| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Aprinderea clasica

Nivel referat: gimnaziu

Descriere referat:
Cuprins:
Construcţia şi funcţionarea
instalaţiei de aprindere.
1.1 Consideratii generale.
1.2 Părţile componente.
1.3 Schema instalaţiei de aprindere cu
baterie de acumulatori.
1.4 Construcţia şi funcţionarea: bateriei
de acumulatori.
1.5 Construcţia şi funcţionarea bobinei de
inducţie.
Tehnologia de reparare si verificare a elementelor componente a
sistemului de aprindere.
Diagnosticarea bateriei de acumulatoare.
Reparaţii curente la bobina de acumulatori.
Prescripţii tehnice privind exploatarea şi intreţinerea bateriei
de acumulatoare.
Verificarea bobinei de inducţiei şi întreţinerea bobinei de
inducţei.
Starea bateriilor de acumulatori cu plăci de plumb – determinări practice.
Norme de tehnica a securitatii muncii si P.S.I.
1. Construcţia şi
funcţionarea instalaţiei de aprindere.
Consideraţii generale
Curba tensiunii înalte a bobinei de
inducţie, în funcţie de turaţia motorului, caracterizează în mod evident
funcţionarea echipamentului de aprindere.
Întrucât practic nu se măsoară tensiunea înaltă, ci distanţa maximă între electrozi
la care se produce scînteia electrică, caracteristica de funcţionare se
reprezintă în funcţie de distanţa intre electrozii la care se produce
aprinderea şi de turaţia motorului.
fig.1 Caracteristicile aprinderii de la
baterie
Se observă că la turaţii mici ale
motorului, tensiunea este suficient de mare ca să asigure pornirea motorului.
Turaţia de pornire nu trebuie să fie foarte
mare. Alegerea bobinei trebuie să fie bine făcută pentru ca să facă faţă
aprinderii motorului respectiv. Dacă bobina este prea mică şi puterea
aprinderii este insuficientă, pornirea este îngreunată şi temperatura
bujiilor scade favorizand şi mai mult formarea unor straturi de impuritaţi
şi funingine pe electrozii bujiei, ceea ce face ca pană la urmă aprinderea
să nu se mai producă.
       La turaţii mari se constată o tendinţă de aprindere slabă şi
o funcţionare defectuasă a bujiilor datorită formărilor de impuritaţi
între electrozi şi scurgerile de curent prin ele.
Siguranţa de funcţionare a aprinderii cu
baterie-bobină depinde şi de modul de funcţionare şi starea bateriei de
acumulatoare, precum şi de conductele de legătură. Acestea sunt în mod
normal mai sensibile la defecţiuni decât bobina de inducţie sau
distribuitorul.
Avansul de pornire poate fi reglat cât este
necesar, tensiunea de aprindere nefiind influenţată. Distanţa între
electrozii bujiilor poate să fie diferită, fără ca aprinderea să fie
influenţată.
Pentru ca să se asigure o funcţionare
normală trebuie să se cunoască valoarea minimă a lungimii scânteii şi
stabilitatea de producere a scânteii care dă o aprindere suficietă.
Exceptând motoarele speciale pentru curse sau cu turaţii foarte mari,
scânteia cu lungimea de 7mm şi cu stabilitatea de 1,5µS este considerată ca
suficientă pentru aprinderea amestecului carburant. După cum se observă în
figura de mai sus, la pornire, când bateria de acumulatoare are o tensiune
mult mai scăzută din cauza consumului mare de curent al motorului electric de
pornire, lungimea şi stabilitatea scânteii sunt foarte mari, având un
coeficient de siguranţă mare.
Părţile componente
Echipamentul de aprindere necesită efectuarea
întreţinerii următoarelor elemente componente:
bateria de acumulatoare şi sistemul de încărcare;
bobina de inducţie;
conductele de joasă tensiune, de aprindere (de înaltă tensiune)
şi conductele la masă;
bornele şi piesele de legătură terminale ale
circuitelor;
izolaţia conductelor şi aparatelor;
ruptorul distribuitor, contactele fixe şi mobile;
sistemul de fixare şi antrenare a
ruptorului-distribuitor;
condensatorul;
bujiile
Bateria de acumulatoare este suesa de curent a autoturismului; este plasată în
compartimentul motor pe traversa din faţă, la loc uşor
accesibil.
La bateria de acumulatoare, barele conectoare între elemente sunt plasate la interior într-un
strat izolant (bitum), evitîndu-se prin aceasta pierderile de curent între
barele de legătură şi masă, precum şi coroziunea prematură a lor. În
figura următoare sunt prezentate elementele constructive ale bateriei de acumulatoare.
Fig.2 Bateria de acumulatoare
1- bac; 2- placăpozitivă; 3- placă
negativă; 4- separatoare perforate; 5- dopul elementului; 6- capacul
elementelor; 7- mastic de etanşare; 8- bară de conectare între 
elemente; 9 - borna pozitivă; 10 - borna negativă
Bobina de inducţie
este de 12V Ducellier tip 3920 este IEPS tip 3130;
Are rolul de a produce impulsuri de înaltă
tensiune în momentul întreruperii curentului în înfăşurarea primară. În
figura de mai jos sunt prezentate elementele componente ale bobinei de
inducţie.
1- înfăşurarea primară; 2- înfăşurarea
secundară; 3- miez; 4- bornele înfăşurării primare;5 - borna de ieşire a
înfăşurării secundare; 6 - carcasa exterioară; 7 - carcasa interioară; 8
- material izolant.
Caracteristicile tehnice principale
sunt:
Rezistenţa înfăşurării primare
min 3,5Ω
Rezistenţa adiţională
fără
Rezistenţa deşuntare a înfăşurării secundare
1MΩ
Rezistenţa izolaţiei
min 50MΩ la 500V la cc.
       
Ruptorul distribuitor , de 12V Ducellier tip 3920 este IEPS tip 3230, este prevăzut cu
contacte platinate autocurăţitoare şi cu regulator de avans vacuumatic şi
centrifugal.
   
   Funcţiile principale ale ruptorul
distribuitor sunt:
întreruperea curentului în înfăşurarea primară a bobinei de inducţie în scopul creerii de
impulsuri de înaltă tensiune la bornele înfăşurării secundare ale bobinei
de inducţie;
distribuirea impulsurilor de înaltă tensiune spre
bujii;
reglarea automată a avansului la aprindere, în funcţie de
turaţia motorului şi de depresiunea din galeria de admisie;
Caracteristicile tehnice principale ale
ruptorului distribuitor sunt:
Avansul iniţial
0±20 măsurat pe volant
Ungiul camei sau unghiul dwell
57±20 sau 61±3% dwell
Apăsarea pe contactele ruptorului
350 la 350 grame
forţă
Distanţa între contactele ruptorului
0,4 la 0,5
mm
Sensul de rotaţie al ruptorului
invers acelor de
ceasornic
Turaţia maximă a arborelui ruptorului distribuitor
3500 rot/min
Tensiune de alimentare
max 14 V
În figura următoare
este prezentat ansamblul ce compune un ruptor distribuitor:
Fig.4 Ruptorul distribuitor
1- capacul ruptorului distribuitor; 2-
distribuiter; 3- pâslă de protecţie antipraf; 4-cama ruptorului; 5-capac
protector antipraf; 6-ruptor; 7- platou; 8-condensator; 9-dispozitiv de avans
vaccumatic; 10 - corpul ruptorului distibuitor;11 - clemă de fixare a
capacului; 12 - dispozitiv de avans centrifugal
Condensatorul este
de formă cilindrică cu o carcasă din tablă în care se găsesc două
armături subţiri din aluminiu de circa 0,01mm grosime
şi care este izolat cu ceară în
interior.
       O armătură este legată la corpul din tablă al cilindrului
condensator în legătură cu masa, iar cealaltă la firul central care se
leagă la ruptorul distribuitor, la platina izolată de masa.
       Capacitatea condensatorului este de 0,2 la 0,25 picofarazi, iar
tensiunea de străpungere 1700 V. Condensatorul, legat în paralel cu
contactele ruptorului, serveşte la înmagazinarea momentană a curentului de
inducţie produs în înfăşurarea primară în momentul întrerupeii
circuitului primar. Aceasta măreşte tensiunea în înfăşurarea secundară
şi contribuie totodată la micşorarea scânteilor ce apar între contactele
ruptorului în momentul ruperii scânteii care conduce la degraddarea şi
oxidarea contactelor.
       Bujiile  sunt de tipul sinterom
M14-225 sau echivalente de tipul AC43F; Champion L87-Y Eyquem
705-S.
În figura următoare sunt arătate
principalele parţi constructive ale bujiei sinterom M14-225.
Fig.5  Bujie
1 - electrodul central; 2 - electrodul lateral; 3- corpul metalic exteriorl 4 - izolator
ceramic;5 - garnituri de etanşare din praf de caolin presat; 6 - corpul
electrodului central; 7 - piuliţă de contact.
Caracteristicile tehnice bujiilor
sunt:
Distanţa dintre electrozi
0,5-0,7mm
Diametrul filetului exterior
14mm
Valoarea termică a bujiei
225
       Se consideră că o bujie afost bine aleasă pentru un motor, din
punct de vedere al valorii termice, atunci când vârful electrodului central
lucrează între 5000-limita
minimă de autocurăţire şi 8500-limita de apariţie aprinderilor premature (autoaprinderi).
1.3 Schema instalaţiei de aprindere cu
baterie de acumulatori-funcţionare.
Energia necesară scânteii de aprindere este
luată de la bateria de acumulatoare a autovehiculului. Primarul bobinei de
inducţie este conectat la minusul bateriei prin contactele ruptorului a carui
pârghie mobilă este acţionată de o camă, care în rotirea sa, urmăreşte
o lege bine determinată în funcţionarea aprinderii.
       În momentul întreruperii curentului din
înfăşurarea primară L1,
în secundarul L2 al bobinei
de inducţie ia naştere o tensiune înaltă care, prin intermediul ploturilor
distribuitoruli, se aplică succesiv bujiilor, la electrozii carora se produc
scânteiile de aprindere. Din cauza curenţilor relativi mari (de ordinul
4…5A) ce apar la circuitul primar, “ruperea” unui astfel de curent
provoacă între contacte o flamă; aceasta în afara semnalelor perturbatoare
pe care le produce în întreg spectrul frecvenţelor radio, uzează...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.