| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Autoritatea si conciliaritatea

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
FACULTATEA  DE  TEOLOGIE 
ORTODOXA
Autoritate  si  Conciliaritate 
in  practica  actuala  a 
Bisericii.
                                                               
Student:
                                           
Anul:
                                             
Grupa:
Autoritate  si 
Conciliaritate
in  practica  actuala  a 
Bisericii
Autoritatea si conciliaritatea sunt
doua  notiuni si realitati ecleziologice, vechi si actuale legate de
constitutia si viata Bisericii. Legatura si complementaritatea acestora, in
eclesiologia otrodoxa isi au sorgintea in insusi momentul intemeierii Bisericii
de Mantuitorul Iisus Hristos si a intrarii acesteia in istorie  ca
comuniune si comunitate teandrica a oamenilor cu Dumnezeu, la Cincizecime. Si
mai pe scurt, autoritatea si conciliaritatea in practia Bisericii sunt legate
direct de prezenta si lucrarea lui Hristos si a Duhului Sfant in Biserica, de
impletirea vietii Sfintei Treimi cu viata Bisericii insesi, in calitatea ei de
Trup al lui Hristos si plenitudine de viata a Duhului Sfant “Care este trupul
Lui, implinirea celui ce plineste toate intru toti” (Efeseni 1,
23).
De aceea, insasi notiunea de Biserica ne
ofera pista ed abordare a acestor notiuni si realitati eclesiologice. Dar
desigur nu expunem aici intreaga invatatura despre  Biserica, ci vom
scoate in relief din notiunea de Biserica numai ceea ce are legatura cu
autoritatea ei.
Unitatea  si  comuniunea 
intre  Hristos  si  Biserica. 
Biserica este trupul lui Hristos, cum spune Sfantul Apostol Pavel in epistola
sa catre Efeseni si anume Trupul lui Hristos cel cu multe madulare “Caci
precum trupul unul este, si are madulare multe, iar toate madularele trupului
multe fiind, sunt un trup asa si Hristos1. Pentru ca intr-un Duh ne-am
botezat noi toti, ca sa fim un singur trup, fie Iudei, fie Elini, fie robi, fie
liberi, si toti la un Duh ne-am adapat. Caci si trupul nu este un madular, ci
multe” (I Corinteni 12, 12-14), si noi care suntem madularele unii altora in
Hristos “Iar voi sunteti trupul lui Hristos si madulare (fiecare) in parte”
(I Corinteni 12, 27). Capul acestui Trup sobornicesc fiind Hristos Insusi:
“Si toate le-a pus sub picioarele Lui si, mai presus de toate, L-a dat pe El
cap Bisericii”(Efeseni 1, 22) prin  caare este data lucrarea si puterea
de comuniune a Duhului Sfant si prin aceasta viata de comuniune a Sfintei
Treimi, premisa majora si structura a Bisericii insesi. Hrstos are pozitia de
Cap care cu puterea ce emana din El, promoveaza cresterea Trupului in
extensiune si desavarseste si unitatea tot mai stransa in sanul Lui. Hristos
este Capul, ca sursa de viata noua, de putere unificatoare si desavarsitoare,
ca putere si autoritate suprema a Trupului Sau, Biserica, in cer si pe pamant,
pana la sfarsitul veacului2 “Si apropiindu-se Iisus,
le-avorbit lor, zicand:Datu-Mi-s-a toata puterea, in cer si pe pamant, Drept
aceea, mergand, invatati toate neamurile, botezandu-le in numele tatalui si al
Fiului si al Sfantului Duh, Invatandu-le sa pazeasca toate cate v-am poruncit
voua, si iata eu cu voi sunt in toate zilele, pana la sfarsitul veacului.
Amin.”(Matei 28, 18- 20).
Sfantii Parinti considera ca aceasta putere
de adunare, a celor ce cred, in Trupul Sau si de modelare a lor dupa chipul
Sau, este prezenta in Hristos inca de la intrupare3. Astfel in natura noastra,
asumata de Fiul lui Dumnezeu la Intrupare, este Biserica intreaga in potenta
.
Unitate dintre Hristos si Biserica 
“nu inseamna, pe de alta parte, o prefacere a Bisericii in Hristos.
Umanitatea credinciosilor oricat de indumnezeita ar fi, nu se transforma in
Hristos-Capul. Capul desi are si El  firea sa umana personala, e si
Dumnezeu dupa fiinta. Umanitatea imbisericita a credinciosilor nu devine insa
nici ca o parte constitutiva a Capului, care este firea umana personala, ci
ramane trup al Capului. Ea nu este unita ipostatic cu Cel ce e Dumnezeu dupa
fiinta, ci prin energiile ce se revarsa prin El, credinciosii isi insusesc
lucrarea Lui necreeata, sau ipostasul Sau, Fiinta Lui. Raportul dintre Hristos
si Biserica nu se poate asemana in sens strict cu raportul intre samanta si
planta crescuta din ea, caci samanta isi pierde existenta devenind pom, pe cand
Hristos ramane mereu un izvor necontenit cu Biserica”4.
Autoritate  si 
conciliariatate. Inradacinata in conciliaritate, autoritatea poate fi aprofundata
din doua puncte de vedere. Exista in primul rand autoriatatea ansamblului
comunitatiipe care teologia greaca o numeste “constiinta generala” a
Bisericii, iar teologia latina “sensus fidelium” si in al  doilea
rand, autoriatatea exerciatata de episcopat. Aceste doua forme de autoriatatea
sunt corelative, si aceasta pentru faptul ca sunt implantate adanc, din punct
de vedere ortodox in sobornicitate (conciliaritatea) Bisericii.
Fundamentul primei forme de autoritatea
exercitata de Biserica in ansamblul ei, rezida, mai intai, din faptul ca omul
este creeat dupa chipul si asemanarea  lui Dumnezeu, si de aici apropierea
lui Dumnezeu de catre fiecare dintre noi, cum spune Sfantul Apostol Pavel “Ca
ei sa caute pe Dumnezeu, doar L-ar pipai, doar L-ar gasi, desi nu e departe de
fiecare dintre noi. Caci in  El traim si ne miscam si suntem, precum a zis
si unii dintre poetii vostri: ca al Lui neam si suntem.” (Fapte 17, 27- 28).
Calitatea  plenara de crestin dobandita
prin incorporarea In Hristos ca madular al Trupului eclezial, Biserica, implica
responsabilitatea si coresponsabilitatea tuturor, a intregii comunitati
ecleziale si al fiecarui membru al acesteia pentru pastrarea unitatii si
comuniunii in credinta apostolica, in Taine si inepiscopatul de succesiune
apostolica5.
Exercitiul responsabilitatii comune pentru
viata Bisericii la nivel local, regional, national, sau international, este o
slujire si o manifestare a conciliaritatii ca stare de comuniune fraterna.
In  cursul istoriei Bisericii, conciliaritatea, s-a manifestat in maniere
diferite, atat la nivel de parohie si de dioceza, cat si la nivel regional si
universal. Totusi se disting doua feluri de conciliaritate sau de sinodalitate
cat priveste compozitia conciliilor sau sinoadelor: sinoadele episcopilor sau
sinoadele mixte, la care au participat, alaturi de episcopi, si preoti, diaconi
si chiar laici (teologi laici).
Dar responsabilitatea comuna pe care o
implica conciliaritatea Bisericii in sens larg, “pentru pastrarea credintei,
nu sterge deosebirile de slujiri in Biserica. Fiecare slujire e obligata la
alte lucrari de aceasta responsabilitate. Daca credinta se marturiseste cu
prilejul impartasirii  Tainelor, preotii au o datorie speciala sa constate
existenta credintei la distribuirea Tainelor si sa pregateasca in accest sens
pe enoriasii lor care se apropie de ele. Iar episcopii au aceasta datorie in
raport cu preotii pe care ii hirotonesc si cu toata activitatea lor in enoriile
epaprhiilor lor. Toti credinciosii isi comunica credinta si si-o  intaresc
reciproc; dar preotii si in cea mai inalta instanta episcopul, trebuie sa
privegheze in mod special ca acest lucru sa se faca de fapt  in toate
cazurile, sa se faca exact, sa completeze ei ceea ce nu s-a facut, sau s-o faca
integral, sa controleze cu ocazia impartasirii Tainelor daca s-a  insusit
credinta de cei ce se apropie de ele.”6 In general, are loc un dialog
intre preoti (respectiv episcop) si credinciosii mireni, ca in timpul Sfintei
Liturghii, al altor slujbe sau chiar al Tainelor. Preotul propune sau cere
marturisirea unui punct de credinta, iar credinciosii raspund cu marturisirea;
preotul aduce o lauda lui Dumnezeu, si credinciosii continua aceasta lauda.
Episcopul  (sau preotul) vorbeste totdeauna cel dintai in acest dialog si
uneori numai el, ca in cazul predicii. Dar si atunci credinciosii nu raman
pasivi, caci chiar daca nu viorbesc cu glas, judeca cuvintele lui in lumina
credintei de mai inainte a Bisericii de totdeauna, raspund pozitiv la el
insusindu-o si pazindu-o7.
Autoritatea  episcopului. Autoritatea apostolica a episcopului se
intinde atat in domeniul practicii, cat si in cel al credintei: episcopul are o
autoritate de conducere si de invatamant, dar nu in afara comunitatii ecleziale
sau suprapus ei, ci in interiorul Bisericii locale, in interiorul eparhiei sale
si in comuniune cu toti epuscopii. Episcopul este legat de Biserica, si anume
de o anumita Biserica, recte dieceza,  prin insusi actul hirotoniei. ”In
consecinta, dupa traditia Bisericii orientale ortodoxe, orice hirotonie
episcopala este conditionata de mentiuna speciala a comunitatii careia noul
episcop este ataasat… mentiune inclusa in insasi rugaciunea de
consacrare”8.
Desi episcopul este strans legat de Biserica
locala, de o dieceza anumita, autoriatatea episcopala nu-si are sursa in vreo
delegatie din partea credinciosilor comunitatii (Bisericii locale) respective,
ci in hirotonia episcopului.  Hirotonia il pune pe episcop intr-un raport
existential cu comunitatea. Episcopul isi exercita lucrarea si autoritatea in
interiorul comunitatii pentru care a fost ales si hirotonit ca atare si a carei
Euharistie o prezideaza. Pe de alta parte, nu exista Biserica fara episcop,
dupa cum nici autoritatea episcopala supra ordonata Bisericii. Fiecare 
Biserica locala isi are episcopul ei si este legata de episcopul ei, iar
episcopul este insotit de colegiul preotilor, diaconilor si al intregului
popor, asa cum apostolii au insotit pe Hristos Insusi9, si...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.