| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Bobine

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
BOBINE
1. Generalitati
       In sens larg, prin bobina se intelege un element de circuit format
dintr-un conductor electric astfel infasurat, încât se formează una sau mai
multe spire.
       O spira are doua conductoare active: unul de ducere si unul de
întoarcere, raportat la sensul curentului prin spira.
       Ca forme obişnuite, întâlnim bobine cilindrice,
paralelipipedice sau toroidale. Clasificarea bobinelor se poate face si după
alte criterii, aşa cum va reieşi in cele ce urmează.
2. Materiale necesare pentru
executarea bobinelor
       Materialele din care se executa bobinele se aleg in funcţie de
tensiunea de lucru, solicitările electrice, termice, mecanice sau de alta
natura, din timpul funcţionarii. Materialele utilizate sa pot imparti in:
materiale electroconductoare, materiale
electroizolante, materiale auxiliare.
A.MATERIALE 
ELECTROCONDUCTOARE
Materialele electroconductoare se folosesc
pentru realizarea infasurarilor propriu-zise, a legăturilor flexibile de
ieşire, precum si pentru fabricarea elementelor de
racord (borne, cleme). Cel mai mult sunt folosite cuprul si aluminiul, datorita proprietatilor
electrice si mecanice ale acestora. Menţionam ca tehnologitatea cuprului
depinde de gradul de ecruisare al acestuia. Deosebim in acest sens trei
variante: cuprul moale (m), cuprul semitare (2/2 t)
si cuprul tare (t).
       Aluminiul este mai puţin utilizat decât cuprul, din cauza
problemelor pa care le ridica lipirea sa. Rezistivitatea electrica mai ridica
in comparaţie cu cuprul impune mărirea secţiunii conductoarelor si aceasta
conduce la soluţii constructive necorespunzătoare pentru unele produse
electrotehnice, dintre care menţionam maşinile electrice rotative. Aluminiul
este utilizat cu precădere pentru realizarea bobinelor la transformatoarele
electrice de putere mare. La unele maşini electrice de putere mare se mai
utlizeaza bare din aliaje de cupru.
       Conductoarele pentru bobine pot avea secţiunea circulara sau
dreptunghiulara (pătrata) si pot fi izolate sau neizolate.
>> In funcţie de dimensiuni si de
izolaţia folosita, conductoarele izolate cu secţiunea circulara se
simbolizează cu litere si cifreca, de exemplu: 0 16 ET SATAS….., iar cele
profilate se simbolizează asemănător: 2 1.5 PE STAS ….. .
Astfel, conductoarele izolate cu email se
simbolizează ca mai jos:
Cu-Em 1(2;3)-105; Cu-EMU-2-105; Cu-Es 1
(2)-105 (103;155); Cu-ESA 1(2)-105(130).
Conductoare izolate cu hârtie se adaugă in
simbol litera H ( Cu-H, Cu P-H; Al-H; Al P-H).
Conductoarele izolate cu fire de sticla se
simbolizează după cum urmează: Cu-2S1(2)-155(180);      
 Cu-E2S-1(2)-155(180);
CuP-2S-1(2)-155(180).
Dimensiunile standard pentru diametrul
conductoarelor rotunde de uz curent sunt ( in mm): 0.025-0, 032-0, 04-0, 05-0,
063-0, 071-0, 08-0, 09-0 ,1-0, 112-0, 125-0, 14-0, 16-0, 18-0, 2-0, 224-0,
25-0, 28-0, 315-0, 355-0, 4-0,45-0, 5-0, 56-0, 63-0, 71-0, 75-0, 8-0, 85-0,
9-1-1, 06-1, 12-1, 18-1, 25-1, 32-1, 4-1, 5-1, 6-2, 12-2, 24-2, 36-2, 65-2,
8-3.
>> Pentru conductoare dreptunghiulare
de uz curent, de secţiune a x b, dimensiunile standardizate sunt (in mm):
a-2-2, 24-2, 5-2, 8-3, 15-3, 55-4-4, 5-5-5, 6-6, 3-7, 1-8-8-10-11, 2-12,
5-14-16, b-0, 8-0, 9-1-1, 12-1, 25-1, 4-1, 6-1, 8-2-2, 24-2, 5-2, 8-3,
15-3, 35-4-4, 5-5-5,6.
Semnificaţia simbolurilor folosite este
următoarea :
Cu – cupru
Al – aluminiu
E – emailat
M – proprietati mecanice ridicate
S – sudabil
T – foarte stabil termic
A – termoaderent
F – rezistent la agenţi frigorifici
S - cu rezistenta la soc termic
imbunatatita
U – rezistent la ulei de transformator
b – aptitudini de bobine deosebite
1,2,3, - izolaţie simpla, dubla,
tripla
105, 103 etc. – temperatura maxima de funcţionare
admisa
H – izolaţie de hârtie
B – izolaţie de bumbac, sau bumbac in
amestec cu fibre sintetice
f - flexibil
2S – doua infatisari de fire de sticla impregnate
3Sy – trei infasurari cu fire de sticla,
in amestec cu fir sintetic impregnat
B.MATERIALE  ELECTROIZOLANTE
Materialele electroizolante servesc pentru
realizarea izolaţiei intre straturi, a izolaţiei
peste stratul exterior al bobinei si ca materialul pentru confecţionarea
carcaselor.
Materialele folosite pentru izolaţia intre
straturi trebuie sa aibă o grosime redusa, sa nu străpungă uşor si sa
posede o putere de absortie mare pentru lacurile de
impregnare.
Materialele frecvent folosite pentru izolare
sunt: bumbacul, mătasea, prespanul, micafoliul, micabanda, hârtia de mica,
benzi si tesaturi de sticla neimpregnate si impregnate, poliglasul, benzi din
poliesteri, pâsla, din lâna artificiala, bachelita, melamina, pertinaxul,
textolitul, sticlotextolitul etc. Materialele electroizolante nu se utilizează
separat decât foarte rar; cel mai adesea se realizează combinaţii de
materiale cunoscute sub denumirea de scheme de izolaţie. Schemele de izolaţie
se utilizează de exemplu, pentru izolarea bobinelor de maşini electrice
plasate in crestăturile miezurilor magnetice, pentru izolarea capetelor de
bobina de la maşini electrice rotative.
Pentru confecţionarea carcaselor se
utilizează materiale electroizolante termogide, termoplaste, sau stratificate.
Pentru anumite construcţii de aparate electrice de joasa tensiune, carcasele
bobinelor parcurse de curent continuu se pot executa din aluminiu sau din
alama.
C.MATERIALE AUXILIARE
   
   Dintre materialele auxiliare utilizate
la construcţia bobinelor fac parte materialele de consolidare (ex: pene de
lemn), materialele de prindere metalice, lacurile de impregnare, de acoperire,
substanţele decapante, adezivii, aliajele de lipit, rasinile de turnare.
3. Parametrii bobinelor
Tensiunea nominal Un este tensiunea maxima pentru care se
dimensionează izolaţia bobinei
Tensiunea de serviciu Us  este tensiunea care se aplica la
capetele infasurarii bobinei intr-un anume regim de lucru.
Rezistenta R a bobinei este o mărime
care se pot evidenţia daca bobina este alimentata cu tensiune continua. Din
legea lui Olm, rezulta:
R=
Inducţia proprie a bobinei
L depinde de dimensiunile acesteia de numărul de spire si de materialul
miezului magnetic, conform relaţiei:
L=μN2
       Inducţia proprie a bobinei se mai poate calcula in funcţie de
fluxul magnetic si de curentul care străbat bobina, conform
relaţiei:
L=
Impedanţa  Z a bobinei se manifesta la alimentarea acesteia cu tensiunea
alternativa si se poate calcula cu  relaţia:
Z=
Reactanţa inductiva  XL=2πfL
Impedanţa  se poate calcula in
funcţie de rezistenta si de reactanţa inductiva:
Z2=R2+XL2
Factorul de calitate Q este raportul
dintre reactanţa inductiva si rezistenta:
Q=
4. Bobine concentrate
       Bobinele pot fi realizate cu spirale dispuse la un loc si atunci
se numesc bobine concentrate, sau cu spirale dispuse in cresaturile miezului
magnetic, si atunci se numesc bobine repartizate.
       Bobinele aparatelor electrice sunt bobine concentrate si pot fi
infasurate direct pe miezul magnetic, infasurate pe carcasa, infasurate fara
carcasa/ bobinele infasurate pe polii aparenţi ai
maşinilor electrice rotative sunt tot bobine concentrate si se numesc bobine
polare. Bobinele concentrate ale transformatoarelor electrice, deoarece au
unele particularitati constructive, vor fi prezentate separat.
Tipuri de bobine concentrate
5. Tehnologia de realizare
a bobinelor concentrate
A.CALCULUL BOBINELOR
CONCENTRATE
Pentru realizarea unei bobine
corespunzătoare necesitaţilor de funcţionare a unui produs, documentaţia
trebuie sa cuprindă si o serie de parametrii impuşi sau calculaţi: desenul
de ansamblu al bobinei, desenul carcasei, tensiunea nominala a bobinei
(inaltimea  si lungimea secţiunii longitudinale), diametru conductorului
bobinei, rezistenta electrica a bobinei, curentul nominal, puterea activa
maxima, suprafaţa de răcire a bobinei, sensul infasurare, tratamente termice,
acoperiri, impregnări.
Redăm mai jos un calcul simplificativ
pentru bobine concentrate de curent continuu si de curent
alternativ.
Calculul simplificativ al bobinelor de curent continuu.
Bobinele de curent continuu au un număr de spire
mare si se realizează din conductoare de cupru cu diametrul mic.
Curentul care trece prin bobina se
calculează cu legea lui Ohm.
I=U/R
Rezistenta rezulta din relaţia:
R=ρl/S
       Lungimea l a sârmei de relaţia de mai sus se calculează in
funcţie de numărul de spire n, si de diametrul Dm ( diametrul mediu al bobinei)
adică:
l=πDmn
unde:
Dm=
Secţiunea conductorului
se calculează cu relaţia
S=
Unde I este densitatea de curent [
A/mm2  ]
       Calculul se face utilizând oricare dintre relaţiile de mai sus,
in funcţie de datele care se cunosc: diametrul sârmei, rezistenta bobinei,
tensiunea bobinei etc.
Calculul bobinelor de curent alternativ.
Valoarea curentului care trece prin bobina se calculează cu
relaţia:
I=
       Determinarea rezistentei ohmice se face cu aceeaşi relaţie ca si
in curent continuu.
       Calculul numărului de spire se face in funcţie de inducţia B
din miezul magnetic si de secţiune S a miezului de fier, pentru o frecventa f
a curentului:
n=
unde:
S=K­uab
       Ku =
0,9…0,95 si reprezintă coeficientul de împachetare a tolelor, iar a si...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.