| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
                                               
Povestea lui Harap-Alb
                                                        
de Ion Creangă
Basmul cult îşi
are originea în cel popular de la care autorul preia tiparul narativ, dar
reorganizează elementele stereotipe conform viziunii sale artistice şi
propriului său stil. Basmul cult imită relaţia de comunicare de tip oral din
basmul popular, ceea ce conferă oralitate stilului.
Basmul cult este o specie narativă amplă, cu numeroase personaje purtătoare ale unor valori
simbolice, cu acţiune implicând fabulosul, supranaturalul, care
înfăţişează parcurgerea drumului maturizării de către erou. Conflictul
dintre bine şi rău se încheie prin victoria forţelor binelui. Personajele
îndeplinesc, prin raportare la erou, o serie de funcţii (antagonistul,
ajutoarele, donatorii), ca în basmul popular, dar sunt individualizate prin
atributele exterioare şi prin limbaj. Reperele temporale şi spaţiale sunt
vagi, nedeterminate. Sunt prezente clişeele compoziţionale, numerele şi
obiectele magice. În basmul cult, stilul este elaborat, se îmbină
naraţiunea cu dialogul şi descrierea.
În literatura universală sunt cunoscute basmele lui Perrault şi Anderson, iar la noi
ale lui Eminescu, Caragiale, Slavici, Creangă, Delavrancea, etc.
O capodoperă a
genului, la noi, rămâne „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă, basm
publicat în 1877, în revista „Convorbiri literare”.
Naraţiunea la
persoana a III-a este realizată de un autor omniscient, dar nu şi obiectiv,
deoarece intervine adesea prin comentarii. Spre deosebire de basmul popular,
unde predomină naraţiunea, basmul cult presupune îmbinarea naraţiuniii cu
dialogul şi descrierea.
Tema basmului este triumful binelui asupra
răului. Motivele narative sunt: superioritatea
mezinului, călătoria, supunearea prin vicleşug, muncile, demascarea
răufăcătorului (Spânul), pedeapsa, căsătoria.
În basm sunt prezente clişeele compoziţionale, formule tipice. Formula iniţială: „Amu
cică era odată” şi formula finală „Şi a ţinut veselia ani întregi,
şi acum mai ţine încă; cine se duce acolo be şi mănâncă. Iar pe la noi,
cine are bani bea şi mănâncă, iară cine nu, se uită şi rabdă” sunt
convenţii care marchează intrarea şi ieşirea din fabulos. Formulele
mediane: „şi merg ei o zi, şi merg două, şi merg patruzeci şi nouă”,
„şi mai merge el cât mai merge”, „Dumnezeu să ne ţie, că cuvântul
din poveste, înainte mult mai este”, realizează trecerea de la o secvenţă
la alta şi menţin cititorul atent, antrenându-i curiozitatea.
O trăsătură a
basmului lui Ion Creangă o reprezintă tratarea fabulosului în mod realist,
poveştile lui Creangă fiind caracterizate printr-o alăturare a miraculosului
cu realitatea. Astfel, Spânul se comportă ca un om viclean, esenţa lui
demonică, fiind dezvăluită mai târziu. Tot aşa, cele cinci apariţii
bizare se comportă, vorbesc şi se ceartă  ca nişte săteni
humuleşteni; în plus, fiecare schiţă de portret cuprinde o trimitere la
fiinţa umană. De altfel, această particularitate a fost numită de critica
literară „localizarea fantasticului”.
Parcurgerea drumului maturizării de către erou presuspune un lanţ de acţiuni: o situaţie
iniţială de echilibru (existenţa celor doi fraţi, Craiul şi Împăratul
Verde, care trăiesc departe unul de celălalt), o parte pregătitoare, un
eveniment duce la dezechilibru, apariţia donatorilor şi a ajutoarelor,
trecerea cu bine a probelor ce duce la refacerea echilibrului, apoi răsplata
eroului (finalul fericit).
Personajele, deşi
individualizate, sunt purtătoare ale unor valori simbolice: binele şi răul
în diverse ipostaze. Conflictul dintre bine şi rău se încheie prin victoria
forţelor binelui.
Personajul principal al basmului cult este
mezinul craiului, Harap-Alb, dar el nu mai reprezintă modelul de frumuseţe fizică, morală şi psihică din basmele
populare anunţat de la începutul acestora prin expresii de tipul „creştea
într-un an cât alţii în zece”, astfel încât călătoria întreprinsă
de el  nu are valoarea de a confirma calităţile excepţionale, ci este
un traseu de iniţiere, parcurs de un tânăr naiv şi timid şi care la
sfârşit devine capabil sa conducă o împărăţie. Astfel, se vorbeşte
despre un caracter de bildungsroman al basmului. Cea mai mare parte a basmului
este reprezentată de călătoria mezinului către împărăţia lui Verde
Împărat şi probele la care este supus de către Spân.
În procesul său de
formare se disting trei etape: etapa iniţială, de pregătire pentru drum;
apoi parcurgerea drumului iniţiatic şi răsplata. Acesta este presărat cu
diferite spaţii cu valoare simbolică: podul (simbolizează trecerea la altă
etapă a vieţii, atâţ atunci când are loc confruntarea cu tatăl deghizat
în urs, cât şi la întâlnirea cu furnicile), fântâna (spaţiu al
renaşterii şi al regenerării; scena în care are loc schimbarea numelui, a
identităţii şi reprezintă începutul iniţierii spirituale, unde va fi
condus de Spân), pădurea (loc al morţii şi al regenerării).
Dacă eroul basmului
popular era supus în general la trei probe, Harap-Alb trece prin mai multe
încercări: aducerea salăţilor din grădina Ursului şi a pielii Cerbului,
noaptea petrecută în casa de aramă, separarea macului de nisip, păzirea
fetei Împăratului Roş, găsirea şi identificarea acesteia. După ce îşi
dovedeşte bunătatea ajutând albinele să-şi facă stup şi ocolind nunta
furnicilor, trecând pe un pod, Harap-Alb întâlneşte cele cinci personaje
himerice întruchipând focul, apa, pământul şi aerul: Gerilă,
Flămânzilă, Setilă, Ochilă şi Păsări-Lăţi-Lungilă. Ultimile trei
probe sunt legate de cucerirea fetei împăratului. Decapitarea eroului este
ultima treaptă şi finalul iniţierii. Nunta şi schimbarea statutului social
(devine împărat) confirmă maturizarea
eroului.
Spânul nu este doar o întruchipare a
răului, ci el ajută involuntar la iniţierea
eroului, de aceea calul năzdrăvan nu-l ucide înainte ca iniţierea
feciorului de împărat să se fi încheiat.
Eroul este sprijinit de ajutoare şi donatori: fiinţe cu însuşiri supranaturale (Sfânta
Duminică), animale fabuloase (calul năzdrăvan, craiasa furnicilor şi cea a
albinelor), făpturi himerice (cei cinci tovarăşi) sau obiecte miraculoase
(aripile crăieselor, smicelele de măr, apa vie, apa moartă). Personajul
căutat este fata de împărat.
Specific basmului cult este modul în care se
individualizează personajele. Prin portretele fizice
ale celor cinci tovarăşi ai eroului se ironizează defecte umane, dar
aspectul lor ascunde şi calităţi sufleteşti precum bunătatea şi
prietenia. Împăratul Roş şi Spânul sunt răi şi vicleni. Sfânta
Duminică este înţeleaptă.
Registrele stilistice popular, oral,
reginional conferă originalitate stilului. Limbajul
cuprinde termeni şi expresii populare, regionalisme fonetice sau lexicale,
frecvenţa proverbelor, a zicătorilor introduse în text prin expresia
„vorba aceea”.
Umorul este realizat  cu ajutorul
exprimării muscalte („să traiască trei zile ca
cea de-alalteieri”), ironiei, poreclelor (Păsărilă, Buzilă),
diminutivelor cu valoare augmentativă („buzişoare”, „băuturică”,
ect.), caracterizărilor pitoreşti (portretul lui Gerilă, Ochilă, etc.),
expresii populare („Da-i cu cinstea, să peară ruşinea”).
Oralitatea stilului (impresia de zicere a
textului scris) se realizează prin expresii narative
tipice („şi atunci”, „şi apoi”, „în sfârşit”), „şi”
narativ; implicarea subiectivă a naratorului („Ce alta, pot să zic?”),
dativul epic („Şi odată mi ţi-l înşfacă cu dinţii de cap”) şi
versuri populare („De-ar şti omul ce-ar păţi, /Dinainte s-ar
păzi!”).
„Poveste lui Harap-Alb” este un basm cult
ce are ca sursă de inspiraţie basmul popular, de la
care autorul păstrează motivele (căsătoria, încercarea puterii, peţitul,
probele), personaje fabuloase, ajutoarele venite în sprijinul binelui, formule
tipice şi inovează pentru basmul cult umanizarea fantasticului prin
comportamentul, gestica, psihologia şi limbajul personajelor.



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.