| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: ATM

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
ATM
ASYNCHRONOUS TRANSFER MODE
Este cea mai răspândită tehnologie de
telecomunicaţii, bazată pe standarde bine definite, pentru transportul de
date, video şi voce la viteze foarte înalte şi se utilizează de obicei în
arterele principale ale reţelelor (backbone). ATM a căpătat o răspândire
largă din cauza flexibilităţii înalte de susţinere a unei game largi de
tehnologii, cum ar fi Frame Relay, IP, DSL şi altele. Tehnologia ATM se poate
folosi pentru interconectarea nodurilor, iar în anumite cazuri şi pentru
conectarea clienţilor.
ATM este o tehnologie de comutare a celulelor
(de aceea ea se mai numeşte uneori (Cell Relay) şi de multiplexare, ceea ce
combină avantajele comutării de circuite (viteză garantată şi întârziere
constantă) şi pe cele ale comutării de pachete (flexibilitate şi
eficienţă în caz de trafic discontinuu). La intrarea în comutatoarele din
reţeaua ATM toate datele se despart în porţiuni de 48 octeţi, cărora li se
adaugă 5 octeţi de antet care conţine date de serviciu. Astfel se formează
celule ATM de 53 octeţi, care se transmit prin reţea. La ieşire din reţea
antetele se aruncă şi datele ajung la destinaţie sub forma iniţială.
Tehnologia ATM permite utilizarea unei lărgimi de bandă de la câţiva
megabiţi pe secundă până la zeci de gigabiţi pe secundă.
ATM se defineşte un mod de transfer asincron,
pentru a-l deosebi de alte tehnologii sincrone, cum ar fi TDM (Time Division
Multiplexing). În cazul TDM fiecărui utilizator i se atribuie un anumit
interval de timp, care îi aparţine şi în care nu poate transmite nimeni
altul. Dacă o staţie are de transmis mai multe date, ea poate transmite doar
în intervalul de timp rezervat ei, chiar dacă altă staţie nu are nimic de
transmis în acelaşi interval de timp, şi ale cărei intervale rămân
neutilizate. În cazul ATM, intervalele de timp sunt disponibile la cerere în
dependenţă de trafic, iar selectarea destinaţiei se efectuează prin
descifrarea adreselor cuprinse în fiecare celulă de informaţie
ATM.
Structura celulei ATM
       Câmpul de 4 biţi corespunzător identificatorului fluxului generic
(GFI) este folosit pentru reglarea fluxului de informaţii într-o reţea ATM. Câmpul de 8 biţi corespunzător dentificatorului
căii virtuale
(VPI–Virtual Path
Identifier) reprezintă
jumătate dintr-un
identificator de conexiune care cuprinde două părţi. Acest câmp identifică o cale virtuală
care poate reprezenta un grup de cuvinte virtuale existente pe acelaşi traseu.
GFC = Generic Flow Control CLP = Cell Loss Priority
VPI = Virtual Path Identifier HEC = Header Error
Control VCI = Virtual Circuit Identifier NMI =
Network Node Interface PTI = Playload Type
Identifier UNI = User Network Interface
          Câmpul
identificatorului canalului virtual (VCI) este a doua jumătate a identificatorului de conexiune
(ce cuprinde două
părţi) transmis în antetul ATM. Câmpul VCI
de 8 biţi
identifică o conexiune
între două terminale
(staţii) ATM între
care
se realizează o aplicaţie.
Canalele virtuale multiple pot fi transportate
în cadrul unei căi virtuale
unice.
Câmpul tipul informaţiei utile (PTI)
specifică tipul informaţiei transportate în zona de 48
octeţi informaţionali ai celulei
ATM.
Câmpul de 3 biţi specifică tipul informaţiilor utile adică sunt informaţii de gestiune sau date
utilizator. Celelalte câmpuri suplimentare vor primi utilizări viitoare.
Câmpul Prioritatea Celulelor Pierdute de 1
bit indică
importanţa celulelor.
Dacă bitul este 1 celula
poate fi eliminată de un
comutator în caz de congestionare a traficului. Dacă celula poate fi eliminată, bitul corespunzător câmpului primeşte valoarea zero.
Câmpul Controlului Erorilor de Antet (HEC)
are 8 biţi şi reprezintă rezultatul unui cod redundant
ciclic (CRC) calculat pentru antetul celulei ATM. Câmpul asigură capacitatea de detectare a erorilor de
un bit şi a unor anumite
erori de biţi multipli ce
pot aparea în antetul celulei ATM de 40 de biţi.
Modul de transfer asincron (ATM) se
foloseşte pentru a
expedia  şi semnal pe
lângă alte tipuri de trafic
WAN, dar nu uşor, tehnica nu
este flexibilă şi nici ieftină.
          Nici un
operator de seamă nu are în
serviciu vreun client care să vorbească
zilnic printr-o reţea ATM
WAN. Cu toate acestea, vocea via ATM este bine definită pentru multi dintre cititori. Chiar în
"Telecom" nr. 4/1995 au fost prezentate aspecte ale acestui tip de trafic. O
statistică
realizată de Network World
arată că din circa 100 de manageri de
reţea, jumătate şi-au pus în plan instalarea ATM-ului;
40% din aceştia, mai
îndrăzneti, au spus în
gura mare că vocea lor se va
auzi printr-o reţea ATM.
Ceea ce a urmat a demonstrat că planurile vor fi însoţite de întârziere din cauza
ritmului de cărută la care s-a
adoptat ATM-ul în reţelele
de utilizatori. Costul, probabil bazat pe o oarecare economie, nu a fost un
factor de decizie în faţa
ideii de a comasa vocea, datele, imaginile statice şi în mişcare.
Sunt multi visători (utopici), printre aceştia remarcându-se aceia care au
văzut serviciul telefonic
clasic rulând pe o infrastructură de reţea ATM.
Mulţi operatori se
aşteaptă la avantaje de pe
urma acestei mixări, o
dată ce ATM va ajunge la
majorat. (Rămâne de
văzut dacă ATM-ul creşte ca un Făt-Frumos sau ca un om de rând.)
Estimarea îl maturizează
abia prin 2010.
Unii manageri de reţea văd semnalul vocal susţinut la nivel de desktop printr-o
aplicaţie multimedia, în
timp ce ATM-ul va fi utilizat şi în mediul local şi în corporaţiile WAN. Astăzi,
există aplicaţii de date pe calculatoare de
birou, care pachetizează
vocea şi o includ în
transmisiile de date. Dacă
reţele locale (LAN) sunt
conectate prin reţele ATM,
semnalele vocal si de date pot merge via ATM fără a se bate cap în cap.
Totuşi, nu este exclus să avem de-a face cu o calitate sub standard a semnalului vocal sau a
caracteristicilor de satisfacere a unui apel cu care ne-am deprins. De exemplu,
ce se întâmplă
dacă sunăm pe cineva la o staţie de lucru şi nu este nimeni să răspundă? Cum va fi redirijat apelul
către secretară, operator sau în spaţiul de poştă vocală? Mai
sunt multe de făcut...
Orientarea reţelelor vocale private bazate pe
multiplexarea cu diviziune în timp (TDM) către ATM este în acest moment cea mai
verosimilă ţintă pe termen scurt, dar chiar si aici se
întrevede un labirint.
"Pentru viitorul imediat, vocea prin
reţelele ATM se loveste de
absenţa unui înlocuitor
pentru liniile private", afirmă Rou Toth, manager de producţie InterSpan ATM/AT&T. "Mai sunt încă unele funcţii care trebuie îmbunătăţite privind circuitele virtuale
comutate (SVC), detecţia
fraudelor, poşta
vocală, taxarea, ridicarea
apelului."
Despre cost, veşti rele. Pur si simplu, transferul vocii
prin ATM, într-o companie, nu este pentru zgârie-brânză.
Mai întâi, echipamentul local pentru
clienţii ATM , util în
tratarea semnalului vocal, este foarte scump. Apoi, şi foarte important, clasa de serviciu
ATM pe care îl aveţi în
vedere să susţină vocea - rata de bit
constantă (CBR), de cele mai
multe ori - este taxată cu
un onorariu mai mare ca al liniilor private, la aceeaşi lărgime de bandă. Operatorii justifică plusul de preţ, arătând că un serviciu ATM prin
facilităţile sale de
redirijare este un serviciu mai bun.
Chiar şi
aşa, vânzătorii de ATM/CPE înrăiţi susţin
că perioada de achitare a
clienţilor este între 8 si
12 luni. Dar adăugând
costului pentru echipament şi pentru dezvoltările ulterioare, numai pentru trafic vocal şi comparând acest cost, cel pe care îl
plătiţi pentru serviciul de transport voce pe
care îl aveţi deja,
veţi constata că exercitiul nu este simplu.
Piaţa serviciului public ATM are doar un singur furnizor de servicii
vocale, servicii care utilizează tehnica ATM cu titlul de mecanism de transport fundamental.
Serviciul WAVE al lui MFS Datanet, care se bazează pe platforma Magellan Passport
(Northern Telecom), este proiectată să menţină tehnologia ATM
transparentă pentru
utilizatori şi să elibereze managerii de reţele de povara cunoştinţelor despre ATM. Utilizatorii
pur si simplu conectează
tradiţionalul echipament
vocal şi de date la o
unitate a serviciului de date ATM sau la o unitate a serviciului "canal"
(DSU/CSU), echipament care converteşte traficul într-un unic flux de celule ATM şi care oferă clienţilor câteva dintre avantajele
teoretice (lărgimea de
bandă eficientă) ale ATM-ului.
Serviciul este deja aplicabil în Chicago,
Los Angeles, New York, San Francisco, San Jose - California.
Produsul firmei MFS Datanet se vrea a fi
simplu pentru clienţi;
ritmul de evoluţie este
rapid în acest sens. Platformele cele mai avansate din zilele noastre vor fi
depăsite într-un singur an.
Cu WAVE, utilizatorii potenţiali pot naviga în oceanul ATM, chiar dacă nu sunt ghidaţi de standarde stabile.
Sunt însă si abonaţi care au rostit cuvinte în ATM,
puţini ce-i drept. O
companie de pionierat în această arenă este
Nortel, care şi-a instalat
una dintre cele mai largi reţele ATM de corporaţie de azi. Anul trecut, firma şi-a instalat comutatoarele Magellan
Passport în reţeaua
internă si a început
să emită semnale vocale în traficul
reţelei publice ATM WAN.
Acum, firma are 12 comutatoare în 10 locuri de bază, răspândite în America de Nord. Cap la
cap, sunt peste 100 de interfeţe T-1 ataşate...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.