| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Avansarea politico-religioasa a Constantinopolului

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
AVANSAREA POLITICO-RELIGIOASA A
CONSTANTINOPOLULUI
 
 
Tinînd cont de faptul ca Noua Roma
(Constantinopolul) devenise odata cu împaratul Constantin cel Mare resedinta
împaratilor imperiului roman, canonul al treilea al conciliului ecumenic din
Constantinopol (381) acorda episcopului acestui oras o pozitie primatiala în
raport cu patriarhatele Bisericii orientale, primat care respecta însa
întîietatea pontifului roman. Acesti primi pasi ai ascensiunii religioase a
episcopului de Constantinopol datorati doar unor motive politice devin mult mai
clari, determinanti chiar la conciliul ecumenic din Calcedon (451), unde
canonul 28 declara urmatoarele: "...orasul (Constantinopol n.n.) care este
onorat cu resedinta împaratului si a senatului si se bucura de aceleasi
privilegii ca si vechea cetate imperiala (Roma n.n.), trebuie sa aiba aceleasi
prerogative ca si aceea si în domeniul ecleziastic si sa fie a doua dupa aceea
(Roma n.n.). Si astfel (decretam ca) numai mitropolitii diecezelor Pontului, ai
Asiei si Traciei, ca si episcopii teritoriilor numitelor dieceze care sînt
între barbari, vor fi consacrati de sfîntul scaun al sfintei biserici din
Constantinopol...". Papa Leon cel Mare protesteaza energic împotriva acestei
flagrante uzurpari a drepturilor pontifului roman si a Bisericii Romei, dar
totul este în zadar: împaratul Marcian si episcopul de Constantinopol Anatol
erau decisi sa treaca peste orice norma a Bisericii pentru a acorda o pozitie
de întîietate scaunului episcopal al Constantinopolului. Am mentionat aceste
doua canoane ale conciliilor din Constantinopol si Calcedon tocmai pentru a
vedea de unde si cum începe ascensiunea religioasa a capitalei de pe malurile
Bosforului, ascensiune datorata în esenta doar unor motive politice, din care
cauza, în secolele urmatoare, si regiunile tarii noastre, în primul rînd
Schytia Minor, vor fi scoase din jurisdictia universala a Romei si înglobate
în jurisdictia patriarhului de Constantinopol. Mentionam apoi faptul ca
motivele pentru care Constantinopolul (="onorat cu resedinta împaratului si a
senatului") este declarat al doilea ca importanta religioasa dupa Roma, din
cauza ca sînt simple motive politice si nu sînt aprobate de Scaunul apostolic
al Romei, nu sînt nicidecum valide pentru a pretinde o astfel de pozitie în
cadrul Bisericii si în raport cu Roma. Importanta religioasa a acesteia deriva
nu din motive politice, ci din faptul ca aici a fost martirizat si
înmormîntat capul vazut al Bisericii, apostolul Petru, pentru care motiv aici
si-au stabilit resedinta pontifii romani, urmasii lui Petru în conducerea
Bisericii. Insa se pare în acele timpuri, bazileii si episcopii lor de curte
nu întelegeau sau nu voiau sa înteleaga ca prin astfel de gesturi atentau în
mod tragic la unitatea Bisericii, unitate al carei garant era si ramîne doar
Sfîntul Parinte Papa.
Pentru regiunile tarii noastre, în special
în Doborogea (=Scythia Minor) consecintele nefaste ale acestui canon 28 de la
Calcedon nu se simt înca. Asa cum ne atesta o inscriptie din secolul al
VI-lea, crestinii dobrogeni, necunoscînd manevrele politico-religioase de la
Constantinopol, afirmau ca fac parte din "Sfînta Biserica catolica".
 
Vicariatul papal din
Tesalonic
 
Cu trecerea timpului, ca o urmare a
sus-mentionatului canon 28, provinciile rasaritene ale imperiului roman vor
trece sub jurisdictia patriarhatului din Constantinopol. Totusi, zona
prefecturii Illyricului, pîna la rîul Vit (în Bulgaria), ramîne unita în
continuare cu Roma. Pentru aceasta zona, papa îsi avea un vicar la Tesalonic
(în Grecia) care reprezenta aici Scaunul apostolic al Romei. Zonele
nord-dunarene învecinate cu aceasta prefectura, prin legaturile etnice,
economice si religioase ce le aveau cu regiunile din sudul Dunarii, se
mentineau astfel în comuniune cu Biserica universala. Un exemplu (printre
multe altele) al jurisdictiei papei în prefectura Illyricului îl avem din
anul 531, cînd episcopul mitropolit de Larissa (Grecia), în urma depunerii
sale de catre patriarhul din Constantinopol, se adreseaza papei Agapit pentru a
i se face dreptate.
 
Arhiepiscopia Justiniana
Prima
 
In timpul împaratului Iustinian (527-565), un
exponent de vîrf al cezaropapismului, prefectura Illyricului a suferit o
schimbare importanta datorata "ambitiei împaratului, care voia sa ridice la o
faima deosebita satul sau natal Tauresium", la circa 40 km de localitatea Nis,
în fosta Iugoslavie. In anul 535, prin Novela XI din 14 aprilie, el ridica
localitatea natala, careia îi schimba numele în Iustiniana Prima, la rangul
de mitropolie si-i acorda jurisdictia asupra unor provincii care pîna acum
apartineau de vicariatul papal de Tesalonic. Ca si la conciliul din 451, nici
acum împaratul nu cere consimtamîntul papei si nici macar nu mentioneaza
vicariatul din Tesalonic si drepturile acestuia. In viziunea lui Iustinian,
arhiepiscopul de aici dobîndeste anumite puteri peste ceilalti episcopi din
Illyricum nu de la papa, asa cum ar fi fost normal, ci "la umbra conducerii
politice" (Novela XI).
Zece ani mai tîrziu, Iustinian promulga legea
nr. 131, prin care definitiveaza novela din 535. Probabil si din ironie,
împaratul îl mentioneaza pe papa Vigiliu, însa este aproape sigur ca acum
rolul pontifului roman este acela de a se vedea constrîns sa constate cu
durere ceea ce facuse împaratul. Prin deciziile sale, vicariatul de Tesalonic
pierde foarte mult din importanta pe care o avusese înainte.
Trebuie însa sa mentionam faptul ca chiar
daca împaratul a luat initiativa înfiintarii arhiepiscopiei Iustiniana Prima,
în viitor papii vor interveni deseori în aceasta arhiepiscopie, iar
documenele istorice nu ne relateaza nici un protest al patriarhului de
Constantinopol fata de interventiile papilor. De exemplu, papa Grigore cel Mare
(590-604) confera pallium-ul (semnul demnitatii arhiepiscopale) arhiepiscopului
de Iustiniana, numit Ioan. In diferite alte ocazii, acelasi papa se adreseaza
unora sau tuturor episcopilor sau mitropolitilor din Illyricum, ceea ce ne
atesta înca odata faptul ca aceasta arhiepiscopie cu toate diecezele sufragane
depinea înca de jurisdictia Scaunului apostolic roman.
Afara de zonele de la sudul Dunarii, Novela XI
ne spune ca si "...Viminacium, cît si Recidiva si Litterata, care sînt
dincolo de Dunare, se afla iarasi sub stapînirea noastra...". Deoarece puterea
politica a Constantinopolului se extinsese si peste Dunare, în Oltenia si
Banat, este usor de înteles cum si jurisdictia arhiepiscopiei Iustiniana Prima
cuprindea acum si aceste provincii ale tarii noastre. Datorita patrunderii
slavilor si avarilor în peninsula balcanica, dupa anul 602 nu mai avem nici o
stire despre aceasta arhiepiscopie si nici despre mitropoliile si episcopiile
din jurisdictia sa.



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.