| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Bratul artificial

Nivel referat: gimnaziu

Descriere referat:
Bratul
Artificial
     
 Introducere:
Scurta anatomie a oaselor.
Fracturile oaselor lungi-generalitati.
Leziuni tegumentare.
Tratamentul fracturilor.
Anatomia bratului.
Artoplastia bratului.
Operatia si complicatiile acesteia.
Inovatii.
Scurta anatomie a oaselor.
Scheletul uman este alcatuit din 206 piese
care cuprind oase lungi, oase scurte si oase plate. Oasele lungi sunt
constituite din 2 epifize la extremitati(epifiza proximala si cea distala)
separate la copii prin cartilajul de crestere de metafize (proximala si distala
), intre ele interpunandu-se diafiza.
La adult, odata cu osificarea cartilajului de
crestere, delimitarea intre epifiza si diafiza dispare. Diafiza este alcatuita
dintr-un tub de substanta osoasa compacta (corticala) avand in centru canalul
medular ce contine maduva osoasa.
Oasele lungi cresc in lungime datorita
cartilajului de crestere existent la cele doua extremitati (intre diafiza si
metafiza proximala si distala) si in grosime prin intermediul periostului ce
inveleste diafiza la exterior.
De exemplu, cartilajul de crestere proximal
humeral asigura 80% din cresterea in lungime a humerusului. Distrugerea
completa a cartilajului de crestere inainte de osificarea lui completa, va
determina o scurtare a osului respectiv, mai importanta daca este distrus
cartilajul fertil.
O distrugere partiala poate determina
aparitia unei diformitati unghiulare a osului respectiv.
Fracturile oaselor lungi. Generalitati.
Oasele lungi intra in alcatuirea scheletului
membrelor. Prin intermediul lor se realizeaza miscari de mare amplitudine
necesare mersului (oasele membrului pelvin) si gesturile curente ale vietii
zilnice (oasele membrului toracic).
Diafizele oaselor lungi sunt frecvent expuse
traumatismelor ducand la aparitia fracturilor.
Fractura reprezinta o intrerupere sau o
discontinuitate la nivelul unui os, ca urmare a unui traumatism. Etimologic,
cuvantul provine din latinescul ‘fractura’.
Pentru producerea unei fracturi este necesara existenta unor factori extrinseci
si a unora intrinseci.
Factorii extrinseci-fracturile sunt produse
datorita unor forte exterioare. Exista o serie de factori favorizanti ; varsta
la care apar cel mai frecvent fracturile este intre 20-40 ani (prin activitatea
lor, oamenii sunt mai expusi traumatismelor). Apoi varsta a treia datorita
osteoporozei care diminueaza rezistenta osoasa.Copii desi sunt frecvent supusi
traumatismelor, in cursul jocurilor fac mai rar fracturi datorita elasticitatii
mai mari a oaselor.
Fracturile diafizare pot fi :
a) incomplete-la adulti fisurile intereseaza
o singura corticala, pierzandu-se spre corticala opusa si pastrand astfel
integritatea osului.
                   
           - la copil datorita periostului gros apare o fractura a corticalei
numai de partea convexa a osului, cele doua fragmente fracturate ramanand in
continuitate (mentinute de periost) realizand fractura ‘in lemn verde’.
    b) complete- cand
traiectul de fractura intrerupe complet corticala, permitand de cele mai multe
ori aparitia deplasarii celor doua fragmente.
Leziuni tegumentare.
Anatomia patologica a fracturilor trebuie sa
cuprinda nu numai leziunile osoase ci si cele ale partilor moi inconjuratoare.
Tegumentele pot prezenta solutii de continuitate mai mult sau mai putin
importante in fractura deschisa, dar si in fracturile inchise.
       Musculatura din jurul focarului de fractura poate suferi diverse
leziuni prin deplasarea fragmentelor fracturii.
       Leziunile vasculo-nervoase pot fi si ele prezente in cazul
fracturilor diafizare.
       In functie de lezarea invelisului cutanat fracturile
sunt :-inchise (cu pastrarea integritatii invelisului cutanat)
                   
                       
                       
                       
              -deschise (cu plaga tegumentara).
Tratamentul fracturilor.
Primul ajutor consta in principiu in masuri
ce limiteaza durerea si previn aparitia unor leziuni ulterioare. Fracturile
deschise trebuie acoperite cu cel mai curat material avut la
dispozitie.Pacientul trebuie sa fie transportat de urgenta la un centru de
traumatologie.
Examanul radiologic standard – fata si profil – este criteriul absolut pentru a
stabili existenta fracturii, sediul ei, forma traiectului de fractura si
prezenta tipului deplasarilor.
Radiografiile trebuie executate pe filme
mari, care sa cuprinda intreg segmentul de membru fata si profil, cu
articulatiile supra si subiacenta. In cazuri de incertitudine se vor efectua
incidente oblice si tomografii.
Imobilizarea chirurgicala a fragmentelor
fracturii – osteosinteza
– se face cu ajutorul
suruburilor, placilor, sarmei, tijei, etc., materiale de osteosinteza. Ele sunt
confectionate din oteluri austenitice, titaniu sau aliaje de titaniu, materiale
bine tolerate de organism si care nu sufera procese de coroziune in mediul
intern.
Osteosinteza realizata cu ajutorul acestor
materiale poate fi rigida, ferma, suprimand orice miscare in focar sau poate fi
elastica, permitand mici miscari in focar, miscari tolerabile care nu impiedica
formarea calusului.
Suruburile sunt utilizate pentru a mentine
fragmentele reduse, in fracturile oblice lungi sau spiroide. Ele pot realiza si
o compresiune intre fragmente, ceea ce imbunatateste imobilizarea. Se
utilizeaza suruburi de corticala, care au un filet putin adanc si cu pas
mic.
Anatomia bratului.
Bratul este alcatuit din trei
parti :
Humerus –
partea de sus,
Radius,
Ulna.
Radius si Ulna sunt doua oase care formeaza
portiunea de jos a bratului si sunt alaturate.
Fiecare dintre aceste trei parti vin in
contact una cu cealalta.
       Bratul mai este strabatut de cartilaje, muschi si tendoane care fac
posibila miscarea bratului.
Artroplastia bratului.
Inlocuirea articulatiei bratului – asa numita artroplastia bratului
– poate inlatura efectiv
cauzele producerii artritei.
         Aceasta procedura tinde sa devina tot mai extinsa in randul
adultilor pentru a inlatura pagubele aduse de fracturi.
         Bratul artificial este considerat o reusita pentru 90% din
pacientii care au suferit o inlocuire a articulatiei bratului.
Operatia si complicatiile acesteia.
Majoritatea operatiilor de inlocuire a unei
componente a corpului uman se fac sub anestezie generala.
In unele cazuri operatia este facuta sub
anestezie locala – cazul
nostru sunt anesteziati nervii bratului.
Dupa anestezie medicul face o incizie in
spatele articulatiei bratului.
Tendoanele si ligamentele sunt scoase in
afara, doctorul trebuie sa aiba grija la nervul osului cubital care strabate
bratul pana la mana. In prima faza
sunt refacute articulatiile osului cubital si
humeral.
Chirurgul foloseste un ferestrau medical
pentru oase pentru a face o gaura a osului cubital pentru a introduce un cui
care va inlocui articulatia bratului.
Dupa ce componenta osului cubital a fost
fixata corect, se repeta procedura si in cazul humerusului.
Componentele implantului trebuiesc apoi
cimentuite si puse impreuna, urmeaza etapa in care medicul coase incizia
facuta.
Pe langa osteosinteza cu suruburi intr-o
fractura se mai utilizeaza si unele placi fixatoare – exemplu placa de
neutralizare.
Osteosinteza centromedulara utilizeaza tije
KUNTSCHER – cilindru
incomplet sau tije RUSH, ENDER – tije elastice care se introduc in canalul medular. In felul acesta
se realizeaza alinierea fragmentelor si mentinerea lungimii. Rotatia este mai
putin controlata. Pentru a reduce acest inconvenient se utilizeaza o tija
centromedulara cu focar inchis.
Avantajele acestor tije sunt legate de
pastrarea circulatiei periostale, de faptul ca osul preia solidar cu materialul
de osteosinteza solicitarile la care este supus membrul, de un risc mai mic de
infectie.
Complicatii.
Unele dintre cele mai frecvente complicatii
sunt :
Infectia,
Desfacerea implantului,
Lezarea nervilor,
Lezarea vaselor de sange.
Unele infectii apar foarte repede inainte ca
pacientul sa fie externat. Altele pot surveni dupa luni sau chiar ani de la
operatie.
Desfacerea implantului este necesara atunci
cand durerea la nivelul operatiei persista. Inacest caz cimentul care uneste
implantul afecteaza
functionalitatea osului.
Reabilitare.
Un terapeut se va ocupa de un program de
recuperere care dureaza in general aproximativ 3 luni de la interventia
chirurgicala.
Tratamentul terapeutic include medicamente,
masaj usor, apoi exercitii usoare care sunt utilizate pentru ca ‘bratul artificial’ sa devina functional.
Inovatii.
In prezent se utilizeaza materiale care sunt
alcatuite din ioni care maresc durabilitatea implanturilor. S-au facut
cercetari pentru realizarea
implanturilor de sold si genunchi. Astfel in
1980 cercetatori ai Universitatii din Alabama au descoperit ca implanturile cu
titaniu utilizate in articulatiile
artificiale si in prezenta ionilor de
nitrogen au marit semnificativ rezistenta implanturilor la greutate si la
coroziunea acestora.
       Astfel ca in America exista milioane de oameni care au suferit
implanturi artificiale de sold, genunchi si mai nou de articulatii ale
bratului.



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.