| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Astronomia meridiana

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Astronomia
meridiana
1. Astronomia
meridiana
Inainte de a vedea cum se pot obtine alte
rezultate importante, vom trece in revista cateva din datele de observatie
obtinute cu ajutorul instrumentelor pre-galileene cu privire la cei mai
importanti astri, urmariti inca din antichitate. Multe din aceste date au fost
obtinute prin, observarea trecerii astrilor la meridianul locului de observare;
aceasta, pe de o parte, datorita faptului ca altfel de observatii necesita
instrumente destul de complicate si, pe de alta parte, datorita faptului ca -
pentru emisfera nordica - trecerea la meridian a unui astru constituie momentul
inaltimii maxime a acestuia fata de orizont, deci momentul celei mai bune
vizibilitati.
a. Meridianul geografic si
cel astronomic (ceresc) al unui loc
Astronomii au inteles, inca din antichitate,
ca Pamantul are o forma aproximativ sferica; ei au considerat ca Pamantul este
fix, iar sfera cereasca - mai precis, sfera stelelor "fixe" - se roteste in
jurul unei axe - numita "axa lumii" - care trece prin centrul Pamantului. Noi
stim, astazi, ca Pamantul este cel care se roteste, dar acest fapt nu schimba
aparenta fenomenelor ceresti observate, ci numai explicatia
acestora.
Planul care trece prin axa lumii (sau a
Pamantului) si un punct de pe suprafata acestuia se numeste "planul meridian al
locului respectiv"; planul meridian al unui loc intersecteaza suprafata ideala
a Pamantului dupa un cerc numit "meridianul geografic al locului". Meridiana
locului poate fi considerat ca o concretizare "locala" a meridianului
geografic.
Planul meridian al unui loc, trecand prin
centrul Pamantului si prin locul de observare (deci, prin doua puncte de pe
verticala locului), include in el verticala locului. Planul meridian
intersecteaza sfera cereasca dupa un cerc mare, numit "meridianul ceresc al
locului"; meridianul ceresc al locului este fix in raport cu locul de
observare.
Datorita rotatiei aparente a sferei ceresti,
aceasta din urma este mobila in raport cu meridianul locului, "ducand" - pe
rand - toti astrii de pe ea de la rasarit catre meridian si apoi de la meridian
catre apus.
Trecerea la meridian a unui astru inseamna
traversarea de catre acesta a planului meridian al locului de observare,
indiferent daca se considera Pamantul fix sau in rotatie.
Dar planul meridian contine meridianul
geografic respectiv, deci trecerea la meridian a unui astru are loc simultan
pentru toate punctele de pe un meridian geografic!
b. Eratostene:
determinarea razei Pamantului
Bazandu-se pe aceasta idee geometrica simpla,
evidenta, Eratostene, care a trait la Alexandria, intre anii 275-195 =EE .C., a
reusit sa determine, pentru prima oara, raza Pamantului; in plus, determinarea
lui Eratostene a fost deosebit de precisa, avand in vedere mijloacele
utilizate.
Dar, pentru a realiza aceasta determinare,
Eratostene a dispus, in afara de "idee", si de observatiile efectuate in doua
locuri diferite de pe un acelasi meridian geografic.
Mai precis, este vorba despre Alexandria si
Syena (azi Assuan), aflate aproximativ pe acelasi meridian, de-a lungul caruia
curge Nilul. Intre cele doua orase circulau in mod frecvent caravane, distanta
dintre ele fiind astfel relativ precis cunoscuta; ea se considera a fi de 5000
de stadii (1 stadie = 157,5 m).
Ei bine, Eratostene fiind bibliotecar la
celebra biblioteca din Alexandria, a citit relatarile de calatorie la Syena si
a retinut din acestea un fapt interesant: in ziua solstitiului de vara (deci,
in "miezul verii"), la Syena Soarele ajungea la amiaza atat de sus pe cer,
incat el lumina "direct" fundul unui put adanc de apa!
Cu alte cuvinte, Soarele trecea la meridian,
la Syena, CHIAR LA ZENIT, atingand verticala locului; inaltimea sa unghiulara
era, deci, de 90 de grade.
Ori, la Alexandria, in aceeasi zi de
solstitiu, inaltimea maxima a Soarelui (deci, la meridian) era cu 7 gr 12' mai
mica de 90 ! Reprezentandu-si situatia din planul meridian al celor doua
localitati, stiind ca Soarele se afla - la amiaza - in acest plan, Eratostene a
mai facut o ipoteza suplimentara: a presupus ca Soarele este infinit de
departe, in raport cu distanta dintre cele doua orase. Cu alte cuvinte, el a
presupus ca razele de lumina solara care ajung in cele doua puncte de pe Pamant
sunt paralele (fig. 1-16).
Figura 1-16
In aceste conditii, din figura se vede
imediat ca unghiul de 7gr 12' reprezinta tocmai unghiul - la centrul Pamantului
- format de verticalele celor doua orase, deci de razele terestre respective;
intr-adevar, unghiul la centru este "corespondent" cu unghiul format de
verticala Alexandriei cu directia razelor solare. Ori, teorema paralelelor
taiate de o secanta era bine cunoscuta inca din acea vreme!
Daca la unghiul la centru respectiv (7gr 12')
corespunde arcul cuprins intre cele doua raze (distanta de 5000 de stadii),
regula de trei, simpla, arata ca la un unghi "complet", de 360 gr, corespunde o
circumferinta (lungime a meridianului) de aproximativ 250.000 de stadii, adica
39.690 km.
Aceasta lungime a meridianului este foarte
apropiata de cea admisa azi, 40.075,24 km.
Calculul razei Pamantului este imediat si il
lasam pe seama cititorului. De asemenea, lasam in seama cititorului si
generalizarea metodei lui Eratostene, in ideea ca doi observatori - aflati pe
un acelasi meridian geografic - cunosc distanta dintre ei si observa trecerea
la meridian a Soarelui, determinand inaltimea acestuia cu ajutorul gnomonului,
intr-o zi oarecare a anului.
In incheiere, o remarca de ordin istoric:
determinarea lui Eratostene a fost "uitata" dupa un timp, iar determinarile pe
care le-au facut arabii, mult mai tarziu, in epoca de maxima inflorire a
civilizatiei lor, nu au fost atat de bune.
In consecinta, in timpul lui Columb nu se
dispunea de o apreciere sigura a dimensiunilor Pamantului, iar marele
explorator a subapreciat cu mult aceste dimensiuni, astfel ca numai existenta
continentului american a salvat de la un sfarsit tragic temerara sa
expeditie.
2. Aplicatii
practice
a. Cunoscand latitudinile a doua puncte de pe
acelasi meridian, calculati diferenta dintre inaltimile Soarelui la amiaza,
intre cele doua puncte.
b. Presupunand ca vreti sa efectuati o
determinare a lungimii meridianului terestru, alegeti trei zone de pe suprafata
Pamantului unde ati putea face acest lucru pe baza masuratorilor cu gnomonul si
masurand distantele direct, pe teren.
3. Intrebarea
saptamanii
a. Cand a fost formulata si care este prima
definitie a metrului ?
b. Cine a dispus efectuarea masuratorilor
care au stat la baza definitiei   acestuia
?



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.