| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Arta bisericeasca in evul mediu

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Arta bisericeasca in
evul mediu
întemeierea statelor medievale romaneşti, ca
si organizarea cononica a Bisericii Ortodoxe din fiecare provincie, a dus la
dezvoltarea unei arte romaneşti, de factura bizantina, pe care s-au
grefat elemente de arta populara ori anumite elemente
ale artei apusene, ajungandu-se la o creaţie noua,
cu trasaturi proprii, la o arta specific romaneasca.
In ce priveşte arhitectura, in Tara Romaneasca si
Moldova s-au ridicat o serie de biserici in asa numitul "plan treflat", in varianta "triconcului", de origine
bizantino-sud-dunareana. In mare, bisericile construite in acest plan
urmează impartirea tradiţionala a bisericilor de rit bizantin ortodox: pronaos - de regula pătrat, - naos, cu doua abside
laterale, iar in mijloc se ridica o turla, - si
absida altarului, spre răsărit. Acestui tip ii aparţin bisericile
mănăstirilor Vodita, Tismana si Cozia, din a doua
jumătate a secolului XIV, cea din urma situandu-se printre cele mai
de seama creaţii arhitectonice din intreg sud-estul
european, servind ca model pentru o buna parte din bisericile de mai
tirziu.
Biserica Sf.
Nicolae (domneasca) din Curtea de Argeş - de la mijlocul secolului XIV - este
conceputa după planul "in cruce greaca înscrisa",
creaţie a arhitecturii bizantine din epoca Comneinilor, un monument excepţional sub raport
artistic.
In Moldova, biserica Sf. Nicolae din Radauti,
ctitoria lui Bogdan I (c.
1359-1365), are planul unui edificiu romanic, basilical, unic in arhitectura
moldoveneasca, fara turla. Biserica Sf. Treime din Şiret, din aceeaşi
perioada, introduce Moldova planul triconc, probabil
prin mijlocirea Tarii Romaneşti, având si o bogata
decoraţie extrerioara.
In timpul lui Ştefan cel Mare (1457-1504)
tradiţiile constructive moldoveneşti, ale căror inceputuri se intalnesc in aceste doua biserici, ca si soluţiile
noi introduse sub Alexandru cel Bun (1400-1432), au fost preluate si amplificate. Este adevărat ca
unele biserici - mai ales săteşti -urmează planul
simplu al celei din Radauti. Dar tipul predomanant este cel ticonc, inaugurat
de Sf. Treime din Şiret, căruia i s-au adăugat o
serie de elemente noi. De pilda, la biserica mănăstirii Putna, prima ctitorie a domnitorului, s-a introdus un
spaţiu funerar intre naos si pronaos, numit gropnita (necropola), element
neintalnit in lumea ortodoxa, care va fi preluat la Neamţ, Dobrovat si la multe biserici
din secolul al XVI-lea. Naosul, pronaosul si gropnita, - unde exista -, sunt despărţite intre ele prin ziduri groase,
străpunse de o usa. Toate bisericile au o turla
zvelta pe naos, cilindrica in interior, iar in exterior cu 8,12 sau 16 laturi, aşezate de regula, pe o baza dubla, stelata.
Aproape toate bisericile lui Ştefan au o bogata decoraţie exterioara
(firide, arcade, ocnite, discuri smălţuite), având
si unele elemente gotice (contraforti, ferestre in chenare gotice etc). rezulta ca la fondul arhitectonic
bizantino-balcanic, prelucrat in spirit autohton,
s-au adăugat unele elemente din arta gotica sau din cea populara, ajungandu-se
astfel la un stil propriu, cunoscut sub numele de
"stilul moldovenesc". Operele reprezentative ale
epocii lui Ştefan cel Mare au exercatat o puternica influenta asupra
arhitecturii din secolele următoare.
In secolul al XVI-lea, in Tara Romaneasca se
menţin principalele tipuri de biserici intalnite in perioada precedenta: cel treflat, in forma triconcului, foarte des
intalnit, cel in cruce greceasca inscrisa, folosit
mai rar, de regula la bisericile de mari proporţii, si cel dreptunghiular,
fara abside laterale, intalnit izolat, numai la
câteva monumente, azi in ruina. Dar in cadrul acestor trei tipuri variantele sunt foarte numeroase, mai ales in ce priveşte
pronaosul, precum si decoraţia faţadelor. Aceste variante au fost create prin
imbinarea unor elemente din secolul al XlV-lea, fie intre ele, fie cu altele venite din afara, ori prin introducerea
de inovaţii romaneşti.
Intre monumentele reprezentative ale acestui
secol se număra biserica mănăstirii Dealu, de tip triconc, in fond o prelucrare a celei de la Cozia, cu o turla pe
naos si alte doua pe partea de răsărit a pronaosului, toate octogonale, cu o
bogata decoraţie sculptata; intreaga biserica are un frumos decor exterior, cu arcade oarbe, inguste si inalte,
impartite in doua registre. Mult mai bogata in
decoraţia exterioara si mai evoluata in ce priveşte planul arhitectural este
biserica mănăstirii Argeş, ctitoria lui Neagoe Basarab, construita din
marmura, piatra si mozaic. Naosul este in plan triconc, peste care se inalta o
turla octogonala, iar pronaosul este dreptunghiular, supralargit, cu 12 coloane care susţin
o turla si cu doua spatii laterale cu destinaţie funerara, peste care se
ridica alte doua turle, spre vest. întregul exterior, inclusiv turlele, au o
bogata decoraţie exterioara, in piatra sculptata, cu motive geometrice si
florale stilizate, de origine armeano-georgiana, persana, araba si otomana. Biserica de la
Argeş este considerata cea mai desăvârşita
expresie a artei medievale romaneşti si una din capodoperele artei
universale.
Planul triconc a fost folosit si in
construcţia altor biserici mănăstireşti din prima jumătate a secolului al XVI-lea: schitul Ostorv, Caluiu, Valea, Stanesti,
bolnita Coziei, Bucovat. Planul in "cruce greaca inscrisa" este intalnit la
naosul actualei biserici a mănăstirii Snagov, la biserica domneasca din Tirgoviste s.a.
Arhitectura bisericeasca in Moldova a
cunoscut o perioada de înflorire in timpul domniei lui Petru Rares, când se dezvolta tradiţiile constructive ale epocii lui
Ştefan cel Mare. Biserica mănăstirii Probota, de
pilda, isi are prototipul in biserica înălţării de la Neamţ, in plan
triconc, cu cinci incaperi distincte: pridvor inchis (element nou), pronaos,
gropnita, naos si altar, separate intre ele prin ziduri groase, străbătute de
usi. Actuala biserica a mănăstirii Bistriţa, ridicata de Alexandru Lapusneanu, se asemăna mult,
ca plan, cu Probota. Humorul are un plan triconc, dar fara turle, singura de
acest fel in epoca respectiva in Moldova, dar cu aceeaşi impartire exterioara
ca la Probota (pridvorul e insa deschis). Biserica mănăstirii Moldovita are
un plan triconc, turla pe
naos si aceeaşi distribuţie a incaperilor ca la Humor. Ultimul monument
reprezentativ al arhitecturii moldoveneşti din perioada sa "clasica" ii
constituie mănăstirea Sucevita, ctitoria Movilestilor, care reia planul
bisericii mari de la Neamţ, cu toate elementele adăugate in timpul lui Petru
Rares: pridvor inchis, pronaos, gropnita, vesmantarie - tezaur, naos
cu o turla zvelta, la care se adaugă doua pridvorase
deschise care perced intrările in pridvorul propriu-zis.
In secolul al XVII-lea, in Tara Romaneasca s-au inregistrat realizări arhitectonice
si picturale deosebite in cursul domniei lui Matei Basarab (1632-1654), dar mai
ales in timpul lui Constantin Brincoveanu
(1688-1714). In Moldova arta - cu toate formele ei - a fost in
regres, cu excepţia domniei lui Vasile Lupu (1634-1653).
In ce priveşte arhitectura, bisericile din
Tara Romaneasca urmează, in general, formele consacrate in secolul anterior. O
prima grupa de biserici sunt cele in plan triconc, fie cu o turla pe naos (Arnota, Plumbuita, Dintr-un lemn, Polovragi, Crasna,
Comana), fie cu doua - pe naos si pe pronaos - (Stelea din Tirgovesti, Hurezi).
Sunt insa si biserici de plan triconc cu trei turle (Gura Motrului) si chiar cu
patru (Catedrala patriarhala din Bucureşti). O serie
de biserici aparţinătoare planului trilobat au pronaosul supralargit si
fragmentat, cu stâlpi de sprijin pentru susţinerea
bolţilor (Caldarusani, Catedrala patriarhala, Hurezi, Sf. Gheorghe Nou din
Bucureşti), toate urmând - mai mult sau mai puţin fidel - planul, structura si plastica monumentala si
decorativa a bisericii lui Neagoe Basarab de la
Argeş. Alte biserici sunt in plan dreptunghiular alungit, având spre
răsărit absida altarului, iar deasupra pronaosului un turn clopotniţa
(biserica mănăstirii Strehaia, bisericile din Goleşti, Sf. împăraţi din
Tirgoviste, Sf. Nicolae din Fagaras, Doicesti s.a.). exista insa si câteva
biserici de plan trilobat care au un turn-clopotnita pe pronaos (schitul
Cornet, biserica Coltea din Bucureşti).
In aceasta
diversitate de modele arhitectonice se impun insa si unele elemente specifice.
Astfel, este caracteristic pridvorul deschis la intrare, cu stâlpi sau coloane
legate prin arcade, la inceput din cărămida, apoi din piatra. Pridvorul
deschis se generalizează către sfârşitul secolului al XVII-lea si inceputul celui următor, fiind unul din elementele
specifice "stilului brancovenesc".
In Moldova, al arhitectura tradiţionala se
adaugă numeroase forme artistice noi, împrumutate fie din Tara Romaneasca, fie din arta baroca, fie din Orientul
caucazian sau islamic. Toate aceste elemente au dus
la diversificarea arhitecturii moldoveneşti, care n-a mai izbuitit sa formeze
un stil unitar. Se remarca apoi incercarea de fortificare a mănăstirilor si
chiar a bisericilor de mir. Aceasta se datora distrugerii vechilor cetati
moldoveneşti de alta data, din ordinul turcilor, urmarindu-se ca lăcaşurile
de inchiare sa contribuie, măcar in parte, la apărarea tarii.
Şirul monumentelor reprezentative din
Moldova incepe cu Dragomirna, ctitoria mitropolitului
Anastasie Crimca, cu o inaltime neobişnuita (32 m.,
fata de 9,60 m. lărgimea), cu un bogat decor
sculptural al turlei, in piatra, cu motive de origine orientala, cu un brâu...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.