| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Bucuresti, una din cele mai nocive capitale europeane

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Bucuresti, una din cele mai nocive capitale
europeane
       Calitatea vietii si starea de sanatate a populatiei sunt puternic
afectate de deteriorarea factorilor de mediu, sustin reprezentantii Fundatiei
Eco-Europa.
       Ei atrag atentia asupra efectelor poluarii, dand ca exemplu
temperaturile anormal de mari in perioada de iarna, urmate de zile cu
temperaturi foarte scazute; solurile aride din zonele limitrofe Bucurestiului
si frecventa crescuta a ploilor acide. Eco-Europa aminteste de poluarea produsa
de traficul celor aproximativ 1,5 milioane de masini din Bucuresti.
       Aproape jumatate din autovehiculele din Bucuresti functioneaza inca
cu benzina cu plumb. Un kilogram de plumb pe an este eliminat de fiecare
masina, substanta deosebit de nociva. Anual, traficul bucurestean produce peste
2 milioane de substante nocive, cu efecte extrem de grave asupra sanatatii
locuitorilor.
       Traficul este una din principalele cauze ale celor peste 20.000 de
decese inregistrate anual, generate de stari maladive grave, precum afectiunile
cardio-vasculare. "Se stie ca 80% din bolile de cancer sunt cauzate de
substantele nocive din mediu. Aceasta situatie se agraveaza in zonele centrale,
unde posibilitatea aparitiei unor decese este de doua-trei ori mai mare decat
daca emisia de toxine ar fi in limitele maxime admise. Emisiile mari de dioxid
de carbon din Bucuresti depasesc cu mult capacitatea de absorbtie a naturii si
din cauza reducerii drastice a capitalului arboricol al orasului, injumatatit
dupa 1989. Astfel, unui bucurestean in revine, in medie, mai putin de un sfert
din spatiul verde acceptat de normele internationale. Norma de spatiu verde
este de 12 mp/locuitor. Dar, la Stockholm este de 70 mp/locuitor, la Viena este
de 70 mp/locuitor, iar la Bucuresti este de 2,5 mp/locuitor. Stan sustine ca,
in ultimii 15 ani, au disparut peste 20 milioane de metri patrati de spatii
verzi din Bucuresti.Cel mai bine sta sectorul 1,
unde spatiul verde ocupa 11 mp/locuitor, la polul opus fiind sectorul 6, unde
unui locuitor ii revin 0,6 mp de spatiu verde, de 20 de ori mai putin decat
este necesar.  
     Reducerea suprafetei spatiilor
verzi din Bucuresti ar fi si mai mare daca in totalul acestora nu s-ar include
si cele 14 cimitire, care insumeaza 131,3 ha.Pentru a ajunge la standarde, Bucurestiul ar trebui sa ajunga, pana
in 2025, la 2794,5 ha de spatii verzi.  
     Eco-Europa atrage atentia asupra
ploilor acide, care, potrivit ultimului studiu anual, au reprezentat
aproximativ 50% din totalul precipitatiilor inregistrate in Bucuresti. Impactul
asupra starii de sanatate este sustinut de modul in care au evoluat
principalele boli.Astfel, in ultimii 10 ani,
numarul deceselor cauzate de afectiuni ale aparatului respirator a crescut de
la 3,9 la 48,4 cazuri la 100.000 locuitori; cele cauzate de de boli ale
aparatului digestiv - de la 1,7 la 6,9 cazuri la 100.000 locuitori, tumori
maligne de la 2,1 la 8,5 cazuri la 100.000 de locuitori.Fiecare dintre bolile acestea are legatura, intr-un grad mai mic
sau mai mare, cu poluarea.
Din cauza poluarii excesive, Bucurestiul ar
putea intra in categoria zonelor urbane cu risc major pentru sanatate si
mediu.
        
Sanatatea bucurestenilor s-a inrautatit alarmant in ultima perioada, iar
factorii de mediu din Capitala s-au deteriorat grav. Cel putin asa reiese
dintr-un studiu realizat de Asociatia ECO-EUROPA, care a identificat
principalii factori responsabili pentru situatia grava existenta la nivelul
orasului. Printre acestia se numara: praful, poluarea industriala si fonica,
poluarea cauzata de traficul auto, emisiile de dioxina, calitatea aerului si a
apei potabile, precum si reducerea drastica a spatiilor verzi. In opinia
autorilor studiului, din cauza poluarii excesive, Bucurestiul poate fi
considerat "Copsa Mica doi". Locuitorii Capitalei inspira zilnic resturile
gazoase si cancerigene emise de cele aproximativ 1,5 milioane de automobile din
oras, traficul auto fiind responsabil de 70a din poluarea orasului. Conform
ultimelor statistici, bucurestenii inhaleaza lunar 273 de tone de praf pe
kilometru patrat. Asociatia Eco-Europa arata ca Bucurestiul este unul dintre
orasele in care nu-ti doresti sa locuiesti, Capitala avind 9,009 locuitori pe
kilometru patrat. O comparatie cu marile metropole europene arata ca Berlinul
are 3.905 de locuitori pe kmp, Viena 3.850, Budapesta - 3.674, iar Bratislava -
3.674 de locuitori pe kilometru patrat. Spatiile
verzi, pe cale de disparitie. Studiul realizat de specialistii de la
Eco-EUROPA, cu ocazia Zilei Internationale a Mediului, care se sarbatoreste pe
5 iunie, arata ca in zona centrala a Bucurestiului au loc depasiri frecvente
ale normelor maxime admise de zgomot si vibratii, din cauza traficului rutier
si a parcului auto invechit. De asemenea, lipsa perdelelor de arbori face ca
"zgomotele de tot felul sa se plimbe nestingherite printre zidurile betonate
ale orasului". In ultimii 15 ani, se mai arata in studiu, din Bucuresti au
disparut peste 17 milioane de metri patrati de spatii verzi. Asociatia arata ca
unui bucurestean sufocat de praf, de poluarea industriala si a automobilelor ii
revin, in medie, 2,5 mp de spatiu verde, fata de 12 mp - norma acceptata la
nivel international.      
 Singurul oras fara statie de epurare a apei.
Specialistii de la Eco-EUROPA mai arata ca Bucurestiul este singurul oras
european fara o statie de epurare a apei potabile, motiv pentru care calitatea
apei de la robinet este departe de normele cerute de Uniunea Europeana. La
capitolul alimentatie, se arata in studiu, bucurestenii stau la fel de prost,
in ultimii ani constatindu-se cresterea gradului de poluare chimica si
microbiologica a alimentelor. Totodata, folosirea
aditivilor sintetici in prepararea produselor alimentare, precum si aparitia
alimentelor modificate genetic, sint tot atitia factori care au dus la
deteriorarea starii de sanatate. Mentinerea superficialitatii in abordarea
acestor probleme grave, care deja aduc prejudicii in dezvoltarea durabila a
orasului, va crea in curind premisele includerii Bucurestiului in categoria
zonelor urbane cu risc major pentru sanatate si mediu. Specialistii din cadrul
Asociatiei Eco-EUROPA recomanda utilizarea transportului in comun cu masini pe
baza de electricitate, la incurajarea circulatiei cu motoscutere, biciclete si
rolele si la interzicerea treptata a traficului auto in zonele supraaglomerate.
       Pentru cei care nu credeau în textele ecologiste cu “Un om
– un pom”, putem depune
acum marturie ca principala cauza a calvarului bucurestean este defrisarea
masiva a perdelelor de protectie de la marginea orasului, dublata de pierderea
spatiilor verzi intravilane (totalul de spatiu verde s-a înjumatatit dupa
1989). Poluare, morbiditate, mortalitate, copii nascuti cu malformatii sau
intoxicati cu plumb, perioade lungi de expunere critica la factori nocivi,
cresterea temperaturii mai mult decât cresterea medie pe tara – acestea sunt efectele fiecarui pom
taiat pentru ca statea in fata usii unui garaj si a fiecarui petec de iarba
peste care s-a asezat un butic. Bucurestiul a ajuns cea mai aglomerata, cea mai
poluata, cea mai stearpa, cea mai periculoasa capitala din aceasta zona a
lumii. Si, in toiul devastarii, administratia vrea sa ne lase si fara parcurile
Titan, IOR, Izvor si Unirii.
       Migratia masiva spre orase din perioada comunista a afectat,
inevitabil, si Bucurestiul. Schimbarea conditiilor economice a condus, in cele
din urma, si la cresterea, de aproape sase ori, a numarului de masini de pe
strazile orasului (aproximativ doua milioane, cu tot cu cele in tranzit sau
venite pentru aprovizionare). Efectele poluarii cauzate de acestea vor fi
analizate in cele ce urmeaza.
       Cel mai aglomerat oras din Europa Centrala si de Est In afara de
aglomeratie, un alt factor de dezechilibru a fost disparitia spatiilor verzi:
de la 34,7 milioane de metri patrati in 1989 la 22,8 milioane in 1995 si la
doar 17 milioane (exact jumatate) in 2001. Astazi, dupa un an, nu exista o
statistica actualizata, dar putem lesne banui ca este un pic mai rau decât
anul trecut.
Poluarea industriala, desi nu a avut o
crestere spectaculoasa (ci doar o depasire constanta a limitelor admise), este
totusi un alt factor important de disconfort. Presa declara zona Pantelimon
drept zona calamitata înca din 1998, citând constatarile Corpului de Control
al Guvernului. Neferal, Acumulatorul si I  
     Institutul de metale neferoase au
plouat pana la distrugere întreaga zona, atingând si comunele Cernica,
Branesti si Pantelimon. Rezidurile acestor fabrici constau in plumb, cupru,
zinc, aluminiu, metale grele, oxizi ai acestora, acizi, cianuri, oxizi de sulf,
zguri si pulberi in suspensie. Deversarile, mai ales cianurile, ajung deseori
direct in casele locuitorilor din zona, prin intermediul apei potabile
– infestata in zonele in
care conductele sunt perforate iar cianurile nu omoara instantaneu, ci prin
cancer. Pantelimonul este poluat intens de peste 40 de ani, astfel încât s-a
ajuns la cote incredibile de contaminare a solului, majoritatea produselor
alimentare din zona –
fructe, legume, cereale, furaje pentru animale - find purtatoare de toxine.
Vegetatia din zona depaseste de 20 de ori concentratia maxim acceptata (CMA) de
plumb si de cinci ori cea de carbon.
       Concentratia de plumb era, la momentul efectuarii studiului, de 230
de ori mai mare decât maxima...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.