| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Bazele marketingului

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
PREFAŢĂ
            Actuala lucrare
reprezintă o introducere cuprinzătoare în teoria generală a marketingului,
care îşi propune să ofere, în primul rând studenţilor din Universitate,
ce se pregătesc să devină specialişti în alte domenii decât cel economic,
mai ales în: drept, jurnalism, comunicări şi relaţiii publice, sociologie,
filosofie, psihologie, asistenţă socială, birotică, etc. cunoştinţele
necesare pentru înţelegerea rolului marketingului în societatea modernă,
în vederea utilizării în viitor în activitatea lor practică.
            De asemenea, lucrarea
se adresează, prin conţinutul de idei teoretice şi al utilităţii practice,
tuturor celor care doresc să-şi îmbogăţească cunoştinţele în acest
domeniu nou, modern şi actual, deoarece scopul ei îl constituie explicarea
conceptelor, metodelor şi tehnicilor de marketing, precum şi a manierei în
care se pot aplica în orice tip de organizaţie, care pentru a supravieţui
şi a se dezvolta trebuie să se adapteze la mediul ce se schimbă cu mare
rapiditate.
            În demersul nostru, alături de literatura de
specialitate românească şi străină, un rol important l-a avut experienţa
personală obţinută în ultimul deceniu din activitatea didactică cu
studenţii din Universitatea Bucureşti, unde am avut şansa de a susţine
primul curs de Marketing din această prestigioasă instituţie de
învăţămînt superior românesc.
            Se cuvine săaduc şi
pe această cale mulţumiri sincere şi recunoştinţa pentru îndemnul şi
sprijinul constant ce mi l-a acordat inclusiv prin susţinerea morală în
momentele dificile, şefului catedrei de Ştiinţe Economice a Universitătii
Bucureşti, profesor doctor Viorel Cornescu.
1. Marketingul – teorie şi practică
Ultimele decenii ale acestui secol au impus un
nou concept – MARKETING
– ce se vehiculează cu mare frecvenţă atât în teorie cât şi în practica
social-economică.
Marketingul modern este considerat astăzi
factorul esenţial al succesului unei organizaţii, indispensabil în
dezvoltarea sa economico-socială, soluţie miraculoasă ce rezolvă problemele
acesteia, instrument de bază în atingerea marilor performanţe, dar şi în
evitarea riscului.
El a devenit omniprezent întrucât
“infuenţează viaţa fiecăruia, fiind mijlocul prin care se oferă
oamenilor nivelul de trai” (Ph. Kotler, J. Saunders, G. Armstrong, V. Wong
– Principiile
marketingului – ediţia
europeană, Ed. Teora 1998, p. 52).
1.1.  Puncte de vedere privind definirea
marketingului
Conceptul de marketing
[1]
, formulat la începutul
secolului nostru, a cunoscut o dezvoltare rapidă, ce reflectă evoluţia
economico-socială a acestui veac şi marchează “în fapt trecerea de la
societatea de producţie la o societate de consum” (P.L. Dubois, A. Jolibert,
Marketing, teorie şi practică, vol. I Ed. Economică 1989 Paris, tradusă în
limba română şi editată sub egida Universităţii de Ştiinţe Agricole din
Cluj-Napoca 1992 p.1).
În lucrările de specialitate sunt
prezentate numeroase opinii referitoare la conţinutul marketingului, cele mai
multe abordând în mod unilateral marketingul, fie doar ca activitate
economică sau modul de activităţi economice, fie ca proces economic, social,
comercial, de corelare a cererii cu oferta, de schimbare sau transformare a
produselor etc., fie ca o filozofie, ca o funcţiune a întreprinderii moderne,
ca o funcţie managerială, ca o structură de instituţii etc.
Aceasta demonstrează că marketingul este un
fenomen deosebit de complex ce îmbină teoria cu practica, fiecare punct de
vedere relevând o latură sau alta a acestuia. “Practic – subliniază M. Baker – fiecare lucrare legată de marketing
începe cu o altă definiţie” (M.J. Baker – Marketing – Ed. S.C. Ştiinţa şi Tehnica S.A.
Bucureşti, 1996, p.16).
Interesul deosebit acordat mai ales de
economişti, dar nu numai de ei, acestui nou concept, s-a concretizat într-o
multitudine de definiţii, care reflectă puncte de vedere de o mare
diversitate, precum şi evoluţia în decursul timpului.
Astfel, M. J. Baker, în lucrarea amintită
după ce inventariază 12 definiţii, expune şi cele trei categorii de
definiţii pe care le-a sintetizat Keith Croisier în baza analizei a peste 50
de definiţii. (“Ce anume este marketingul” în Quarterly Review of
Marketing – ian.
1975).
El trage concluzia, că definiţiile
cercetate privesc marketingul: ca un proces, ca o filosofie şi ca pe o
orientare prezentă atât la producător, cât şi la consumator.
O sinteză a opiniilor exprimate în perioada
postbelică a condus pe specialişti (P.L. Dubois,A. Jolibert, op. cit. p.2) la
concluzia că în evoluţia marketingului s-au conturat trei etape:
I   - caracterizată prin extinderea lui,
introducând noţiunea de schimb;
II    - concentrată spre marketing ca
ştiinţă;
III - preocupată de utilizarea schematică a
conceptului şi dezvoltarea folosirii lui într-o modalitate cât mai
diferenţiată.
După părerea profesorului Johan Arndt, unul
din primii teoreticieni ai marketingului, într-un articol publicat în 1984
“Antropologia sistemelor de marketing: simboluri, înţelesuri şi moduri de
viaţă în reţelele internaţionalizate”, (Proceeding International
Research Seminar of Industrial Marketing, Academia de Ştiinţe Economice din
Stockholm (citat de M. J. Baker – op. cit. p.19), pentru noţiunea de marketing se pot distinge trei
perioade principale:
-         conceptul de
marketing
-         conceptul lărgit de
marketing
-         noul concept
instituţionalizat
Dacă analizăm modul în care a fost definit
conceptul de marketing pe parcursul acestor etape, putem distinge două
categorii de definiţii: (C. Florescu (coordonator) – Marketing, Marketer, Buc. 1992
p.18-20; I. Popa –
Tranzacţii internaţionale, Editura Recif Bucureşti, p.133-134).
I  - definiţii clasice (narrow definitions)
– cele vechi, cu o sferă
restrânsă, îngustă, potrivit cărora marketingul se preocupă să dirijeze
fluxul de la producător la consumator (Committee of Definison, Ralph S.
Alexander, Chairman Marketing Definittion: A. Glossary of Marketing Terms,
American Marketing Association, Chicago 1960, p. 15), orientat spre vânzare,
transpus în activitatea practică prin imperativul “vinde ce ai
produs!”.  
II – definiţii moderne (broad definition), de amplă extindere,
complexe, care abordează marketingul ca pe un proces economico-social şi care
se impune în practică prin imperativul “să produci numai ceea ce se
poate vinde”.
Această nouă accepţiune a marketingului,
afirmată în perioada postbelică, este rezultatul îndelungatelor eforturi de
generalizare a experienţei practice şi teoretice la care şi-au adus
contribuţii importante specialişti de marcă americani, englezi, francezi şi
din alte ţări dezvoltate ale lumii, care au reuşitsă evidenţieze
trăsăturile caracteristice, funcţiile, mobilurile şi scopul noii orientări
a activiăţii agenţilor economici. Ele reflectă sistematizările conceptuale
pe care le-a cunoscut marketingul, accentuând rolul lui în sublinierea
priorităţii ce trebuie acordată consumatorului, vizând cum sublinia Huston
(F.S.Huston – The
Marketing Concept : What it is and what it is not – Journal of Marketing 50,2,81-87,
1986), organizarea unei orientări simultane spre consumator şi spre
profit.
Astfel, Ph. Kotler considerat unul din
corifeii marketingului, a impus o definiţie de largă circulaţie, în care
precizează că, la modul cel mai general, marketingul trebuie privit ca
“activitatea umană orientată în direcţia satisfacerii nevoilor şi
dorinţelor prin intermediul procesului schimbului” (Principles of Marketing
– Third Edition, Prentince
– Hall, Inc. Englewood
Cliffs, New Jersey 1986 p.4).
El revine în lucrarea “Managementul
Marketingului” (Ph. Kotler - Managementul
marketingului – Teora,
Buc. 1997 p.35) cu precizări importante subliniind că “Marketingul este un
proces social şi managerial prin care indivizi şi grupuri de indivizi obţin
ceea ce le este necesar şi doresc prin crearea, oferirea şi schimbul de
produse având o anumită valoare”.
De asemenea, explică esenţa conceptelor de
bază ale marketingului modern : nevoi, dorinţe şi cereri; produse; valoare,
cost şi satisfacţie; schimb, tranzacţii şi relaţii, pieţe; marketing şi
marketeri.
A. Denner foarte
sugestiv, concentrează definiţia într-o ecuaţie care îmbracă forma :
marketing = satisfacerea cererii + profitul (A.
Denner, Principes et pratique du marketing, Edition J. Delmas, Paris,
1971).
De asemenea Jerome McCarthy în lucrarea
“Basic Marketing” publicată în colaborare cu
W.D. Perreault (1984, Homewood, Illinois, Irwin)relevă faptul că
“marketingul semnifică suma tuturor eforturilor dirijate de către o
întreprindere în vederea satisfacerii consumatorilor săi cu un
profit”.
Remarcabilă este maniera în care
sistematizează prestigiosul colectiv al Catedrei de Marketing din ASE
Bucureşti conţinutul marketingului, printr-o definiţie cuprinzătoare, care
include “următoarele elemente: o concepţie modernă în orientarea
întreprinderilor, concretizată într-un ansamblu coerent de activităţi
practice, programate şi organizate prin utilizarea unor metode şi tehnici
ştiinţifice” (C.Florescu coord. “Marketing - Marketer Buc. 1992,
p.21).
În literatura deceniului nouăse constată o
abordare a marketingului din perspectiva pluridisciplinară. Astfel, V.P.Buell
(Marketing Management, a strategic planning approach, McGraw Hill Book Co. New
York, 1984,...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.