| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Ce furaje,si cum le conservam pentru iarna

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Ce furaje, şi cum le conservăm pentru
iarnă
Toamna este perioada în care fiecare
crescător de animale se îngrijeşte pentru a completa necesarul de furaje în
special sub formă de siloz pentru perioada de stabulaţie a animalelor,
aceasta deoarece în zonele cu climat temperat continental cum este şi zona
centrală a Europei unde ne găsim, vegetaţia durează doar o parte din an
(5-7 luni), în funcţie de altitudine. În restul timpului, animalelor li se
administrează furaje care au fost pregătite pentru păstrare (conservare).
În afara furajelor care se păstrează ca atare (sfecla furajeră) există
două sisteme de conservare şi anume prin uscare şi prin murare.
În această perioadă se recoltează foarte
multe plante furajere, unele pentru consum imediat şi altele pentru consum în
perioada de iarnă. Dintre acestea cele mai importante sunt
următoarele:
Porumbul furajer. Cultura se pretează la
mecanizarea totală şi are o capacitate de producţie ridicată. Porumbul este
una din plantele cu multiple întrebuinţări printre care şi aceea de a fi
folosit în hrana animalelor, nu numai sub formă de boabe sau furaje
prelucrate din acestea, ci şi ca masă verde proaspătă sau murată.
Porumbul pentru siloz poate asigura de pe un
hectar până la 15.000 UN, dar cu un conţinut scăzut de proteină brută
(5-10% din substanţa uscată), ceea ce face ca raportul dintre unităţile
nutritive şi proteină brută să fie de 60-65 UN : 1 PB. Cu toate acestea,
porumbul siloz este considerat „păşunea” de iarnă a animalelor.
Porumbul masă verde se seamănă după o
cultură ce a părăsit terenul în ultima jumătate a primăverii sau prima
jumătate a verii şi se administrează animalelor de pe la sfârşitul lunii
iulie şi până la sfârşitul lui octombrie. De pe un hectar de porumb masă
verde se pot obţine până la 9000 UN. Atât porumbul masă verde cât şi
silozul sunt bine consumate de către toate speciile de animale, având şi un
coeficient ridicat de digestibilitate.
Pentru masă verde porumbul poate fi recoltat
când înălţimea plantelor a ajuns la 60-70 cm şi până la apariţia
inflorescenţelor, ceea ce corespunde, în funcţie de hibrid, unei perioade de
20-30 de zile. Indicat nu este să se recolteze aceeaşi parcelă în diferite
fenofaze, ci semănatul să se facă eşalonat sau să se folosească hibrizi
cu perioada de vegetaţie diferită, pentru ca în toate cazurile recoltarea
să se facă în perioada corespunzătoare (până în momentul apariţiei
paniculului), când cantitatea de substanţă uscată este mare şi
consumabilitatea şi digestibilitatea sunt optime. După apariţia paniculului
scade foarte mult şi rapid consumabilitatea şi digestibilitatea plantelor.
Porumbul pentru masă verde se poate recolta şi prin păşunat raţional,
când plantele au ajuns la 40-60 cm înălţime sau când seceta din vară
împiedică creşterea plantelor.
Pentru siloz, porumbul trebuie recoltat la epoca optimă - la maturitatea boabelor
în lapte - ceară, când boabele au un conţinut de 33-35% substanţă
uscată, moment în care însilozarea se poate face în cele mai bune
condiţii. Întârzierea epocii de recoltat face însilozarea mai dificilă,
prin faptul că tasarea se realizează mai greu, dar creşte valoarea
silozului. O astfel de însilozare este indicată doar dacă ferma dispune de
utilaje corespunzătoare.
Producţiile porumbului pentru masă verde
sunt de până la 50 tone, depinzând de momentul însămânţării şi al
recoltării. La porumbul pentru siloz producţiile trebuie să fie de peste 60
tone în cultură neirigată şi se ajunge la 100 tone în condiţii de
irigare.
Cultura în benzi - având
în vedere conţinutul scăzut al porumbului siloz sau masă verde în
proteină este posibil ca acesta să fie cultivat în benzi alternative cu o
leguminoasă care să compenseze sărăcia în proteină a porumbului. Şi
pentru siloz şi pentru masă verde este recomandată cultura în benzi cu
soia: 6-8 rânduri de porumb alternativ cu 6-8 rânduri de soia (deci 12-15
kg/ha porumb ­ 30-40 kg/ha soia). Producţiile obţinute, din punct de vedere
cantitativ, sunt inferioare celor obţinute în cultură pură, dar furajul
este superior calitativ.
Varza furajeră. Recoltarea se face eşalonat,
în funcţie de necesarul din gospodărie. Poate începe când varza atinge
înălţimea de 40-50 cm şi continuă, în ogor propriu, până la
îngălbenirea şi căderea frunzelor bazale, deoarece după această fază
calitatea furajului scade mult. În culturi succesive se recoltează până
când temperatura ajunge la 10-12oC, ceea ce face posibilă folosirea ei până în decembrie.
Recoltarea se face cu combinele de recoltat sau se poate organiza păşunatul
raţional. În ogor propriu, producţiile sunt de 60-75 t/ha, putând ajunge
în condiţii de irigare şi la 100 t/ha. În cultură succesivă se obţine
25-35 t/ha iar în cultură irigată 40-60 t/ha masă verde.
Rapiţa furajeră, şi hibrizi aloploizi
Typhon, Perko, Burko, Noko sunt plante  foarte valoroase datorită
faptului că sunt productive şi dau un nutreţ bogat în proteine şi săruri
minerale. În culturi succesive, acestea se recoltează după căderea
brumelor. Se pot administra la iesle sau se pot păşuna. Însilozarea se face
în amestec cu un furaj grosier pentru a aduce umiditatea la valoarea dorită.
Producţiile obţinute sunt în funcţie de tipul de cultură, ele putând
ajunge până la 60-65 t/ha masă verde.
Sfecla furajeră. Are o mare capacitate
fotosintetică. Cumulată cu perioada de vegetaţie lungă, aceasta face ca
producţiile de substanţă uscată la hectar să fie printre cele mai mari.
Mai mult, substanţa uscată este de calitate, în sensul că 1 kg SU
echivalează cu aproape 1 UN. Sfecla furajeră are, de asemenea, un efect
lactogen ridicat. Prin administrarea ei se realizează 2 litri lapte la 1 kg SU
faţă de 1,4 litri cât se realizează fără sfeclă.
Ea determină şi un conţinut maxim de
proteină şi grăsime în lapte superior oricărui alt furaj (siloz, fân). De
asemenea, sfecla furajeră are un efect favorabil
asupra sporului de greutate.
Sfecla furajeră se poate administra direct
animalelor sau se poate însiloza. În primul caz, recoltarea poate începe şi
la sfârşitul lunii august (în funcţie de mărimea corpului tuberizat)
administrându-se la iesle cu tot cu frunze. Când sfecla se însilozează şi
se foloseşte pentru furajare în timpul iernii, recoltarea nu poate să
înceapă mai devreme de ultima decadă a lunii septembrie şi poate dura
până la ultima decadă a lunii octombrie, respectiv la maturitatea
fiziologică, când frunzele încep să se îngălbenească şi temperatura e
în scădere fiind (5-6oC),
deci înainte de venirea îngheţurilor. Recoltarea se face mecanic, pe
suprafeţe mici putându-se face şi manual. După recoltare, frunzele se
îndepărtează, se toacă şi se însilozează în amestec cu porumbul sau cu
alte furaje sau se administrează imediat animalelor. Rădăcinile vor fi
transportate la locul de însilozare. Rădăcinile rănite în timpul
recoltării vor fi administrate direct în hrana animalelor şi nu se vor
însiloza.
Modurile în care se execută silozul sunt
deosebit de numeroase, cel mai adesea se păstrează în silozuri de
suprafaţă cu o formă piramidală cu baza de 3-4 m, înălţimea de 2 m şi
lungimea de 15-20 m. Rândul de la margine se aşează cu coletul spre exterior
iar restul rădăcinilor se pun în interior în vrac. Pentru a asigura
aerisirea se sapă un şanţ de 30-40 cm adâncime şi lăţime peste care se
pune un grătar cu şipci. Tot la 2-3 m se pun coşuri de aerisire, făcute din
şipci. Înălţimea lor este de aşa manieră încât să depăşească 30-40
cm partea superioară a silozului. Silozul se acoperă cu paie, iar deasupra,
când temperaturile scad, se pune pământ sau paie. Un alt sistem foarte bun
de păstrare este prin acoperire cu folie, respectiv două folii între care se
pune un strat de paie. Temperatura optimă de păstrare a sfeclei în siloz
este de 1-3oC. Dacă toamna
este lungă nu se acoperă cu pământ sau se aşează un strat subţire. În
condiţii bune, sfecla se păstrează în siloz şase luni, interval în care
se realizează pierderi de până la 20%.
Sfecla este o plantă cu capacitate mare de
producţie. În condiţii de neirigare producţia de rădăcini trebuie să
depăşească 100 t la care se mai adaugă 20-25 tone frunze. În condiţii de
irigare, producţiile de rădăcini trebuie să depăşească 150 tone, la care
se adaugă 30-40 tone frunze.
Gulia furajeră este o plantă recomandată
pentru zonele mai umede şi reci. Pentru furajare imediată guliile se pot
recolta eşalonat din momentul când frunzele de la bază încep să se
îngălbenească şi până la căderea brumelor. Însilozarea rădăcinilor se
face conform tehnicii folosite la sfecla furajeră, după ce, în prealabil, au
fost fasonate prin îndepărtarea frunzelor şi a rădăcinilor ramificate care
se administrează imediat animalelor. Producţiile de rădăcini ce se pot
obţine în zone favorabile de cultură sunt de 80-100 t/ha. În cultură
succesivă producţiile sunt de 25-50 t/ha.
Morcovul furajer, foarte important în
furajarea tuturor reproducătorilor. Se recoltează toamna cât mai târziu în
preajma căderii brumelor. După recoltare se sortează rădăcinile fiind
îndepărtate cele bolnave, crăpate ş.a.m.d. apoi se trec în silozuri
asemănătoare cu cele de la sfeclă, dar cu dimensiuni mai mici (lungime 10-12
m, lăţime 1,1,5 m, înălţime 0,8-1 m). Se pot păstra şi în pivniţe.
După 2-3 luni de păstrare, morcovii încep să-şi piardă calităţile,
pierderile de substanţă uscată - caroten fiind tot mai mari pe măsura
trecerii timpului. Producţiile sunt de 35-45 t/ha....



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.