei relatii E=mc
2
       ZONA DE RADIATIE este o regiune cu o latime de aproximativ
380.000 km în care energia eliberata de nucleu sub forma de fotoni îsi cauta
drumul catre suprafata. Desi fotonii se deplaseaza cu viteza luminii,
strabaterea acestei regiuni poate dura milioane de ani deoarece ei sunt
permanent absorbiti si re-emisi de materia solara.
       ZONA DE CONVECTIE are o latime de aproximativ 280.000 km. Energia
emisa de nucleu ajunge aici sub forma de caldura, care este transportata mai
departe prin curenti : gazul cald se ridica la suprafata unde se raceste, dupa
care intra în interior pentru a se încalzi - proces numit convectie.
       FOTOSFERA este un strat cu grosimea de aproximativ 250 km si reprezinta
suprafata vizibila a Soarelui. Ea emite cea mai mare parte din lumina solara si
are o temperatura de aproximativ 5700 grade Celsius. Privita printr-un telescop
puternic, fotosfera apare ca o suprafata agitata pe care sunt raspândite
granulele. Acestea sunt formatiuni de materie gazoasa cu o temperatura cu circa
300 de grade mai ridicata decât cea a fotosferei si pot fi asemanate cu niste
boabe de orez cu dimensiunile cuprinse între 250 si 1500 km în diametru,
fiind comparabile cu marimea unei tari ca Franta. Ele evolueaza rapid (apar si
dispar) în mai putin de un sfert de ora. Granulele sunt determinate de gazele
fierbinti care ajung în fotosfera din zona de convectie.
       CROMOSFERA este o regiune care poate ajunge pâna la 5.000 km deasupra
fotosferei si care are o temperatura medie de aproximativ 4.500 grade (creste
odata cu cresterea înaltimii având în partea superioara 20.000 de grade
Celsius). Fiind mai rece decât fotosfera ea poate fi observata numai în
timpul eclipselor totale de Soare, când discul solar este acoperit de discul
aparent al Lunii. Aceasta regiune a fost denumita cromosfera deoarece în
timpul eclipselor se prezinta sub forma unui cerc de lumina rosiatica. Ea este
acoperita de mici jeturi de gaz foarte cald numite spicule care pot fi
observate la marginea discului solar. Spiculele se formeaza deasupra granulelor
care se sparg. Spiculele pot ajunge pâna la înaltimea de 10.000 km,
particulele constituente având viteza de 15-20 km/s. Cromosfera este numita si
“spayul fotosferic“, deoarece pare a fi facuta în întregime din spicule
de o mare varietate de dimensiuni.
       COROANA SOLARA este stratul exterior al atmosferei solare si se
întinde de la limita superioara a cromosferei pâna la înaltimi de ordinul
milioanelor de kilometri, scaldând planetele cele mai apropiate de Soare :
Mercur, Venus, Pamânt si Marte. Fiind de un milion de ori mai putin
stralucitoare decât fotosfera ea poate fi observata numai în timpul
eclipselor totale de Soare sau cu un aparat special care acopera discul solar,
numit coronograf si se prezinta sub forma unui halou argintat mai mult sau mai
putin neregulat. Coroana este formata din suvite de gaz rarefiat care evadeaza
în spatiu dând nastere unor particule încarcate electric cunoscute sub
numele de vânt solar. Viteza materiei ionizate în vecinatatea Soarelui este
mica (de ordinul zecilor de kilometri pe secunda) dar creste pe masura ce
acestea se îndeparteaza ajungând ca în vecinatatea Pamântului sa fie de
aproximativ 350 km/s. În mod normal concentratia vântului solar este de 5-10
particule pe centimetru cub .
       În cadrul expunerii de mai sus straturile
exterioare ale Soarelui (fotosfera, cromosfera si coroana) au fost privite ca
niste paturi linistite în care nu se întâmpla nimic. Din observatii stim ca
în interiorul lor au loc procese active care se desfasoara sub diverse
aspecte. Totalitatea acestor procese constituie asa-numita activitate solara.
În ceea ce priveste activitatea solara ne vom opri asupra:
petelor solare ale fotosferei
protuberantelor din cromosfera
eruptiilor solare
PETELE
SOLARE
   
   
   
   Dintre toate fenomenele solare, petele
par a fi cel mai remarcabil mod de activitate solara. Acestea sunt usor de pus
în evidenta si au fost observate din timpuri stravechi . O pata solara este o
for-matiune de culoare întunecata care apare printre granulele fotosferice .
La început ea apare ca un por care se dezvolta si poate sa dureze câteva
saptamâni.
   
   Culoarea închisa a petei se datoreaza
faptului ca exista un efect de contrast între stralucirea normala a fotosferei
si stralucirea petelor care au o temperatura mai scazuta (aproximativ 4230
grade Celsius). Dimensiunile, aspectul si pozitia petelor solare sunt variabile
în timp. O pata obisnuita are diametrul de circa 7.000-15.000 km, dar uneori
pot ajunge la pâna la 50.000 km, iar în cazuri exceptionale pot avea diametre
mult mai mari (cea mai mare pata a fost observata în 1947, ea având diametrul
de 230.000 km ). Pentru a le putea vedea cu ochiul liber ( cu masurile de
protectie corespunzatoare) diametrul lor trebuie sa fie de cel putin 40.000 km
- probabil ca despre astfel de pete se vorbeste în cronicile medievale. Pentru
comparatie sa mentionam ca diametrul Pamântului este de 12.740 km!
   
    Din observarea petelor solare s-a
constatat ca Soarele se roteste în jurul unei axe care trece prin centrul sau.
Sensul acestei rotatii, vazuta de pe Pamânt, este de la stânga la dreapta
observatorului, adica de la est spre vest. Totodata s-a determinat ca viteza de
rotatie scade de la ecuator spre poli, astfel încât perioada de rotatie este
de 27 de zile la ecuator , respectiv de 34 de zile la poli.
     
   Din studii statistice s-a constatat ca
activitatea petelor solare, adica numarul lor si suprafata ocupata de ele
variaza ciclic, cu o perioada de 11 ani - 1979 a fost un an cu activitate
maxima, în 7 ani scade la minim, dupa care în 4 ani s-a atins iar un maxim
în anul 1990). Aceasta periodicitate se numeste ciclul activitatii solare si
este foarte importanta deoarece odata cu variatia petelor solare au loc si alte
variatii în modul de manifestare a activitatii solare. Anul 1998 este un an
în care activitatea solara se intensifica , îndreptându-ne catre un maxim
care se va atinge în anul 2001.
   
   Masuratorile spectroscopice au aratat ca
în petele solare exista un câmp magnetic de circa 9.000 de ori mai intens
decât cel al Pamântului. Petele solare se comporta ca polii unui imens
magnet, ele aparând de multe ori pechi având polaritati opuse.
PROTUBERANTELE
   
   Protuberantele sunt nori de gaz
incandescent care se pot observa sub aspectul unor tâsnituri ale materiei din
cromosfera spre coroana. Protuberantele au forma unor suvoaie de apa aruncate
de fântânile arteziene sau pot aparea ca niste limbi de foc care se înalta
deasupra cromosferei. Acestea sunt mai putin stralucitoare decât fotosfera si
deci pot fi observate numai în timpul eclipselor totale de Soare sau cu
aparate speciale.
   
   Unele din protuberante sunt calme,
durând chiar mai multe rotatii solare, altele se caracterizeaza prin dinamism
si schimbari rapide. Aparitia acestora din urma este legata de petele solare.
ERUPTIILE SOLARE
   
   În timpul unei eruptii solare o
cantitate enorma de energie care se afla în cromosfera si în coroana este
eliberata dintr-o data. Materia este proiectata în coroana si deoarece
particulele sunt accelerate la viteze foarte mari (150.000 km/h) ele sunt
expulzate în spatiul interplanetar, generând rafale ale vântului solar.
În vecinatatea Pamântului viteza particulelor
care formeaza vântul solar este în medie de 350 km/s si creste în urma unei
eruptii la 800 km/s. De asemenea, creste si concentratia lor, de la 5-10
particule/cm3 la 100 particule/cm3. Aceste perturbatii afecteaza câmpul
magnetic terestru, deformându-l. Particulele încarcate electric, care în mod
normal sunt deviate de câmpul magnetic terestru, urmaresc liniile de câmp în
regiunea polilor si patrund în atmosfera încalzind-o, producând raze X si
gaze ionizate.
   
    Ca efecte putem mentiona aurorele
polare, perturbarea telecomunicatiilor, aparitia unor supratensiuni pe liniile
de transport ale energiei electrice care pot deteriora retelele de distribuire
a electricitatii; ca urmare a încalzirii produse atmosferei, aceasta se
extinde, ceea ce constituie o piedica pentru sateliti, având ca efect
scoaterea lor de pe orbita.
   
   Observarea Soarelui a pus în evidenta
faptul ca aparitia protuberantelor si a eruptiilor este strâns legata de
prezenta petelor solare, întreaga activitate solara având deci un ciclu de 11
ani...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.