| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Aplicarea legii penale in timp

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”
Iasi
F A C U L T A T E A   
de    D R E P T
Drept Penal
- Partea generala -
Anul II
Tema: Probleme
privind aplicarea legii penale in timp
Student: Vasile
Claudiu Sabau
APLICAREA LEGII PENALE IN TIMP
1. Preliminarii
Principiile care guverneaza aplicarea legii
penale in timp sunt menite sa dea solutii problemelor de interactiune a
timpului cu faptele infractionale, adica sa determine legea penala
aplicabila:
cand infractiunea s-a savarsit si se judeca sub imperiul aceleiasi
legi;
cand  fapta la data cand s-a savarsit nu era infractiune, dar
o lege ulterioara o considera infractiune;
cand fapta la data savarsirii era infractiune dar pana la
judecarea ei ori exeecutarea pedepsei pronuntate pentru acea infractiune
intervine o lege care scoate in afara licitului penal fapta
comisa;
cand fapta savarsita sub o lege este considerate infractiune, dar
pana la judecarea ei definitive intervin una sau mai multe legi, care prevad
fapta ca infractiune;
cand dupa aplicarea definitive a pedepsei pentru o infractiune,
intervine o lege noua care prevede o pedeapsa mai mica decat cea aplicata sub
legea veche ori cu limite mai reduse decat legea veche;
cand infractiunea se savarseste sub impeeriul unei legi penale
temporare sin u este judecata pana la iesirea din vigoare a
acesteia.
Raspunsuri la problemele de mai sus le gasim
in principiile de aplicare a legii penale in raport cu timpul prevazut in codul
penal roman art. 10-16
2. Principiul activitatii
Este un principiu de baza al apararii legii
penale in timp, ce da expresie si decurge din principiul legalitatii, ce
corespunde nevoilor de aparare sociala ca si al apararii drepturilor si
libertatilor cetatenilor.
Potrivit acestui principiu legea penala se
aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in
vigoare.
Intrarea in vigoare a unei legi penale, de
regula, coincide cu publicarea ei in Monitorul Oficial.
Intrarea in vigoare a unei legi penale poate
avea loc si la o data ulterioara publicarii ei – cand se prevede o astfel de data in
respectiva lege. Intrarea in vigoare a legii penale la o data ulterioara
publicarii ei poate fi determinate de:
necesitatea creerii unui timp (vacatio
legis – repausul legii) pentru a putea fi cunoscuta atat de destinatari
cat si de catre organele de aplicare;
pentru a da posibilitate indivizilor sa se conformeze noilor
exigente penale
Exemplul de legi penale ce au intrat in
vigoare la o data ulterioara publicarii.Codul penal actual a fost adoptat la 21
iunie 1968, iar in vigoare a intrat la 1 ianuarie 1969 potrivit si dispozitiei
(art. 363 C.p.). Legea privind economia vanatului si vanatoarea din 12
noiembrie 1976, prevedea in dispoziti din art. 43, al. 1, ca va intra in
vigoare la 30 de zile de la data publicarii.
Prin publicare se realizeaza o mai buna
cunoastere a legii si nimeni nu va putea invoca, in caz de incalcare, ca nu au
cunoscut-o (nemo censeturi ignorare
legem)
Iesirea din vigoare are loc prin abrogare
Abrogarea dupa intinderea ei poate fi
totala – cand intreaga lege este scoasa din
vigoare si partiala, cand
doar o parte din lege este scoasa din vigoare.
Abrogarea, dupa caracterul ei poate fi :
expresa – si tacita.
O abrogare este expresa cand se prevede de legea de
abrogare, ce anume se scoate din vigoare :legea nr…., art….al…, iar
aceasta trebuie sa fie regula in dreptul penal. Abrogarea este tacita sau implicita cand aceasta se desprinde din
economia legii, ori a normelor ce privesc aceleasi relatii sociale de aparare,
prevazand aceleasi fapte ca infractiuni, cu aspecte deosebite de legea
anterioara in ce priveste conditiile de aplicare a unei institutii penale ori
un nou regim de sanctionare pentru minori
Intre intrarea in vigoare si iesirea din
vigoare, legea penala este activa, se aplica faptelor savarsite in acest
interval de timp.
Aplicarea legii penale active nu ridica
probleme daca infractiunea s-a savarsit si se judeca in timp ce este in vigoare
aceeasi lege penala
Probleme speciale se pun in cazul infractiunilor ce incep sa fie
savarsite sub
incidenta unei legi si se epuizeaza sub incidenta altei
legi . Este cazul infractiunilor: continui, continuate, de obicei, progresive.
      Doctrina penala si
practica judiciare sunt unanime in a aprecia ca legea aplicabila infractiunilor
a caror consumare se intinde pe durata a doua sau mai multe legi este cea din
momentul epuizarii infractiunii, a producerii ultimului rezultat.
      Deci legea penala in
vigoare din momentul epuizarii infractiunii legea ce va fi
aplicata.
      Aceeasi conceptie a
unitatii ilicitului penal este adoptata si in legatura cu actele de
participatie penala (instigare, complicitate) care vor fi judecate dupa lege in
vigoare din momentul savarsirii faptei de catre autor
Determinarea legii penale aplicabile se va pune si in situatia in
care la
reglementarea aceleiasi relatii sociale vin in concurs
doua legi (una generala si una speciala), ambele in vigoare, regula ca legea
speciala deroga de la legea generala va rezolva problema. Cand in vigoare sunt
doua norme care incrimineaza aceeasi fapta dar o norma este in partea speciala
a codului penal, iar alta intr-o lege speciala (lege nepenala cu dispozitiuni
penale). Intr-o astfel de situatie incriminarea din codul penal devine norma
generala si regula de mai sus isi pastreaza valabilitatea.
       
       3. Principiul neretroactivitatii legii
penale
       Este consacat prin dispozitiile art. 11 C.p. – “Legea penala nu se aplica
faptelor care, la data cand au fost savarsite, nu erau prevazute ca
infractiuni”.
       Principiul neretroactivitatii legii penale contine regula ca legea
penala care incrimineaza, fapte ce anterior nu erau prevazute ca infractiuni
(incriminatio ex novo) nu
se aplica faptelor savarsite mai inainte de intrarea ei in vigoare. Legea
penala dispune numai pentru viitor nu si pentru trecut.cand este vorba de
incriminarea faptelor.
       Principiul neretroactivitatii pare ca un aspect al principiului
fundamental al legalitatii.
       In
adevar, prin dispozitiile prevazute in art. 11 C.p. se consacra regula ca
nimeni nu poate fi tinut sa raspunda penal de o fapta care la data savarsirii
ei nu era prevazuta ca infractiune (nullum crimen
sine lege praevia).
       Daca principiul legalitatii formulat in art. 2 C.p. ar fi cuprins
si aceasta regula, a interzicerii retroactivitatii legii penale noi, care
incrimineaza, el ar fi fost complet formulat, iar dispozitiile din art.11 C.p.
ar fi fost de prisos.
       Intrucat principiul lealitatii nu cuprinde si o astfel de
prevedere, de neretroactivitatea legii care incrimineaza, dispozitiile art. 11
C.p. sunt necesare si constituie  o completare a principiului legalitatii,
o garantie a libertatii indivizilor.
       
       4. Principiul
retroactivitatii legii penale
       Este consacrat in dispozitiile art. 12 C.p. si contine regula ca
legea noua care dezincrimineaza (abolitio
criminis) se aplica faptelor savarsite inainte de
intrarea ei in vigoare.
       Deci principiul retroactivitatii legii penale are in vedere
situatia in care la data cand este savarsita fapta, aceasta este prevazuta de
legea in vigoare ca infractiune, dar ulterior, apare o lege noua care
dezincrimineaza fapta, o scoate in afara ilicitului penal. Aceasta lege noua ce
dezincrimineaza se aplica si faptelor savarsite inainte de intrarea ei in
vigoare.
       Fundamentul acestui principiu trebuie observat in legatura cu
scopul dreptului penal de aparare sociala si care nu se mai justifica, daca
fapta si-a pierdut caracterul penal.
       Legea care incrimineaza fapta a fost scoasa din vigoare. Deci
principiul retroactivitatii are in vedere ipoteza dezincriminarii faptei prin
legea noua si nu situatiile in care fapta continua sa ramana infractiune sub
legea noua sub alta denumire, ori prin abrogarea din legea speciala, ramane ca
infratiune in legea penala generala sau ca modalitate de infaptuire a altei
infractiuni.
       Potrivit principiului retroactivitatii legii penale, odata cu
intrarea in vigoare a legii noi care nu mai prevede fapta ca infractiune,
inceteaza executarea pedepselor, a masurilor de siguranta si a masurilor
educative pronuntate in baza legii vechi, precum si toate consecintele penale
ale hotararilor judecatoresti privitoare la faptele ce au fost
dezincriminate.Deci fata de un condamnat pentru o infractiune ce ulterior a
fost dezincriminata va inceta orice interdictie sau decadere, fiind considerat
fara antecedente penale.
       Un
aspect special de retroactivitate il reprezinta legea penala interpretativa
care este adoptata ulterior legii penale interpretate, dar care explicand
vointa legiuitorului din momentul intrarii in vigoare a legii ce o
interpreteaza este firesc sa-si gaseasca aplicarea din acest moment.In
dispozitiile alineatului 2 din art. 12 C.p. este consacrata retroactivitatea
legii penale care prevede masuri de siguranta sau masuri educative si care se
va aplica infractiunilor care nu au fost definitiv judecate pana la
intrarea  in vigoare a legii noi.
       
       
       5. Principiul
ulraactivitatii legii penale temporare
       Ultraactivitatea este recunoscuta numai legilor penale
temporare.Este principiul consacrat...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.