| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Alimentatia - substratul vietii organismului

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
ALIMENTAŢIA – SUBSTRATUL VIEŢII
ORGANISMULUI
       Atunci când facem referire la un stil
de viaţă sănătos ne gândim în primul rând la o alimentaţie echilibrată
şi, nu în cele din urmă, la activitatea fizică a organismului.
       Se spune că “alimentaţia este cel mai important factor de
mediu extern care influenţează organismul”, iar un vechi proverb chinezesc
avertizează că “bolile intră prin gură”.
       De ce avem nevoie de o alimentaţie sănătoasă? Răspunsul logic
este acela că alimentaţia sănătoasă este asociată cu starea de
sănătate, vizând menţinerea acesteia. Alimentaţia sănătoasă este cea
adaptată şi echilibrată energetic şi nutriţional, trebuie să
îndeplinească anumite criterii, şi anume:
Trebuie să fie adecvată (potrivită), astfel încât alimentele consumate să aducă
nutrienţi esenţiali, fibre şi energie în cantităţi suficiente pentru
menţinerea sănătăţii şi a greutăţii corpului;
Alimentaţia sănătoasă trebuie să fie echilibrată. În alegerea dietei nu
trebuie să prevaleze un nutrient sau aliment în defavoarea altuia.
Echilibrarea întregii diete astfel încât să asigure destul, dar nu mai mult
decât necesarul din fiecare din cele 40 de nutriente esenţiale pentru
sănătate;
O
alimentaţie sănătoasă trebuie să fie controlată
caloric. Controlul caloric
al dietei se referă la aportul energetic, care nu trebuie să depăşească
nevoile metabolice şi de activitate fizică;
Moderaţia în alimentaţie se referă
la posibilul exces de sare, grăsimi, zahăr sau alt component nedorit peste
anumite limite;
Alimentaţia este sănătoasă şi hrănitoare cu adevărat dacă este
variată. Varietatea dietei
presupune evitarea consumului unui anumit aliment, chiar înalt nutritiv, zi
după zi, pentru perioade lungi de timp. O dietă monotonă poate să
“încarce” organismul cu cantităţi mari de toxine sau contaminanţi
alimentari.
COMPORTAMENTUL ALIMENTAR
Prin comportament alimentar se înţelege
ansamblul reacţiilor de răspuns faţă de stimulii interni sau externi,
manifestat prin aportul de alimente, refuzul lor sau întrerupereaactului
alimentar. În determinismul comportamentului alimentar intră toate cele cinci
simţuri fundamentale: văz, auz, miros, gust şi sensibilitatea tactilă.
Comportamentul alimentar stă sub influenţa unanim acceptată a obiceiurilor
alimentare şi preferinţelor alimentare, alături de care suferă o serie de
alte influenţe psihosenzoriale, etnice, sociale, culturale şi
religioase.
Există diferenţe foarte mari între modul
de alimentaţie al populaţiei din zone bine dezvoltate industrialşi cele
defavorizate. Pe de altă parte, starea economică precară şi lipsa de
informaţie a populaţiei sunt responsabile de carenţele energetice şi
nutriţionale.
Aspectele etnice ale alimentaţiei din ţara
noastră sunt caracteristice pentru consumul de lipide de origine animală,
determinat de obiceiul de a sacrifica porci şi păsări în gospodăria
proprie, consumul de mămăligă, definitoriu pentru români în trecut, se
menţine fără a atinge cotele de pericol nutriţional.
Regimurile vegetariene au o popularitate din
ce în ce mai mare şi în ţara noastră. Adepţii acestui tip de alimentaţie
aduc argumente fiziologice, religioase şi ecologice, care să susţină ideea
că acesta ar fi cel mai sănătos stil de viaţă. Tipurile de regimuri
vegetariene care includ laptele, peştele şi ouăle nu expun organismul uman
la dezechilibre nutriţionale majore, dar regimul vegetarian pur reprezintă un
risc real de tulburare a stării de nutriţie, motiv pentru care nu este
recomandat de nutriţionişti.
Comportamentul alimentar normal presupune o
atitudine sănătoasă faţă de alimente şi actul alimentar, caracterizată
prin:
Număr de mese: 3 mese principale şi 1-2 gustări /
zi;
Ritmicitate;
Repaus alimentar nocturn;
Evitarea “ciugulelilor” între mese;
Aport alimentar adaptat nevoilor;
Masticaţie corespunzătoare;
Servirea mesei într-o atmosferă relaxată;
Alocarea de timp şi spaţiu
corespunzătoare pentru servirea mesei, cu evitarea altor activităţi (citit,
vizionare TV, etc.)
Comportamentul alimentar este influenţat de
stres şi programul profesional.
Compoziţia procentuală a nivelului caloric
în alimentaţia sănătoasă
Cele mai multe ghiduri dietetice sugerează
următoarea compoziţie procentuală a nivelului energetic al
raţiei:
Se consideră că această compoziţie este compatibilă
cu starea de sănătate a organismului
uman.
                 
Model de selecţie pentru o
alimentaţie sănătoasă:
Alimentaţia – o problemă a omului în secolul XXI
În viaţa de zi cu zi alimentele toxice au
devenit atât de fireşti,
încât nimeni nu mai sesizează pericolul pe care ele îl reprezintă în mod real. Bolile de care
suferă omul, urmare a
civilizaţiei, iau
naştere mai ales prin
intermediul alimentaţiei şi pot fi vindicate tot pe calea unei alimentaţii corecte. Aproape toate alimentele pe care le gasim astăzi pe rafturile
supermarketurilor conţin aditivi alimentari. Totuşi
dacă te pui la punct cu
ceea ce înseamnă E-urile
vei putea în scurt timp să citeşti cum
trebuie etichetele alimentelor şi să alegi
în cunoştinţî de cauză.
E-urile sunt aditivi alimentari, adică produşi chimici de sinteză
incluşi în industria
alimentară pentru că:
  
             
 - înbunătăţesc gustul alimentelor;
        - le dau o culoare plăcută,
apetisantă;
        - ajută la
conservarea lor îndelungată ;
Efecte diverse asupra organismului
sunt: 
- distrugerea sistemului imunitar;
-
apariţia unor tumori benigne sau maligne;
- crearea unor dezechilibre fiziologice ce
provoacă diverse
boli;
Trebuie să
ştie oricine că pe etichetele produselor alimentare
se pot întâlni următoarele inscripţii:
Aceste formulări
sunt imprecise, în spatele lor se ascund aditivi cu origine
necurată. Aditivii
alimentari sunt substanţe  mai rar extrase din materii prime naturale de cele mai
multe ori fiind de sinteză
şi în acelaşi timp relativ neconvenţiale.
Exemple de produse ce pot conţine aditivi necuraţi : 
   
Alimentaţia
constituie substratul vieţii organismului deoarece pe baza lor se realizează creşterea, repararea celulelor uzate
şi se obţine energia necesară tuturor funcţiilor şi activităţilor organismului. O
alimentaţie
normală, raţională are o influenţă pozitivă asupra stării de sănătate  a organismului. Ea nu poate
şi nici nu trebuie
să fie făcută la întâmplare. De aceea trebuie ca
fiecare om să
aibă cunoştinţele necesare despre o
alimentaţie raţională. Nu există un aliment care să satisfacă singur toate nevoile organismului. Un
consum alimentar care depăşeşte nevoile organismului are drept urmare
depuneri sub formă de grăsime care determină obezitate. Din cauza excesului
ponderal apar boli de nutriţie şi
artroze. O alimentaţie
raţională are şi scopul de a preveni o serie de
îmbolnăviri, deci
alimentaţia raţională este cel mai important factor de
mediu, care previne îmbolnăvirile organismului uman. Valoarea energetică a alimentelor este
evaluată în
calorii.
Alimentaţia
constituie astăzi o problemă de sănătate
publică, pentru
că bolile degenerative
şi cardiovasculare se
află pe primul loc al
morbidităţii pe plan
mondial. Alimentaţia
neraţională, neigienică, duce la un exces ponderal, care este
una din cauzele certe ale morbidităţii.
Asigurarea sănătăţii printr-o alimentaţie corespunzătoare presupune atât
cunoaşterea
cerinţelor unei
alimentaţii adecvate, cât
şi cunoaşterea
caracteristicilor alimentaţiei necorespunzatoare.
Igiena alimentaţiei trebuie să asigure respectarea unor reguli
igienice:  
- alimentele
trebuie să corespundă calitativ şi cantitativ;
- alimentaţia trebuie să se realizeze la ore fixe;
- alimentaţia trebuie să fie cât mai variată şi să se
evite alimentaţia unilaterală; 
                 
               -
alimentaţia trebuie
să cuprindă
crudităţi.
Alimentaţia
ocupă un loc important între factorii de care
depinde starea de sănătate a
organismului uman. Oamenii insuficient hrăniţi sunt mai puţin rezistenţi faţă de tuberculoză, gripă etc. Îmbolnăvirile organismului au loc
şi di cauza unei igienei
sanitare a alimentelor. Astfel, prin alimente se pot transmite o serie de boli,
provocate de microbi şi
virusuri, precum:
  
Alimentaţia sănătoasă este una din
componentele cele mai importante ale stării de sănătate şi ale calităţii
vieţii.
“Alegeţi alimentele sănătoase care vă
produc plăcere cu adevărat!”
“Amintiţi-vă să vă bucuraţi de
alimentele sănătoase care vă plac!”
“Vrei minte şi-un trup frumos?
Hai, mănâncă sănătos!”
BIBLIOGRAFIE
Bucur, Gh,. Popescu, O., 2004, Educaţia pentru sănătate în
familie şi în şcoală, Editura Fiat LUX, Bucureşti;
Evrard, N., 1998, Cartea
sănătăţii, Editura Lucman,
Bucureşti;
Simu, D., Roman, G., 2001, Ghidul
nutriţiei şi alimentaţiei optime, Edit. Dacia, Cluj-Napoca;
Revista Delta, anul XVI, nr.2 / 2008, Editura
Radical.



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.