| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Aparitia Comunitatii Europene

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
I.  Aparitia Comunitatii
europene
Recontructia Europei
       Reconstructia unei noi ordini internationale dupa cel de-al doilea
razboi mondial (1939-1945) implica impunerea unor reguli de conduita in plan
international de natura politica, monetara, economica, sociala si comerciala.
Aceasta noua ordine s-a exprimat , din punct de vedere juridic, prin conventii
internationale.
       Astfel, in domeniul dreptului international public, trebuie
mentionate,in special, Planul Marshall, Organizatia Natiunilor Unite (O.N.U.)
– Arhetipul organizatii
vietii politice modiale si Oraganizatia Europeana de Cooperare Economica
(O.E.C.E – infiintata in
anul 1948 si inlocuita in anul 1961 ci Organizatia de Cooperare si Dezvoltare
Economica O.C.D.E).
       In domeniul monetar, acordurile de la Bretton Woods din anul 1945,
prin care s-au infiintat Fondul Monetar International (F.M.I.) si Banca
internationala pentru recontructie si dezvoltare (B.I.R.D.), pun bazele unei
noi ordini monetare internationale, ordine care, incepand cu anul 1994 se afla
in prima transformare.
       In domeniul comercial, retin atentia Acordurile Generale pentru
Tarife si Comert (G.A.T.T.), care urmaresc, la scara mondiala sa elimine sau sa
reduca drepturile de vama si restrictiile in schimburile de marfuri, precum si
garantarea caracterului de nediscriminare a restrictiilor care deja
existau.
Consiliul Europei
       In domeniul politic, o consolidare a Pactului Atlanticului de Nord
(NATO) era privita cu prudenta de catre europenii din Occident, in comparatie
cu evenimentele care se derulau, la acea vreme, in Estul Europei (in special in
Cehoslovacia). Cooperarea politica s-a concretizat
prin infiintarea Consiliului Europei la 5 mai 1949, al carui sediu este la
Strasbourg. Prima sa reuniune a avut loc in perioada 8
august-8 septembrei 1949 
Obiectivele celor Trei Tratate instirutive ale Comunitatii
europene
       Pentru economia Frantei de dupa razboi (1945), organizarea unei
“piete” denumite “comuna”, de inspiratie liberala, era deosebit de
importanta pentru normalizarea activitatilor economice internationale ale
Frantei cu principalii parteneri din Europa Occidentala.
       Aceasta reglementare a tranzactiilor internationale se efectua, in
mod traditional, prin negocieri diplomatice cu privire la regulile
conventionale, la tratatele bilaterale sau la tratatele multilaterale deschise
spre semnare indiferent de obiectul acestora.
       Regulile puteau devenii obligatorii prin recurgerea la una din cele
doua tehnici juridice principale, anume:
Tehnica conflictelor de legi – care desmna o lege nationala in cazul
opzitiei de interese, avand caracter international;
Adoptarea unei legi materiale uniforme – care sa guverneze raporturile
internationale in materiile ce fac obiectul tratatului.
Statele europene care au recurs inainte de
anul 1939 la aceste tehnici si care le-au utilizat si dupa anul 1945, au dorit
sa realizeze o integrare mai profunda. Astfel, in jurul anilor 1950, aceste
state au renuntat, in parte, la traditionala schema a scorduriloe de cooperare
pentru a adopta structurile de integrare. Drept urmare, sase state europene
– Germania, Statele membre
ale Benelux, Franta, Italia – au transferat prin acest model de integrare, cateva dintre
competentele lor unei noi entitati. Originalitatea consta in faptul ca acordul
de tip comunitar este insotit de institutii si mecanisme proprii care il
completeaza, oferindu-i posibilitatea unei functionari reale. Fiecare dintre
cele trei comunitati (C.E.C.O, C.E.E., C.E.E.A/Euratom) dispune de instrumente
juridice si de structuri care ii permit sa-si puna in evidenta pripriile
competente.
       Amploarea integrarii comunitare implica existenta permanenta a unor
conflicte intre interesele nationale si cele comunitare. Singura posibilitate
pentru evitarea conflictelor, ramane ca structurile si mecanismele de decizie,
astfel puse in practica de „Cei Şase” începând
cu anul 1952 în cadrul C.E.C.O, ulterior în anul 1957 pentru C.E.E si
Euroatom, să nu fie comparate cu structurile statului, deşi le regăsim şi
aici:
o
putere de decizie
o
putere executivă
o
putere de control
o
putere de reprezentare
Sistemul adoptat in 1982 la Maastricht merge
mai departe, evolueaza prin creeare
unei monede unice – ECU si a unei Banci Centrale Europene
(B.C.E).
       Specificitatea Tratatelor comunitare şi importanţa lor pentru
statele europene rezultă din aceea că ele pot singure sa antreneze modificari obligatorii ale legislatiilor
nationale si, uneori, chiar sa impuna direct intreprinderilor private din
cadrul C.E.E.
       Inca de la inceput, obictivul a fost acela de a stabili, imediat
dupa cel de-al doilea razboi mondial, in marile sectoare industriale (otel,
carbune si sectorul nuclear) sau comerciale (toate celelalte produse), „piete
comune” si o apropiere progresiva a legislatiilor pentru favorizarea
dezvoltarii armonioase a economiilor tuturor celor care vor adera.Aceste trei
„piete comune” au fost stabilite prin trei Tratate speciale.
a) Tratatul instituind Comunitatea europeana
a carbunelui si otelului din 18 aprilie 1951, semnat la Paris
Prima Comunitate, avand obiect specializat a
fost Comunitatea europeana a carbunelui si otelului (C.E.C.O). Aceasta isi
gaseste originea in Planul Schuman, din 9 mai 1950, care propunea partenerilor
europeni sa puna in comun productia, vizand chiar si distributia carbunelui,
fierului si otelului. O asemenea organizatie, avand la baza o cooperare
franco-germana era singura de natura sa echilibreza aceasta piata strategica si
sa evite o revenire la concernele pe care Autoritatea internationala a
Ruhr-ului a incercat, cu succes sa le decartelizeze dupa anul 1945.
Statele membre ale Benelux si Italia s-au
alaturat Frantei si Germanieie, in Marea Britanie a ramas deoparte, invocand
necesitatile politicii sale nationale si legaturile privilegiate cu
Commonwealth. Tratatul a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1952.
Acest prim tratat a realizat o integrare mai
profunda decat aceea care va rezulta din Tratatele semnate in anul 1957.
Tratatul de la Paris a infiintat institutii interne, carora le-a definit,
totodata si functiile. Finaliatatea sa integratoare se observa, in primul rand,
in materia concurentei: orice afectare a ei intra sub incidenta articolului 64
si urmatoarele, chiar daca aceasta nu afecteaza comertul intre statele membre,
adica chiar daca nu-si face simtite efectele decat pe teritoriul unui singur
stat.
De asemenea, finaliattea sa integrationista se
reflecta si prin impunerea, inca din anul 1951, a unui control comunitar
concentrat, chiar daca a trebuit sa se astepte pana in anul 1989 pentru ca el
sa apara in piata comuna desemnata de Tratautl de la Paris.
Tratatul instituind C.E.C.O. prevedea, in mod
exceptional, posibilitatea de a exercita o actiune directa asupra productiei si
asupra pietei saca circumstantele o cerea. Din aceasta perspectiva era posibil
sa se impuna preturi si cote de fabricare, dar si de repartizare in sectorul
carbunelui si otelului.
Tratatul a fost semnat pentru o perioada de 50
de ani, efectele sale incetand la data de 23 iulie 2002.
b) Tratatele semnate la Roma pe data de 25
martie 1957
- Tratatul instituind Comunitatea Europeana a
Energiei Atomice  
Un prim domeniu de extindere a contructiei
comunitare avea in vedere atomul, care isi reclama propriul cadru de
reglementare. Ratiunea infiintarii acestei Comunitati este data de faptul ca
arma nucleara nu putea sa ramana monopolul Rusiei, al Statelor Unite si al
Marii Britanii. Obiectivul nu era departe de cel prevazut in Tratatul
instituind C.E.C.O.
Institutiile acestei Comunitati erau diferite
de cele ale Tratatului de la Paris, dar identice ci cele infiintate prin
Tratatul care pune bazele C.E.E: Comisia, Adunarea, Consiliul, Curtea de
justitie. Comisia si Consiliul erau asisitate de un Comitet economic si
social.
Fianlitatea Euratom este aceea de a pregati,
in domeniul productiei, conditiile proprii formarii si dezvoltarii rapide a
industriei nucleare a „celor sase”.
In domeniul comercial, Tratatul favoriza
exploatarea in comun a mijloacelor statelor si intreprinderilor vizate. De
asemenea, prevedea un schimb de informatii si un sistem original de brevete de
inventie.
-Tratatul instituind Comunitatea economica
europeana
Acest al treilea Tratat, care a pus bazele
Comunitatii economice europene, semnat la Roma, la 25 martie 1957, in acelasi
timp cu Tratatul instituind C.E.E.A., se inspira din aceleasi  obiective
si se sprijina pe aceleasi institutii si mecanisme. Urmareste, cu precadere,
expansiunea comerciala internationala a economiei occidentale, in vederea
reconcilierii frnco-germane.
Finalitatea Tratatului (art.2) este extinderea
intregului sistem la toate produsele si la toate activitatile economice, cu
urmatoarele exceptii:
domeniile rezervate in mod exceptional, precum autorul, carbunele
si otelul, celorlalte doua Tratate si reglementate de acestea;
prerogativele lasate suveranitatii statelor membre in anumite
sectoare, precum materialul de razboi, productia si comertul cu arme
s.a.
Obiectivul imediat urmarit de Tratat a fost
deschiderea unui spatiu economic larg, crearea unei piete in care
intreprinderile (operatori economici principali) din cele sase state sa poata
actiona intr-o...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.