| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Bucolicele

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
BUCOLICELE
       Pentru a semnala importanţa creaţiei
vergiliene, este destul poate numai să amintim faptul că în Evul Mediu,
teoria literaturii considera că existau trei genuri, pe fiecare descrindu-l
printr-una din marile capodopere ale scriitorului latin: simplu (humilis
– „bucolicele”), mediu
(mediocris –
„Georgicele”) şi sublim (gravis – „Eneida).1
       Din genul căruia îi aparţine „Bucolicele”, s-a dezvoltat o
literatură pastorală, care a fost la mare cinste în Evul Mediu, când încă
vârsta normativă a genologiei era departe de a se sfârşi.
       De dimensiuni relativ reduse, însumând în total 864 de
hexametri dactilici, cele zece poeme, cunoscute sub denumirea de „Bucolice"
reprezintă poeme pastorale, influenţate de tematica idilică a poetului
siracuzan Teocrit. După conţinutul lor, Bucolicele au fost împărţite de
exegeţi în două categorii: astfel, primul compartiment ar cuprinde poemele
pastorale, prin excelenţă (Bucolicele a II-a, a VIII-a şi a X-a), şi cel
de-al doilea în care s-ar înscrie aluziile la stările de fapt, la
evenimente, la oameni etc.. (Bucolicele a III-a, a V-a şi a VII-a). După cum
se observă din clasificarea prezentată mai sus, există patru bucolice care
nu au putut fi inserate în nici un compartiment tematic; este vorba despre
Bucolicele I, IV, VI şi
IX. Prima şi a IX-a
bucolică constituie un excurs literar pe tema exproprierii, dramă
fundamentată pe două personaje pastorale: Tityrus şi Meliboeus, în timp ce
Bucolicele a IV-a, respectiv, a VI-a implică, prin demersul liric, deplasări
temporale, pentru a circumscrie prezentul Arcadiei
(Bucolica a IV-a în viitor, iar Bucolica a VI-a în trecut).
       Unul dintre cele mai interesante poeme din
cele zece care alcătuiesc „Bucolicele” este Bucolica I, în aceasta
reflectându-se poate evenimente din viaţa poetului Vergilius, care, după cum
ştim, a fost desproprietărit în favoarea
veteranilor lui Octavianus.
       Bucolica I ni-l prezintă pe
păstorul Meliboeus, alungat de acasă ca urmare a exproprierilor făcute în favoarea veteranilor
de război, care îşi mână turmele în căutarea unui alt loc de aşezare.
Aşa îl întâlneşte pe Tityrus, un alt păstor, care sta liniştit la umbra
unui fag şi cânta din fluier. Vergilius, servindu-se de prilejul discuţiei
dintre cei doi păstori, schiţează în a doua parte a pasajului un elogiu al Romei. Cu toate
că Bucolicele se
încadrează în sfera tipică a genului liric, Vergilius se vădeşte a fi un
adept al îmbinării de specii, el favorizând adeseori baleierea reuşită
între liric şi dramatic sau între liric şi epic. Versurile acestei Bucolice confirmă în bună
măsură o asemenea tendinţă vergiliană de a concentra într-un singur poem
o veritabilă îngemănare a genurilor literare. Astfel, abilitatea
descriptivă, evidentă în acest text, alternează cu vitalitatea şi
dinamismul specific dramei, prin însăşi prezenţa dialogului.
Bucolica I se
constituie sub forma unei construcţii binomice, poetul latin privilegiind
astfel antiteza, atât la nivel formal cât şi conceptual. Pe de-o parte, este
prezentat Meliboeus, cu dramele şi suferinţele sale, iar pe de altă parte,
personaj al unei lumi idilice şi lipsite de griji, Tityrus. Dihotomia dintre
cei doi păstori este sugerată de poet şi la nivelul prezentării formale:
astfel se întâlnesc forme antitetice ca tu...meditaris, tu doces, nos...linquimus, fugimus. Ca orice poem pastoral, Bucolica I
abundă într-o varietate de procedee stilistice. Prin urmare se observă
utilizarea frecventă a epitetelor alternante, ce sporesc oarecum discrepanţa
urmărită de Vergilius: patulae, tenui, dulcia,
formosam; metonimiile: silves­trem,
musam; repetiţia: nos...nos, polyptotonul: patriam - patriae, urbem - urbes, lentus - lenta şi aliteraţia meditaris musam.
       De fapt, de-a lungul întregii opere putem observa o alternanţă
a genurilor literare, Vergilius fiind expert în înbinarea concentrată a
acestora într-un spaţiu relativ restrâns.
       Vergilius a fost unul dintre genile destul de rare, care a reuşit
de-a lungul vieţii să crească în valoare, cele trei mari opere ale sale
reprezentând o graduată dezvoltare.
1
Cursul de genologie, anul III, prof. Mircea Muthu;



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.