| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Auguste Comte

Nivel referat: gimnaziu

Descriere referat:
AUGUSTE  COMTE
Auguste Comte s-a nascut in 1789 la Montpellir
si a murit la Paris in 1857. elev al politehnicii si intre 1817 si 1824
secretar al lui Saint-Simon, el a fost adinc influentat de acest premergator,
ce a intrebuintat   pentru prima oara termenul de filozofie pozitiva.
Totusi lui Comte ii revine meritul de afi facut un sistem intemeiat, cu o
logica si o pregatire stiintifica ce vin in contrast cu opera lui Saint-Simon,
in care sclipirile sunt prea mult puse in umbra de lipsa de cultura stiintifica
si chiar de lipsa de seriozitate.  A. Comte a urmarit infiintarea unei
filosofii positive, corespunzatoare ultimului stadiu la care omenirea trebuea
sa tinda, dupa ce a trecut prin starea teologica  si acea metafizica, ce
reprezentau trepte necesare ale omenirei, in mersul ei de la copilarie spre
maturitate pe care o reprezinta cea de a treia treapta , a spiritului pozitiv.
Pozitivizmul , stiinta si filozofia pozitiva nu mai cauta explicarea cauzelor
ascunse indaratul fenomenelor ci se multumeste cu studiul datelor experientei.
Acest studi nu este insa o simpla adunare de date ce tinde sa descopere legile
ce guverneaza grupele de date si fapte ce corespund diferitelor stiinte
fundamentale.
Pe linga Demonstrare legii celor trei stari sau stadii ale
evolutiei spiritului uman. Comte intreprinde o clasificare noua a stiintelor si
o prezentare enciclopedica a lor in faptele,legile si metodeleprincipale precum
si o intemeiere a stiintelor morale in spirit pozitiv. In clasificarea
stiintelor, A. Comte tine seama de conditia istorica a ordinei lor de 
aparitie si de conditia dogmatica. Acesta cuprinde criteriul
“generalitatii  si independentii descrescinde “ si pe acel  
al ”complexitatii “ crescinde. Astfel stiintele se orinduesc in chipul
urmator: MATEMATICA,  ASTRONOMIA, FIZICA, CHIMIA, BIOLOGIA,
SOCIOLOGIA  ultima fiind cea mai noua , cea nmai complexa, cea mai putin
independenta si generala precum matematica este cea mai veche , mai generala
mai simpla si mai independenta. Psihologia este divizata intre biologie si
sociologie. Teoria cunoasterii nu-si are nici un loc in clasificare, iar etica
este adaugata mai tirziu.
Avind in vedere “identitatea fundamentala care exista
inevitabil intre evolutia individuala si evolotia colecitva”, intelegem cum
orice buna educatie intelectuala trebue si din acest punct de vedere ,
dupa  A. Comte, sa inceapa cu studiul matematicii pentru a sfirsi cu al
fizicii sociale(sociologia ).
Scopul iltim al filozofiei positive al lui  Comte era
de natura practica : progresul umanitatii pe care el o iubea cu o pasiune
mistica . la acest progress credea ca nu se poate cu eficacitate de cit printro
masura educativa: reforma sufletesca in sensul spiritului pozitiv. Sentimentul
de aparteneta comunitatea umanitatii , sentimental social prin care altruismul
ea locul egoizmului, trebue indeosebi dezvoltat . Etica pozitiva pe care Comte
o crede mult mai eficace decit acea teologica odata cu progresul intelegentei
si al constiintei sociale, isi gaseste in instinctual social o baza solida , ce
duce la buna stare sociala , si astfel si la fericirea individuala, datorita
actiunii depuse in folosulo general, actiunii izvorite din sentimenul de
simpatie pentru Umanitatea : acest “Grand-Etre”, din care Comte face, in
ultimii sai ani, obiectul unei religii a umanitatii, unei religii noi, al carui
profet era el.
Pozitivizmul s-a raspindit mai repede decit alte curente
filozofice in principalele tari de cultura, si la noi in tara influenta sa a
fost resimtita chiar si sub forma reformei religioase. Operele principale al
lui A. Comte sunt:Cours de philosophie positive(6 vol.
1830-1842) , Dicours sur l’esprit positif(1844).
Comte este filozoful
pozitivizmului . Pozitivizmul reprezinta pentru el (Curs de filozofie pozitiva,
1830-1842) ultimul stadium al umanitatii, care s-a ridicat putin cite putin de
la “stdiul teologic”, unde totul se explica intro maniera magica , la
“stadiul metafizic”, unde explicatia se multumeste cu cuvinte (scolastica
Evului mediu:”De ce macul te adoarme?—Pentru ca are o calitate dormitiva
“) si, in final , “stadiul pozitv”, unde a explica inseamna a “formula
legea”. Nu cunoastem nimic altceva decit ce ne este dat de experienta.”Nu
exista decit o maxima absoluta, aceea ca nu exista nimic absolute”. A.Comte
este fondatorul sociologiei, pe care o concepea ca pe o “fizica
sociala”,printro simpla aplicare a metodelor fizicii la societate. Morala sa
se reduce la altruism. In 1844 a cunoscuto pe Clotilde de Vaux, pe care a
iubito cu o dragoste romineasca si platonica. Aceasta intilnire la indreptat
spre misticism si dupa moartea Clotildei a conceput o religie  a
Umanitatii. In aceasta ultima problema, Littre s-a separate de Comte, spre a-si
scrie de atunci incolo opera s-a personala. Cursul de filosofie pozitiva si
indeosebi Sistem  de politica pozitiva (1851-1854) ramin pentru noi bogate
in invataminte.
      A VEDEA PENTRU A
PREVEDEA                  
…astfel veritbilul spirit pozitiv consta mai ales in a
vedea pentru a prevedea, a studia ceea ce este pentru a conclude ce va fi, dupa
dogma generala a invariabilitatii legilor naturale.
       RELATIVITATEA
CUNOASTERII    
Nu numai ca cercetarile noastre positive trebue sa se
reduca esential , in toate directiile, la aprecierea sistematica aceea ce este,
renuntind sai descopere originea prima si destinatia finala;
in afara de aceasta, a simti ca acest studiu al
fenomenelor, in loc de a putea deveni absolut, trebue sa ramina todeauna
relative fata de organizatia si de situatia noastra.
Recunoscind, sub acest indoit aspect , imperfectia
necesara a diferitelor noastre mijloace speculative , vedem ca departe de
aputea studia complet nici o existenta efectiva , noi nu putem garanta deloc
posibilitatea de a constata astfel, nici chiar foarte superficial, toate
existentele reale, dintre care cea mai mare parte poate ca trebue sa ne scape
in intregime. Daca prinderea unui simt important ajunge pentru a ne ascunde
radical un ordin intrg de fenomene naturale, este locul sa gindim in chip
reciproc ca dobindirea unui nou simt near dezvalui o clasa de fapte despre care
nu avem acum nici o idée ,in afara numai daca am crede ca diversitatea
simturilor , atit de diferita la principalele tipuri de animalitate, se gaseste
impins, in organismul nostru, la cel mai inalt grad pe care lar putea cere
exploararea totala a lumii exterioare, supozitie evident graduita si
aproape  ridicola. Nici o stiinta nu poate sa manifeste mai bine decit
Astronomia acesta natura cu necessitate relativa  a tuturor cunostintelor
noastre reale, deoarece investigatia fenomenelor neputinduse opera in ea decit
printr-un simt, este foarte usor sa apreciem urmarile speculative ale
suprimarii lui sau simplei lui alterari. Nu ar putea exista nici o astronomie
la o speta oarba, oricit de inteligenta am presupune-o, nici o cunoastere 
a astrelor obscure, care sunt poate cele mai numeroase, nici chiar numai daca
atmosfera prin care observam corpurile ceresti ar raminea intodeauna s-in toate
partile
nebuloasa.                



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.