| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Turismul si rolul sau in economie

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Turismul si rolul sau in economie
CUPRINS
CAPITOLUL 1 – Apariţia turismului ca fenomen
economic şi social………….3
CAPITOLUL 2 – Conceptul „turism”, forme ale
turismului…………………...4
CAPITOLUL 3 – Locul şi rolul turismului în
economie………………………..5
1. Contribuţia
turismului la creşterea economică
2. Impactul turismului
3. Turismul internaţional şi „comerţul
invizibil”
4. Evoluţia turismului internaţional şi
tendinţele actuale
5. Rolul turismului în
intensificarea legăturilor dintre
naţiuni
CAPITOLUL 4 – Turismul în
România…………………………………………12
1. Succintă prezentare a ultimei jumătăţi
de secol
2. Mediul economic
3. Mediul social cultural
4. Mediul ecologic
5. Analiza SWOT a României – destinaţie turistică
Bibliografie……………………………………………………………………….15
CAPITOLUL
1
Apariţia turismului ca fenomen economic şi
social
Apariţia
turismului se pierde în negura timpurilor şi, în consecinţă, din cauza
lipsei unor informaţii istorice nu se poate stabili o dată cât de cât
certă a detaşării sale ca activitate distinctă, se pare totuşi că unele
forme incipiente de turism s-au practicat din cele mai îndepărtate timpuri.
Poate nu ar fi exagerat dacă s-ar afirma că, deşi nu au constituit un scop
în sine, satisfacţiile turistice ale unor călătorii au o vârstă
aproximativ egală cu cea a primelor aşezări omeneşti stabile. Afirmaţia se
bazează pe ideea că omul, chiar din cele mai îndepărtate timpuri ale
evoluţiei sale, nu a reuşit sa producă toate cele trebuincioase
subzistenţei şi, în ciuda mijloacelor precare de comunicaţie, a căutat să
cultive şi să întreţină relaţii cu semenii săi din alte colectivităţi,
prin intermediul schimburilor comerciale, ceea ce a favorizat şi o lărgire
treptată a contactelor, permiţând o mai bună cunoaştere reciprocă a
colectivităţilor respective.
Instituţionalizarea turismului pe plan
naţional şi organizarea lui în continuare şi pe plan internaţional au
determinat un avânt continuu al acestuia şi au făcut ca, prin ritmurile de
dezvoltare atinse, turismul să devină unul dintre cele mai spectaculoase
fenomene ale secolului al XX-lea, cu consecinţe sociale, economice şi umane
deosebit de importante. Se poate afirma că, din această epocă, turismul
începe să se detaşeze ca o activitate economico-socială
distinctă.
Trebuie însă menţionat că, în
majoritatea ţărilor, transformarea turismului într-o activitate
economico-organizatorică, pe scară naţională, s-a produs numai în cea de-a
doua jumătate a secolului nostru, ceea ce a favorizat apariţia şi
instituirea în secolul terţiar, cel al prestărilor de servicii, a unor noi
ramuri ale economiilor naţionale, domenii cunoscute generic sub denumirea de
industria turistică.
Activitatea turistică este bine susţinută
de un valoros potenţial turistic – natural-antropic – diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care
sunt organizate diferite tipuri de turism.
Privit în corelaţie cu ansamblul economiei
naţionale, turismul acţionează ca un element dinamizator al sistemului
economic global deoarece antrenează o creştere în sfera producţiei
bunurilor şi serviciilor, dezvoltarea bazei tehnico-materiale şi stimularea
ramurilor participante la construirea si echiparea spaţiilor de cazare şi
alimentaţie, modernizarea reţelei de drumuri, realizarea de mijloace de
transport, de instalaţii pentru agrement; este un mijloc de diversificare a
structurii economiei, prin crearea unor activităţi sau ramuri proprii
acestuia sau dezvoltarea la noi dimensiuni a unora dintre cele
existente.
CAPITOLUL 2
Conceptul „turism”, forme ale
turismului
Etimologic, cuvântul „turism” provine
din termenul englez „tour” (călătorie), sau
„to tour”, „to make a tour” (a călători, a face o călătorie),
termen creat în Anglia, în jurul anilor 1700, pentru a desemna acţiunea de
voiaj în Europa – în
general şi în Franţa –
în special. La rândul său, acest termen englez derivă din cuvântul francez
„tour“ (călătorie, plimbare, mişcare), fiind preluat de majoritatea
limbilor europene cu sensul de călătorie de agrement. Din termenul
„turism“ a derivat şi cel de „turist“, adică persoana care
efectuează călătoria pentru plăcerea proprie.
Privit ca un fenomen social-economic creator
de beneficii, turismul a fost definit în variante dintre cele mai felurite:
,,arta de a calatori pentru propria plăcere” (M. Peyromaure Debord);
,,activitate din timpul liber care consta în a voiaja sau locui departe de
locul de reşedinţă, pentru distracţie, odihna, îmbogăţirea experienţei
şi culturii, datorită cunoaşterii unor noi aspecte umane şi a unor peisaje
necunoscute” (Jan Medecin); ,,fenomen al timpurilor noastre, bazat pe
creşterea necesităţii de refacere a sănătăţii şi de schimbare a
mediului înconjurător, cultivare a sentimentului pentru frumuseţile naturii
ca rezultat al dezvoltării comerţului, industriei şi al perfecţionării
mijloacelor de transport” (Guy Freuler).
Cel care a elaborat o definiţie a turismului – acceptată pe plan mondial, a fost
profesorul elveţian dr. W. Hunziker, acesta apreciind că: „Turismul este
ansamblul de relaţii şi fenomene care rezultă din deplasarea şi sejurul
persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul şi deplasarea
nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă şi o activitate lucrativă
oarecare” (1940).
       Însă definiţia acceptată de cărţile autohtone de
specialitate este următoarea: „Turismul se referă la activităţile unei persoane care
călătoreşte în afara mediului său obişnuit, pentru mai puţin de o
perioadă specificată de timp şi al cărei scop principal de călătorie este
altul decât exercitarea unei activităţi remunerate la locul de
vizitare.”
Turismul, care implică ideea
alegerii deliberate a destinaţiilor, a itinerariilor, a perioadei şi duratei
sejurului de către fiecare turist în parte are ca scop satisfacerea anumitor
necesităţi de ordin social, cultural, spiritual, medical etc. şi în ultimă
instanţă, satisfacerea nevoilor de consum turistic. Ţinând seama de aceste
considerente, în literatura de specialitate s-au cristalizat diferite
clasificări ale formelor de turism practicate, în funcţie de criteriile
urmărite pentru o cât mai omogenă grupare a lor.
CAPITOLUL 3
Locul şi rolul turismului în economie
Contribuţia turismului la creşterea economică
Volumul crescând şi complexitatea ofertei
de servicii turistice au generat dezvoltarea unei adevărate industrii a
călătoriilor şi turismului, ceea ce justifică tratarea fenomenului turistic
ca o ramură distinctă a economiei naţionale în plină dezvoltare,
constituind o componentă a sectorului terţiar. Prin natura sa, fenomenul
turistic este deosebit de complex, cu adânci implicaţii sociale, politice,
culturale şi economice. Întrepătrunderea componentelor sale eterogene dă
naştere unui specific unic şi original, care nu se identifică cu nici una
dintre ramurile tradiţionale ale economiilor naţionale, justificând pe
deplin tratarea sa în mod autonom. Trebuie însă precizat că, spre deosebire
de alte sectoare de prestări de servicii, industria călătoriilor şi
turismului rămâne totuşi o ramură de consecinţă, a cărei dezvoltare în
fiecare etapă dată va fi permanent într-o strânsă corelare cu nivelurile
şi ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei
naţionale.
Din punct de vedere economic, turistul este
consumator de bunuri şi beneficiază de servicii; din cheltuielile acestuia
şi, implicit, din mijloacele financiare rezultate prin activitatea
unităţilor economice ale industriei turismului (transport, cazare,
alimentaţie, agrement etc.), o parte revine direct acestor unităţi sub
formă de profit şi de fonduri băneşti pentru plata salariilor lucrătorilor
ocupaţi în unităţile respective, altă parte intră în bugetul statului
sau în cel local sub formă de impozite, taxe etc., iar a treia parte este
absorbită direct în alte ramuri ale economiei pentru plata produselor şi
bunurilor livrate şi a serviciilor prestate de aceste sectoare pentru
necesităţile industriei turismului.
Efectele economice
ale consumului turistic trebuie evaluate şi prin prisma veniturilor realizate
de forţa de muncă angrenată direct sau indirect în industria turismului:
procesul de servire a turiştilor face apel la o forţă de muncă numeroasă,
cu un profil variat de calificare, ale cărei cheltuieli de consum sporesc, de
asemenea, ca rezultat al creşterii nivelului de trai, tocmai datorită
utilizării mai raţionale şi mai complete a forţei de muncă pe măsura
dezvoltării turismului.
În momentul în care un obiectiv turistic a
fost dat în folosinţă, el exercită o influenţă
pozitivă asupra economiei regiunii, zonei, staţiunii etc. unde a fost
localizat şi, într-o accepţie mai largă, asupra întregii economii
naţionale, prin veniturile generate de exploatarea obiectivului respectiv
pentru turismul internaţional şi intern, prin consumul de bunuri şi servicii
şi prin veniturile realizate de forţa de muncă utilizată.
Impactul
turismului
Analizând turismul ca sector economic
distinct, constatăm că acesta include o gamă variată de servicii,
începând cu servicii de publicitate, promovare, informare, cazare,
alimentaţie publică, tratament balnear, agrement şi divertisment variat.
În ansamblul unei economii naţionale,
turismul acţionează ca un element dinamizator al
sistemului economic global, el presupunând o cerere
specifică de bunuri şi servicii, cerere care...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.