| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Brutalismul englez

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
BRUTALISMUL ENGLEZ
Arhitectura lumilor sarace poate fi uneori
legata de "brutalism": lipsa finisajelor precise, sofisticate si folosirea
materialelor fruste, exprimate ca atare, caracterizeaza lucrarile unor
arhitecti notorii ai lumii a treia, precum Hassan Fathy (Egipt), Ricardo
Legoretta (Mexic), Charles Correa sau Raj Rewal (India).
"Brutalismul" e însa un termen occidental,
asa cum sunt de fapt toti termenii istoriei arhitecturii moderne (ca sa ma
rezum doar la ea). De fapt aparitia conceptului si a realitatii pe care el o
desemneaza nu are mai nimic cu saracia, cum nu are nimic nici cu vreo
constiinta "critic regionalista", ci este parte a istoriei modernismului
arhitectural si a evolutiilor sale interne.
Începutul
Spre deosebire de alte curente, care au un
început difuz si o închegare treptata, brutalismul se naste într-un mod clar
atestat istoric. Prima cladire numita "brutalista" de catre autorii ei, Alison
(1928-1993) si Peter (1923) Smithson, este ªcoala secundara din Hunstanton
(în Norfolk/Anglia), terminata în 1954. The Architectural Review a citat-o
atunci ca fiind cea mai moderna cladire din Marea Britanie. În numarul din
septembrie 1954, Philip Johnson o considera strans legata de spiritul lui Mies
van der Rohe (mentorul lui Ph. Johnson, dar pe care sotii Smithson nu l-au
cunoscut direct). Structura de otel aparent si peretii de caramida aduceau cu
Illinois Institute of Technology al lui Mies de la Chicago - cu fatadele sale
austere de caramida si cu structura metalica afirmata.
Sotii Smithson mergeau însa si mai departe:
absolut toate materialele de constructie, inclusiv tuburile electrice si tevile
de instalatii, erau expuse vizibil, necamuflate, fara tencuiala si pe alocuri
chiar fara vopsea. Adevarul e ca acea cladire a fost aproape nefolosibila
datorita pierderilor de caldura, proastei izolari acustice si dificultatii
întretinerii.
Nu functionalismul si eficienta vor fi cheile
întelegerii acestei noi tendinte.
Peter si Alison Smithson au botezat tendinta
"noul brutalism" si au
lansat-o printr-un "manifest", în spiritul
primelor avangarde moderne: "Manifestul Noului Brutalism", publicat în 1955.
Termenul desemna în primul rand constiinta unei noi "generatii", mai degraba
decat o scoala sau un stil. În orice caz, cuvantul nu avea o semnificatie prea
precisa.
Lui Peter Smithson i se spunea "Brutus" iar
ªcoala din Hunstanton folosea materiale în forme brute - era destul pentru a
motiva si personaliza noul concept. Cel care-l va fonda cu adevarat va fi însa
Reyner Banham.
Teoria
Teoreticianul generatiei brutaliste, Reyner
Banham (1922-1988), a definit tendinta în special prin lucrarea "The New
Brutalism" (1966). Banham avea formatie de inginer, înaintea celei de istoric
de arhitectura, si avea de aceea si o sensibilitate speciala catre tot ce
însemna o noua abordare a materialelor de constructie în arhitectura - în
arhitectura ca arta, caci, format la scoala lui Nikolaus Pevsner (care i-a fost
îndrumator de doctorat), Banham a stiut sa integreze noul curent în contextul
sau artistic, în primul rand.
Banham este cel care a clarificat faptul ca
termenul deriva din afirmatia lui Le Corbusier "L'Architecture, c'est avec des
matieres brutes, établir des rapports émouvants".
Despre ªcoala din Hunstanton el spunea ca
materialele sunt afisate "as found" - ceea ce îl face sa compare arhitectura
brutalista cu muzica concreta, care nu mai utilizeaza sunetele placute, dar si
oarecum fictive, produse de instrumentele muzicale, ci zgomote "reale" (este,
cred, cea mai buna definire a Brutalismului data vreodata).
Brutalismul mai poate fi legat si de miscarea
Pop Art (de exemplu, în 1956 Smithsonii au proiectat o "casa a viitorului" în
care Banham vede o forma clara de arhitectura Pop). În gandirea Smithsonilor
intra în plus si un fel de "realism social", ceea ce i-a condus la
imaginile-icon ale vietii contemporane (într-un spirit perfect de Pop Art),
cum ar fi machine design, sau reclamele, sau elementele eterogene ale vietii
strazii în general (pe care le numeau "stuff of the urban scene").
În plus, sotii Smithson si Banham faceau
parte dintr-un grup din Londra, "20th Century Group", care dispretuia
"suavitatea" elitei culturale engleze, apreciind mai degraba ideile venite de
pe Continent, ca de exemplu cele ale scriitorilor existentialisti francezi,
Sartre si Camus. Grupul îl admira si pe pictorul francez Jean Dubuffet, care
în 1945 lansase termenul de "arta bruta", pentru a desemna creatiile care,
spunea el, au un caracter spontan, sunt cat mai putin posibil legate de
formulele artistice curente si care pot avea ca autori chiar persoane obscure,
dinafara mediilor artistice profesioniste.
Banham mai facea analogii cu Impresionismul si
Fauvismul - care si ele au fost niste etichete violente si 'negative', folosite
ironic de critici, pentru a deveni în cele din urma titluri demne de respect.
În fine, exista si afinitati
"constructiviste" ale lucrarilor sotilor Smithson (dupa cum observa
Frampton).
Brutalismul este asadar parte integranta a
modernismului. Banham o afirma explicit: brutalismul este "o miscare cu un
caracter accentuat reformist" în interiorul miscarii moderne, si nu o
încercare de rasturnare revolutionara.
Brutalismul s-a impus în jurul lui 1960. Cand
Banham si-a scris lucrarea, termenul era deja folosit cam abuziv, desemnand pe
aproape toti modernistii. În 1967, The Architectural Review îi marca
sfarsitul prin articolul "The Sad End of New Brutalism".
Climatul polemic
Brutalismul a însemnat totusi un moment de
cotitura în arhitectura britanica. Prin el, Marea Britanie (altfel destul de
absenta în nasterea revolutionara a Miscarii Moderne) a revenit în
avangarda.
Atitudinea exprimata de brutalism este una
provocatoare, de opozitie. Opozitia atat fata de functionalismul pur si dur,
cat si fata de abdicarea de la radicalitatea modernista, este tipica pentru
sfarsitul anilor '40 si începutul anilor '50. Violenta cuvantului "brutalism"
însusi (care a contribuit desigur la succesul sau) reda fie si numai ea
climatul polemic ce caracteriza cultura Angliei postbelice, în care se contura
tot mai mult o generatie a "tinerilor furiosi" ("angry
generation").
De ce însa "Noul Brutalism" si nu
"Brutalismul" pur si simplu? Tocmai pentru a parodia cele doua concepte carora
li se opunea: "Noul Umanism" si "Noul Empirism". Nikolaus Pevsner, de exemplu,
propaga prin "The Architectural Review" o versiune "umanizata" a Miscarii
Moderne, sub titlul "The New Humanism". "Noul Umanism" era de fapt o renuntare
la intransigenta arhitecturii moderne si o cadere în "pitoresc". Pevsner (si
nu numai el) considera pitorescul ca fiind esenta culturii britanice.
Manifestat printr-un fel de "William Morris revival", "Noul Umanism" era de
fapt o alta denumire pentru notiunea suedeza de "Nou Empirism" - un stil
edulcorat, sau, cum spune Frampton, un stil cu "respectabilitate mic burgheza".
Ori brutalistii erau mai degraba cuprinsi, observa Curtis, de "fascinatia
pentru asprimea clasei muncitoare britanice".
Batalia stilurilor care se desfasura atunci
în Anglia avea asadar si o dimesiune politica deloc neglijabila, ceea ce nu
însemna totusi ca Brutalismul era legat de o culoare politica clara. E
adevarat ca arhitectii interbelici, adica modernistii din generatia "batrana",
aveau deseori o orientare de stanga si încercau chiar sa creeze un echivalent
local al realismului socialist. Doctrina lor, calificata "anglo-jdanoviana" (v.
de ex. Chaslin), a marcat profund conceptia primelor orase noi britanice (New
Towns): ea pretindea reîntoarcerea la traditie, la caramida si acoperis în
panta, la peisagistica pitoreasca. Tanara generatie vedea în aceasta atitudine
a generatiei mai batrane o tradare a principiilor arhitecturii moderne în
favoarea unui jalnic provincialism englez. Din refuzul acestui provincialism
s-a nascut Brutalismul.
Brutalismul era de fapt opozitia de principiu
fata de o arhitectura de compromis - fie ca era denumita de catre miscarea
politica de stanga "neo-umanism", sau de cea de dreapta "neo-empirism". Cum
sesizeaza Tafuri si Dal Co, proiectul brutalist e mai degraba un gest polemic,
decat o constructie coerenta.
Banham l-a considerat a fi o noua pozitie
etica. Era de fapt eternul conflict dintre generatii, ceea ce s-a vazut cel mai
bine în CIAM (însarcinati tocmai de generatia celor "batrani" sa pregateasca
congresul al X-lea de la Dubrovnik, în 1956, sotii Smithson, împreuna cu
Bakema, Candilis, Van Eyck s. a. au fondat grupul Team X, care în final a ucis
CIAM-ul). Dar chiar daca s-au ridicat contra generatiei anterioare, brutalistii
si-au recunoscut totdeauna datoria fata de Mies (cu "otelul brut") si fata de
Le Corbusier (cu "betonul brut").
Maestri
Modul lui Le Corbusier de a folosi betonul
"brut" este, poate, cel mai important punct de referinta al Brutalismului. Atat
de important, încat Dictionarul Oxford defineste Brutalismul ca fiind "stilul
lui Le Corbusier dupa 1945". Alison Smithson recunostea de altfel explicit:
"cand deschidem noul volum al Operelor complete, ne dam seama ca Le Corbu a
avut deja toate ideile cele mai bune care se pot avea". Unitatea de Locuit de
la Marsilia (1945-52) sau Casele Jaoul din Neuilly (1951-55) sunt
într-adevar capodopere ale brutalismului.
Betonul nu e folosit ca material precis, neted, bine tencuit, ci "brut", lasat
rugos, purtand urmele cofrarii. Este nu numai...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.