| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Arahnidele-notiuni generale

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
ARAHNIDELE (notiuni generale)
Arahnide, este
termenul folosit pentru scorpion, păianjen,păianjenul de câmp, molie,
căpuşă şi alte animale nevertebrate. Arahnidele sunt de obicei carnivore
şi terestre; fosilele sugerează că au fost printre primele animale care au
trăit pe Pământ, poate de la începutul perioadei Devoniene, acum 400 de
milioane de ani. Există 60.000 de specii organizate în 11 ordine: molii şi
căpuşe, scorpioni fără coadă, păianjeni, păianjeni de câmp, palpigrade,
scorpioni falşi, ricinuleide, micro-scorpionii otrăvitori, scorpioni,
păianjeni de soare şi scorpioni otrăvitori.
Caracteristici
Corpul arahnidelor este împărţit în două
părţi:partea anterioară(prosoma) conţine organele de simţ, gura, dar nu
are antene. Prima pereche de apendici(chelicerae) poate forma cleşti, câte
odată otrăvitori, iar cea de-a doua pereche (pedipalp) poate forma cleşti,
organe de simţ sau picioare. Celelalte perechi, în general patru, sunt
folosite pentru mers. Partea posterioară a corpului, sau
abdomenul(opisthosoma) conţine deschiderile genitale, şi alte structuri,
printre care se numără şi plămânii-carte. Mâncarea este mai întâi
descompusă de fluide secretate şi apoi ingerată.
Comportament şi Importanţă
Arahnidele vânează sau aşteaptă venirea
unor insecte. Au ochi simpli şi diferite părţi folosite la vânat, cum ar fi
coada scorpionului şi glandele producătoare de mătase ale păianjenului.
Moliile şi căpuşele au capacităţi locomotorii limitate şi de aceea sug
lichidele unor animale sau plante. Arahnidele sunt
animale solitare, cu excepţia sezonului de
împerechere, când comportamente complexe pot fi observate. Sexele sunt
separate, iar femelel păzesc ouălele şi puii.
Arahnidele sunt în general folositoare
deoarece se hrănesc cu insecte dăunătoare, iar puţine specii de scorpioni
şi păianjeni sunt periculoşi. Moliile şi căpuşele infectează oamenii şi
animalele şi plantele domestice, răspândind astfel diverse boli.
Clasificare ştiinţifică Arahnidele constituie clasa Arachnida, din familia
Arthropoda.
PĂIANJENII
Păianjen este un
nume comun pentru 34.000 de
specii de animale artropode cu opt picioare folosite pentru mers, prelungiri
ale capului cu cleşti şi glande otrăvitoare şi organe reproductive speciale
pe cea de-a doua parte a corpului masculului. Ei se folosesc foarte des de
mătasea pe care o secretă. Ca şi alte specii de arahnide, păianjenii sunt
tereştri, cu toate că anumite specii s-au adaptat la viaţa în ape dulci,
ele prinzând bule de aer sub apă şi cărându-le după ei. Păianjenii sunt
deosebit de numeroşi şi se găsesc în toată lumea. Cu toate că majoritatea
au mai puţin de 1cm lungime, cel mai mare are un corp de 9 cm, iar piciorele
pot fi mult mai lungi.
Structură
Structura corpului la păianjeni este
similară cu cea a celorlalte arahnide, fiind înpărţit într-o parte
anterioară, numită cefalotorace sau prosoma, şi o parte posterioară,
numită abdomen sau opiosthoma. Cele două părţi sunt separate de un
„gât” subţire care conferă animalului flexibilitatea necesară pentru a
utiliza propria mătase. Cefalotoracele are de obicei patru perechi de ochi
simpli, care tind să fie mai mari la păianjenii care vânează şi mai mici
la cei care crează pânze cu modele complicate. Fiecare primă pereche de
cleşti, sau chelicerae, are un colţ prevăzut cu o deschidere prin care este
eliberată otrava provenită de la o glandă din capătul cleştelui.
Următoarele două părţi ale corpului se numesc pedipalp, seamănă cu nişte
picioare, dar sunt în general modificate pentru a deveni un fel de antene. La
mascul, pedipalpul are un „organ de palpare”, folosit în reproducere. Pe
cefalotorace se află şi patru perechi de picioare folosite pentru mers. Pe
abdomen se află cleşti modificaţi, folosiţi pentru a secreta mătasea.
Deschiderile de pe abdomen duc la plămânii-carte, numiţi aşa datorită
structurii stratificate, sau la un sistem de tuburi(trahee) folosite pentru a
căra aerul. La unele specii pot fi întâlnite ambele feluri de
respiraţie.
Sistemul digestiv al păianjenilor este
adaptat numai pentru mâncarea lichidă, deorece animalele îşi digeră în
general prada în afara corpului, iar apoi ingurgitează lichidul. Creierul
este destul de complex. Diferite părţi ale lui sunt dezvoltate, în funcţie
de modul în care îşi localizează prada: prin vedere sau prin
atingere.
Veninul
Păianjenii sunt în general carnivori şi se
hrănesc numai cu hrană vie, pe care o pot strivi cu cleştii, sau îi pot
injecta un venin. Muşcătura unor păianjeni mari poate fi dureroasă, dar
majoritatea sunt prea mici pentru a pătrunde prin pielea umană, şi doar
câteva specii sunt periculoase pentru om. Printre acestea se numără
„văduva neagră” şi rudele sale apropiate, care însă nu sunt agresive
şi muşcă oamenii doar în apărare. Muşcătura este dureroasă şi este
urmată de leşin, dificultăţi în respiraţie. Ea este doar rareori fatală,
mai ales la adulţii sănătoşi. Totuşi, trebuie acordate îngrijiri medicale
cât mai repede cu putinţă.
Matasea
Mătasea păianjenilor este o proteină
fibriloasă care este secretată ca un lichid şi care formează un polimer
care prin întindere este mai rezistent ca oţelul şi foarte elastic. Un
singur păianjen poate crea mai multe feluri de mătase. Cu toate că şi alte
nevertebrate secretă mătase, păianjenii folosesc această abilitate în cele
mai multe moduri. De exemplu, ei formează fire care îi ajută să-şi
găsescă drumul şi nu îi lasă să cadă.. Păianjenii mici, dar mai ales
cei tineri, formează paraşute care îi ajută să fie căraţi de vânt,
uneori pe sute de kilometri. Masculul utilizează mătasea pentru a transfera
spermă femelei, iar aceasta face gogoşi de mătase.  Mătasea este folosită pentru a construi
cuiburile şi pentru a le alinia. Cea mai familiară, şi totuşi cea mai
uimitoare  utilizare este în construirea de capcane pentru insecte,
numite „pânze”. Odată ce prada  este prinsă, păianjenul o
înfăşoară din nou în mătase.
Diferitele pânze
de păianjen oferă un exemplu remarcabil a evoluţiei comportării instictive.
Păinjenii nu trebuie să înveţe  să facă pânze, dar poate adapta
tehnica la condiţii speciale, cum ar fi lipsa greutăţii din navele
spaţiale. Cele mai simple
sunt neregulate şi întinse la suprafaţa pământului. Cele mai avansate sunt
deosebit de elaborate şi orientate în aşa fel încât să intercepteze
traiectoria insectelor zburătoare. Formarea pânzei este un proces complex ce
presupune o combinaţie de bucăţi lipicioase cu unele ne-lipicioase.
Câteodată mai mulţi păianjeni formează un fel de pânză comună, dar în
general păianjenii nu sunt sociabili. Asemenea păianjeni se bazează în cea
mai mare parte pe pipăit.
Păianjenii
vânători
Pe lângă păianjenii ce fac pânze, mulţi
păianjeni îşi vânează prada sau stau şi o aşteaptă. Vânătorii se
bazează pe vedere dacă vânează ziua şi pe pipăit dacă vânează noaptea.
Păianjenii „săritori” organzează ambuscade pentru a-şi prinde prada,
iar unii dintre ei se camuflează pe flori prin
culoare sau prin  forma corpului.sau prin ambele.
Reproducerea
Păianjenii au două sexe, iar ouăle trebuie
fertilizate. Deschiderile genitale ale masculului şi femelei se află pe
abdomen, dar organele copulatorii ale masculului sunt structuricomplicate
aflate pe cleşti. El secretă mătase în care depozitează spermă, apoi o
deplasează până la organele palpale. După ce sperma a fost transferată
femelei, ea poate fi păstrată în corpul ei pentru o perioadă mai lungă de
timp.
Ritualul de împerechere este deseori compicat. Masculii utilizează mătasea pentru a-şi
recunoaşte partenera, sau îşi semnalează apropierea smulgând bucăţi din
pânza femelei. La păianjenii cu vedere dezvoltată, ritualul de împerechere
este asociat cu culori strălucitoare. Masculul
trebuie să evite să fie confundat cu hrana femelei
de către acesta.
Masculii sunt câteodată mult mai mici
decât femelele. Aceasta se observă când femela se opreşte într-un loc.
Masculii se maturizează mai repede şi cu cât ajung mai repede la o femelă,
cu atât există şanse mai mari să se reproducă.
Ouăle păianjenilor sunt protejate în
gogoşi de mătase.Femela le poate păzi sau le poate lua cu ea. La unele
specii, puii rămân cu mama pentru o perioadă mai lungă şi sunt căraţi pe
corpul ei.
Importanţă
Ca prădători ai unor insecte sau animale
mici, păianjenii sunt în general folositori oamenilor, cu toate că unii se
hrănesc cu insecte polenizatoare ca albinele. Ei sunt o sursă de pradă
pentru alte animale ca unele viespi care paralizează păianjenii şi îşi
depun ouăle pe corpul lor. Folosirea mătăsii pentru îmbrăcăminte nu a
avut succes economic, dar este folosită pentru instrumente optice de mare
precizie. Cu toate că păianjenii au ocupat locuri importante în diferite
mitologii, astăzi ei sunt consideraţi respingători, datorită aspectului
grotesc şi a faptului că se ascund în locuri întunecate, dar şi datorită
exagerării toxicităţii lor.
Clasificare ştiinţifică: Păianjenii formează ordinul Araneae
în clasa Arachnida. Sunt cunoscute 105 familii de păianjeni şi 10 familii
dispărute. În general sunt acceptate două subordine. Subordinul Mesothelae
conţine câteva forme primitive. Subordinul Opisthothelae conţine
infra-ordinul Mygalomorphae, care constă din formele cu „fălci drepte”,
de obicei mari, ca păianjenul-cârtiţă şi tarantula, şi infra-ordinul
Araneomorphae, ai cărui membri au cheliceraele modificate şi mai eficiente;
conţine formele cele mai comune şi mai...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.