| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Balanta de verificare

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
BALANŢA DE VERIFICARE
Noţiunea, conţinutul şi funcţiile balanţei de
verificare
       Operaţiile economice care se realizează zi de zi într-o unitate
economică se înregistreză în conturi. În orice moment al activităţii
economice, fiecare cont în parte pune în evidenţă situaţia elementelor
patrimoniale: existenţele la începutul perioadei, creşterile, micşorările,
totalul mişcărilor cumulate de la începutul anului, dar şi existenţele
finale.
       Necesităţile de conducere, control şi analiză a activităţii
unităţilor patrimoniale impun generalizarea şi prezentarea, într-un tablou
de ansamblu, a întregii activităţi desfăşurate. Metoda contabilităţii
impune ca periodic, şi în mod obligatoriu cu ocazia elaborării bilanţului,
să se facă verificarea exactităţii înregistrărilor făcute în
contabilitate, cît şi a calculelor efectuate cu ocazia determinării
rulajelor, sumelor totale şi a soldurilor conturilor.
       Balanţa de verificare sau balanţa
conturilor este un procedeu specific al metodei contabilităţii care asigură
verificarea exactităţii înregistrării operaţiilor economice în conturi,
legătura dintre conturile sintetice şi bilanţ, legătura dintre conturile
sintetice şi conturile analitice, precum şi centralizarea datelor
contabilităţii curente. Balanţa de verificare se prezintă sub forma unei
situaţii tabelare, în care se înscriu datele valorice preluate din
conturi.
       În cadrul balanţei de verificare se obţin anumite egalităţi
structurale şi globale proprii dublei înregistrări şi corespondenţei
conturilor.
       Aceste egalităţi exprimă un echilibru permanent între aceste
date, de unde provine şi denumirea de ”balanţă”. Balanţa de verificare
conţine toate conturile folosite de o unitate patrimonială, fiecare cont
fiind înscris cu soldul iniţial, rulajele perioadei curente, totalul sumelor
şi soldul final de la sfîrşitul lunii pentru care se încheie balanţa
respectivă. Legea contabilităţii prevede că ”pentru verificarea
înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor se întocmeşte,
lunar, balanţa de verificare”.
       Din cele prezentate mai sus, reiese şi
definiţia balanţei de verificare, şi anume:
       a) Funcţia de verificare a exactităţii înregistrării
operaţiilor economice în conturi.
       Această funcţie constă în controlul şi identificarea erorilor
de înregistrare în conturi, prin intermediul diferitelor egalităţi valorice
care trebuie să existe în cadrul balanţei de verificare, precum şi prin
intermediul unor corelaţii valorice stabilite cu ajutorul ei. Înregistrarea
greşită a unor operaţii economice ca urmare a nerespectării principiului
dublei înregistrări, trecerea eronată a sumelor din Registrul Jurnal în
Registrul Cartea Mare şi de aici în balanţă, efectuarea unor calcule
greşite în formulele contabile complexe, stabilirea eronată a rulajelor şi
a soldurilor conturilor, determină inegalităţi între totalurile balanţei,
care se semnalizează cu ajutorul ei, fapt ce îi conferă caracterul unui
instrument de verificare, de control. Lipsa unei egalităţi valorice sau a
unor corelaţii constituie dovada existenţei unor erori, care trebuie să fie
identificate şi corectate. Deşi în condiţiiile utilizării calculatoarelor
electronice în munca de contabilitate creşte exactitatea calculelor, funcţia
de control a balanţei de verificare se menţine, iar corelaţiile pe care se
bazează, servesc la prevederea unor chei de control
în programele de lucru ale echipamentelor moderne de prelucrare a
datelor.
       b) Funcţia de legătură dintre conturile sintetice şi
bilanţ
       Balanţa de verificare concentrează informaţiile din toate
conturile folosite în contabilitatea curentă a unităţii. Această
legătură se concretizează în faptul că datele din bilanţul anual
reprezintă soldurile finale ale conturilor, preluate din balanţa de
verificare prelucrate şi grupate conform necesităţilor de întocmire a
bilanţului. Soldurile iniţiale ale conturilor la începutul anului sunt
preluate din bilanţul anual, potrivit principiului intangibilităţii
bilanţului de deschidere a unui exerciţiu care trebuie să corespundă cu
bilanţul de închidere a exerciţiului precedent.
       c) Funcţia de legătură dintre conturile sintetice şi cele
analitice
       Această funcţie constă în întocmirea unor balanţe de
verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont sintetic care se
desfăşoară pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balanţe se
controlează concordanţa care trebuie să existe între datele înregistrate
în contul sintetic şi conturile sale analitice.
       d) Funcţia de centralizare a existenţelor, mişcărilor şi
transformărilor elementelor patrimoniale
       Gruparea şi centralizarea datelor înregistrate în conturi cu
ajutorul balanţei de verificare oferă conducerii unităţilor posibilitatea
de a cunoaşte totalul modificărilor intervenite în volumul şi structura
patrimoniului economic, rezultatele financiare obţinute în urma
activităţilor desfăşurate etc..
       Cuprinzînd, sub forma centralizată, toate datele privitoare la
existenţele şi mişcările elementelor patrimoniale înregistrate în
conturile sintetice şi analitice, pe o anumită perioadă de timp, balanţa de
verificare asigură compararea datelor de la începutul unei perioade de
gestiune cu cele de la sfîrşitul ei şi cu alte perioade de gestiune
expirate. Astfel, se pot stabili schimbările produse în mărimea şi
structura patrimoniului economic, eficienţa plasării resurselor
etc..
       e) Funcţia de analiză a activităţii economice
       Balanţa de verificare are un rol deosebit de important în analiza
situaţiei economico - financiare pe perioade scurte de timp, şi în
intervalul dintre două bilanţuri, fiind astfel, singurul instrument care
furnizează informaţiile necesare conducerii operative a unităţilor
patrimoniale. Această analiză are anumite limite comparativ cu analiza care
se poate realiza pe baza bilanţului contabil, cu ajutorul balanţelor de
verificare obţinându-se un grad mai redus de sintetizare a datelor contabile.
2. Clasificarea balanţelor
contabile
       Balanţele de verificare a conturilor se clasifică după mai multe
criterii, şi anume:
       a) După natura conturilor pe care le conţin pot fi balanţe de verificare ale conturilor sintetice (generale)
şi balanţe de verificare ale conturilor analitice.
       Balanţele de verificare ale conturilor sintetice se întocmesc pe
baza datelor preluate din conturile sintetice şi cuprind toate conturile
sintetice folosite în contabilitatea curentă a unei unităţi patrimoniale,
într-o anumită perioadă de gestiune.
       Balanţele de verificare ale conturilor analitice se întocmesc
înaintea elborării balanţei conturilor sintetice, pe baza datelor preluate
din conturile analitice. Balanţele de verificare analitice se întocmesc
pentru fiecare cont sintetic care a fost desfăşurat pe conturi analitice.
Aceste balanţe se mai numesc şi balanţe de verificare auxiliare sau
secundare. Spre deosebire de balanţa de verificare a conturilor sintetice,
care este una singură pe întreprindere, numărul balanţelor de verificare
ale conturilor analitice depinde de numărul conturilor care au fost
desfăşurate pe conturi analitice.
       b) După numărul de egalităţi pe care le cuprind, balanţele de verificare ale conturilor sintetice pot fi:
balanţe de verificare cu o egalitate, balanţe de verificare cu două
egalităţi, balanţe de verificare cu trei egalităţi şi balanţe de
verificare cu patru egalităţi. Ele pot fi întocmite într+o singură
variantă sau în două variante.
Balanţa de verificare cu o singură egalitate
       Balanţa de verificare cu o egalitate se prezintă în două
variante: fie ca balanţă a sumelor, fie ca balanţă a soldurilor. Ea
cuprinde numai o singură egalitate:
       Totalul sumelor debitoare    
   =    
   Totalul sumelor creditoare
               (∑Tsd)  
           
                   
     (∑Tsc)
sau:
       Totalul soldurilor finale    
           =        Totalul soldurilor finale
       debitoare      
 (∑Sfd)                    
   creditoare (∑Sfc)
Balanţa de verificare a conturilor cu două
egalităţi
       Denumită şi balanţa sumelor şi a soldurilor rezultă din
combinarea balanţei sumelor cu balanţa soldurilor. Ea cuprinde patru coloane,
două pentru totalul sumelor debitoare şi creditoare şi două coloane pentru
soldurile finale, debitoare şi creditoare.
       Egalităţile sunt:
1)    
   Totalul sumelor debitoare        =        Totalul
sumelor creditoare
               (∑Tsd)  
           
                   
     (∑Tsc)
2)    
   Totalul soldurilor finale            
   =    
   Totalul soldurilor finale
       debitoare      
 (∑Sfd)                    
   creditoare (∑Sfc)
       3) Balanţa de verificare a conturilor cu trei
egalităţi
       Balanţa de verificare a conturilor cu trei egalităţi se
caracterizează prin separarea soldurilor iniţiale de rulajele lunii curente.
Ea se întocmeşte în două variante:
balanţă tabelară;
balanţă de verificare şah.
       Balanţa de verificare cu trei egalităţi a fost concepută pentru
sporirea proprietăţilor informative ale balanţelor de verificare cu una şi
cu două egalităţi. Pe baza ei se pot stabili următoarele
egalităţi:
1) Totalul soldurilor iniţiale            
   =    
   Totalul soldurilor...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.