| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Biserica din Tara Romaneasca si Moldova in Evul Mediu

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Biserica din Tara Romaneasca si Moldova in
Evul Mediu
       In prima jumatate a secolului al XIV-lea a avut loc procesul de
unificare statala a formatiunilor politice existente atunci la sud si est de
Carpati, sub un singur conducator. Dar odata cu unificarea cnezatelor si
voievodatelor romanesti de la sud de Carpati intr-un singur stat independent,
Tara Romaneasca, precum si
dupa formarea celui de al doilea stat, Moldova, la rasarit de Carpati, a avut loc
si unificarea bisericeasca din cele doua state romanesti independente. Deci, in
locul mai multor ierarhi, existenti pe langa fiecare voievod, a fost ales unul
singur, purtand titlul de mitropolit. Cu alte cuvinte, procesul de unificare
politica a fost urmat, in chip firesc, de unificarea bisericeasca, asa cum s-a
intamplat si in cazul statelor slave invecinate si cum era in traditia
ortodoxa, ca organizarea bisericeasca sa se adapteze celei
politice.
       La scurt timp dupa aceasta, domnii celor doua tari au cerut
Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol - cea mai inalta autoritate
bisericeasca in Rasaritul ortodox - sa recunoasca oficial sau canonic cele doua
Mitropolii romanesti, care urmau sa stea sub dependenta aceleia. In 1359,
Patriarhia a recunoscut oficial Mitropolia
Ungrovlahiei sau Tarii
Romanesti, cu scaunul la Arges si pe unicul ei titular
Iachint, pana atunci
mitropolit la Vicina, in nordul Dobrogei. In 1517, scaunul mitropolitan a fost
mutat la Targoviste, iar in 1668 la Bucuresti, unde a ramas pana astazi. Intre
anii 1370-c. 1401, in Tara Romaneasca a functionat o noua Mitropolie, a
Severinului, pentru
tinuturile din dreapta Oltului. La inceputul secolului al XVI-lea s-au creat
Episcopiile Ramnicului si
Buzaului, care functioneaza
pana azi. Intre anii 1793-1949 a functionat o Episcopie la Arges, reactivata in
1990.
       Mitropolia Moldovei este mentionata pentru
prima data in anul 1386. Recunoasterea ei a intampinat greutati din partea
Patriarhiei Ecumenice, care intentiona sa impuna un ierarh grec, pe cand tara
voia un roman. Abia la 26 iulie 1401 a fost recunoscut ca mitropolit
moldoveanul Iosif - hirotonit
la Halici - inrudit cu domnul tarii. Resedinta Mitropoliei era la Suceava, iar
in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, a fost mutata la Iasi.
       Exista un scaun vladicesc la Radauti, pe langa biserica Sfantul Nicolae, se pare inca din timpul
lui Bogdan intemeietorul (1359-c. 1365). Episcopia de Radauti a functionat timp
de cateva secole, iar in 1781 a fost mutata la Cernauti, ca urmare a anexarii
Moldovei de nord la imperiul austriac (1775). In timpul lui Alexandru cel Bun
s-a creat o noua eparhie, la Roman, care exista pana azi, iar in 1598 a luat fiinta a treia eparhie
la Husi, care a existat pana
in 1949, cand s-a contopit cu cea a Romanului (a fost reactivata in
1976).
       Este necesar sa subliniem ca in secolele XIV-XVIII Biserica din
Tara Romaneasca si Moldova trebuie privita ca o Biserica de stat, oficiala -
mostenire din Bizant, - ea detinand un rol important in viata politica a tarii
si indrumand intreaga activitate culturala si de asistenta sociala-umanitara.
Detinand un astfel de rol, intre mitropolitii Ungrovlahiei s-au remarcat o
seama de personalitati, din care vom mentiona doar cateva nume. In prima
jumatate a secolului al XVI-lea au pastorit mitropolitii Maxim Brancovici (c. 1505-1508), retras la
manastirea Crusedol, din Serbia, ctitoria sa (+1516, trecut de Biserica sarba
in randul sfintilor); Macarie (c. 1512-c. 1521), fost tipograf, care a imprimat primele carti
slavone pe pamant romanesc (Liturghierul 1508, Octoihul 1510 si Tetraevanghelul
1512); iar la sfarsitul secolului Eftimie (1594-1602), omul de incredere al lui Mihai Viteazul, care l-a
trimis in cateva misiuni diplomatice. La inceputul secolului al XVII-lea a
pastorit mitropolitul Luca din Cipru (1602-1629), fost episcop de Buzau (1583-1602), un talentat
copist-miniaturist, care a fost trimis in misiuni diplomatice de Mihai Viteazul
la principele Transilvaniei si la tarul Rusiei. In timpul lui Matei Basarab au
pastorit doi mitropoliti carturari, Teofil (1636-1648), sub care s-au infiintat tipografiile de la Campulung,
Govora, Dealul si Targoviste, imprimandu-se mai multe carti in slavoneste si
romaneste (Pravila de la
Govora, 1640, Cazania de la
Govora-Dealu, 1642-1644) si Stefan (1648-1653 si 1655-1668), care a tiparit primele carti de slujba
cu tipicul in romaneste. In a doua jumatate a secolului consemnam pe
mitropolitii Varlaam
(1672-1679), care a infiintat o noua tipografie la Bucuresti, ctitorul a trei
schituri si Teodosie
(1668-1672 si 1679-1708), sprijinitor al activitatii cultural-artistice sub
domnitorii Serban Cantacuzino si Constantin Brancoveanu (Biblia de la Bucuresti din 1688 s. a.). Un
loc aparte in istoria Bisericii si a culturii romanesti ocupa mitropolitul
Antim Ivireanul (1708-1716),
originar din Iviria sau Gruzia (canonizat in 1992), unul din marii ierarhi
carturari, indrumatorul tipografiilor din Bucuresti, Snagov, Ramnic si
Targoviste, in care s-au imprimat peste 60 de carti, in limbile romana, greaca,
slava si araba, cel care a desavarsit procesul de romanizare al slujbelor
bisericesti, autorul cunoscutelor „didahii”, ctitorul manastirii „Toti
Sfintii” din Bucuresti. In secolul al XVIII-lea, consemnam pe mitropolitii
Daniil (1719-1731),
Neofit Cretanul (1738-1753),
originar din insula Creta, Grigorie II (1760-1787), Dositei Filitti (1793-1810), indrumatori ai activitatii cultural-tipografice si
altii.
La Ramnic consemnam pe episcopii Damaschin Dascalul (1708-1725),
Climent (1737-1748), ctitorul
catorva schituri si biserici de mir, Grigorie
Socoteanu (1748-1764), Chesarie (1774-1780) si Filaret (1780-1792), care au continuat
actiunea de traducere si tiparire de carti in limba romana. La Buzau s-au
remarcat episcopii Serafim (1648-1668), Grigorie (1668-1691), ctitorul schitului Golesti, moldoveanul Mitrofan (1691-1702), care a pus bazele
tiparnitei de acolo, Cosma Popescu (1763-1787), ajuns apoi mitropolit, Constandie Filitti (1793-1819), iar la
Arges primul episcop Iosif
(1793-1820), alt mare carturar si ctitor de lacasuri sfinte.
       Intre mitropolitii moldoveni s-au impus Teoctist I (1453-1478) si Gheorghe (1478-1508), amandoi pastorind in
timpul lui Stefan cel Mare, Teoctist II (1508-1528), ierarh carturar, Teofan I (1530) si Grigorie Rosca (1546-1551, +1570), care au
contribuit la impodobirea Voronetului cu picturi in interior si exterior,
Gheorghe Movila (1588-1591 si
1595-1605), ctitorul Manastirii Sucevita, Anastasie
Cruimca (1608-1617 si 1619-1629), ultimul mare
miniaturist moldovean, ctitorul Manastirii Dragomirna si fondatorul unui spital
la Suceava. In timpul lui Vasile Lupu a pastorit marele mitropolit Varlaam (1632-1653, +1657), cunoscutul
carturar care a tiparit Cartea romaneasca de
invatatura sau Cazania
din 1643 si alte lucrari. In a doua jumatate a
secolului, retinem numele mitropolitului Dosofte (1671-1674 si 1675-1686), primul
mare poet roman (Psaltirea in versuri, 1673), primul mare prozator (Viata si
petrecerea sfintilor, 4 vol. 1682-1686), primul
traducator din dramaturgia universala (drama Erofili, ramasa in manuscris) si cel care
a tiparit pentru prima oara in Moldova carti de slujba in romaneste
(Liturghierul in 1679 si
1683, Molitvelnicul in 1681).
In secolul al XVIII-lea s-au impus - prin activitatea lor - mitropolitii
Iacob Putneanul (1750-1760),
om de cultura, sprijinitor al aspiratiilor sociale ale poporului, Gavriil Calimachi (1760-1786), care, desi
roman, a fost mitropolit al Salonicului, Leon
Gheuca (1786-1788) si Iacob
Stamati (1792-1803), toti indrumatori ai activitatii
cultural-tipografice.
       La Roman consemnam pe episcopii Macarie
(15311548 si 1551-1558), autorul unei Cronici in limba slavona, ctitorul
Manastirii Rasca, Pahomie (1707-1713), ucenic al Sfantului Dimitrie, mitropolitul Rostovului,
ctitorul Schitului Pocrov, Ghedeon (1734-1743), ctitroul Manastirii Sihastria etc.
       La Radauti au pastorit, intre altii, Ioanichie (1472-1504), in timpul lui
Stefan cel Mare, Eftimie (1558-c. 1561), autorul unei Cronici in limba slavona, Isaia (c. 1564-1577), carturar, trimis in
misiuni diplomatice, Teodosie Barbovschi (1598-1605), devenit, pentru scurt timp mitropolit, Efrem (1608-1613 si 1616-1623), copist de
manuscrise in limba slavona, Dosoftei Herescu
(1750-1789), cu o pastorire indelungata, sub care
scaunul episcopal s-a mutat la Cernauti. La Husi, consemnam pe primul episcop
Ioan (1598-1605) si pe
Inochentie (1652-1782) care a
condus o delegatie moldoveana la tarina Ecaterina a II-a a Rusiei.
       Mentionam aici si faptul ca teritoriile romanesti ocupate de turci
si transformate in raiale (Giurgiu, Turnu, Tighina, Braila), au fost scoase de
sub conducerea ierarhilor munteni si moldoveni si organizate intr-o unitate
bisericeasca aparte, sub numele de Mitropolia
Proilaviei (Brailei), cu sediul la Braila (uneori in
alte parti), in frunte cu ierarhi greci, sub jurisdictia directa a Patriarhiei
Ecumenice. A functionat de la sfarsitul secolului al XV-lea pana in 1828.
Credinciosii ortodocsi romani din Dobrogea au ajuns sub carmuirea
mitropolitilor greci de la Braila, pana in 1828, si de la Dristra (Silistra) pana in
1878.
*
       Paralel cu aceste institutii bisericesti superioare, s-a dezvoltat
si viata monahala. Stiri
despre existenta acesteia avem inca din secolele IV-VI (Sfantul...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.