| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Aparatul renal

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Aparatul renal
Rinichiul
Rinichii sunt aşezaţi în cavitatea
abdominală, de o parte şi de alta a coloanei vertebrale, în regiunea
lombară.
Rinichiului i se descriu două feţe
— anterioară şi
posterioară, două margini – una laterală convexă şi una medială concavă, care prezintă
hilul renal, şi doi poli –superior şi inferior.
Prin hilul renal intră artera renală şi
nervii renali, ieşind vena renală, căile urinare şi vase
limfatice.
Polul superior vine în raport cu glanda
suprarenală.
 
Structura rinichiului
Este un organ parenchimatos alcătuit din: capsula renală şi
ţesutul sau parenchimul renal.
Capsula renală se
prezintă sub forma unui înveliş fibro-elastic, care acoperă toată
suprafaţa rinichiului şi care aderă la parenchimul subdiacent.Capsula renala este invelita la toate speciile, de o
capsula adipoasa, mai abundenta la nivelul hilului.
Parenchimul renal
este alcătuit dintr-o zonă centrală, numită medulară, şi o zonă
periferică, numită corticală,diferite ca aspect si
structura microscopicaputernic intrepatrunsa la nivelul unei linii de jonctiune
cortico-medulara.
Medulara prezintă,
pe secţiune, nişte formaţiuni de aspect triunghiular, numite piramidele lui
Malpighi. În număr de 6 până la 18, ele sunt orientate cu baza spre
periferie, către corticală. Vârfurile acestor piramide sunt rotunjite şi
poartă numele de papile renale.
Corticala sau cortexul conţine atât corpusculul renal, cât
şi tubii colectori.
Nefronul
reprezintă unitatea anatomică şi funcţională a rinichiului. În
alcătuirea unui nefron intră două părţi: corpusculul renal şi un sistem
tubular. Corpusculul renal e format din capsula Bowman şi glomerulul
renal.
Capsula Bowman
reprezintă porţiunea iniţială a nefronului. Ea este situată în corticală
şi are forma unei cupe cu pereţii dubli. În adâncimea cupei se află
glomerulul renal care este un ghem format din circa 50 de capilare, la care
soseşte o arteriolă aferentă şi de la care pleacă o arteriolă eferentă.
În continuarea capsulei se află tubul contort proximal, care este un tub
încolăcit, situat în corticală. El se continuă cu ansa Henle, formată
dintr-un braţ descendent care trece în medulară, de unde pleacă un braţ
ascendent ce se reîntoarce în corticală. Braţul descendent are calibrul mai
mic decât cel ascendent care, ajuns în corticală, se continuă cu tubul
contort distal, acesta are o porţiune rectilinie şi una contortă. Limita
dintre cele două porţiuni este marcată de prezenţa unei structuri de tip
particular numită macula densa, care face parte din complexul
juxta-glomerular.
Complexul juxtaglomerular. Porţiunea iniţială a tubului distal, imediat după capătul
segmentului îngroşat al porţiunii ascendente a ansei Henle, trece în
unghiul dintre arteriolele aferentă şi eferentă, învecinându-se cu cele
două arteriole. Mai mult,
celulele epiteliale ale tubilor care vin în contact
cu arteriolele sunt mult mai dense decât celelalte celule tubulare şi sunt
denumite macula densa. Celulele maculei densa secretă anumite substanţe în
arteriole. Celulele musculare netede din peretele arteriolei aferente şi
eferente sunt mai dilatate şi, unde vin în contact cu macula densa, conţin
granule. Aceste celule sunt numite celule juxtaglomerulare, iar granulele sunt
alcătuite în special din renină inactivă. Întregul complex format de
macula densa şi celulele juxtaglomerulare se numeşte complex
juxtaglomerular.
Mai mulţi tubi contorţi distali se varsă
într-un tub colector. Tubii colectori străbat piramidele Malpighi şi, la
vârful acestora, se deschid în calicele mici.
 
Vascularizaţia rinichiului, asigurată de artera renală, ramură din aorta abdominală,
pătrunde in rinichi prin hil. Din ea se desprind arterele interlobare, care
merg printre piramidele Malpighi. Ajunse la baza piramidelor Malpighi, arterele
interlobare devin artere arcuate şi merg la limita dintre medulară şi
corticală.
Din arterele arcuate pornesc, în corticală,
arterele interlobulare, din care se desprind arteriolele aferente care ajung la
glomerulul renal. Din acesta iese apoi arteriola eferentă.
Venele au un traiect invers arterelor şi se
varsă în venele renale şi apoi în vena cavă inferioară.
 Circulatia sanguina intrarenala un sistem
de autoreglare ce se realizeaza cu ajutorul complexului jucstoglomerular prin
sistemul renia-angiotensin.Concentratia sau relaxarea celulelor musculare
netede din peretele arteriorelor renale (aferente si eferente)permite adaptarea
presiunii si a debitului sanguindin glonerulla necesitatiile fiziologice ale
momentului.
Inervatia rinichiului este realizata de
filetele orto- si parasimpatice din plexul situat in hilul rinichiului.Aceste
filete ajung la celulele musculare din peretele arterelor, mergand pana la
arteriolele aferente. Nu s-au observat terminatii nervoase in glomeruli sau pe
celulele epiteliale ele tubilor uriniferi.
RINICHIUL LA PASARI
Fiecare rinichi este format din trei
portiuni: craniala, mijlocie, caudala; care nu corespund lobilor din rinichii
mamiferelor.La suprafata fiecarei portiuni se observa mici proeminente 
poliedrice cu diametrul de 1-2 mm, care marcheaza lobulii renali, unitatile de
baza ale arhitecturii rinichiului aviar.
Lobul renal aviar prezinta o forma
piramidala cu baza orientata spre suprafata rinichiului, fiind delimitat de
venele interlobulare ale sistemului port renal, insotite de tubii colectori si
perilobulari. Fiecare lobul are o zona corticala si alta medulara.Zona medulara
ocupa varful unei piramidei si cuprinde pe langa tubii colectori si ansele
nefronilor de tip medular.Zona corticala ocupa o mare parte din lobul fiind
dispusa superficial spre baza lobulului. Contine nefroni de tip cortical si
medular, cu exceptia anselor nefronilor de tip medular.
Nefronii aviari
sunt de trei tipuri: corticali,medulari, intermediari;formati din corpusculi
renal si tub urinifer,Nefronii corticali asemanatori celor de la reptile, avand un glomerul redus,
reprezinta majoritatea nefronilor.Nefronii
medulari asemanatori celor de la mamifere au un
glomerul mare,sunt mai redusi numeric si dispusi numai partial in
medulara.Nefronii intermediari sunt mai rari avand un aspect inermediar intre cei corticali si
medulari.
Corpusculii renali apar dispersati intralobulari, intre venaintralobulara si vana
interlobulara.Numarul lor este variabil, fiind apreciat intre 200 000-840 000la
pasari cu o greutate de 2-5kg.Apar mai mari in cazul nefronilor medulari, decat
cei corticali, la ambele tipuri de nefroni glomerulul este format din 2-3 anse
capilare de tip fenestrat, fiind aprovizionat cu sange de o arteriola aferenta
si drenat de o arteriola eferenta.
Capsula glomerulului,are un epiteliu format din podocite si un epiteliu parietal, cu
celule aplatizate, ce se continua cu epiteliu tubului contor proximal.In
centrul corpusculului se gaseste o masa compacte ce celule mezangiale mici, cu
nuclei largi, neregulati, cu doi sau mai multi nucleoli. Celulele mezangiale au
un aspect bazifil, datorita predominentei materialului nuclear. Ansele capilare
au un epiteliu tipic cu celule endoteliale , prijinite pe o membrana
bazala,PAS-pozitiva, cu trei straturi.
Complexul juxtaglomerular este prezent la
polul vascular al corpusculului, fiind format ca si la mamifere din macula
densa, din celule juxtaglomerulare si din lacis, cu celule mezangiale
chemoreceptoare. Macula densa de cea de la mamifere prin faptul ca celulele ei
apar mult mai inghesuite si mai putin inalte.Prezenta lascisuluia fost
confirmata de microscoipia electronica, dupa ce o lunga perioada de timp a fost
discutata.
Tubul urinifer este format din: tub contor
proximal, ce reprezinta jumatate din lungimea tubului urinifer, ansa nefronului
difera de nefronii corticali de cea de la cei medulari, tubul contor contor
distal, ce se continua cu tubul colector.
Tubul contor proximal prezinta aceeasi
structura pentru ambele tipuri de nefroni.Nefrocitele lui au margini in perie
la polul apical, si organite celulare bine dezvoltate. Ansa nefronului apre
scurta la nefronul cortical si lunga la nefronuii medulari. Tubii colectori
nfac legatura intre tubii contorti dostali si conductele
colectoareperilobulare.
Complexul Golgi este situat supranuclear,
participand la elaborarea unei secretii mucoase, cu rol de lubrifiere si
protectie fata de urina foarte concentrata.Conductele colectoare inacep la
periferia cortexului lobular unde tubii colectori ai nefronului se
deschid  intr-un canal colector secundar situat in varful fiecarui con
medular.
In rinichiul aviar este prezent un sistem
venos port, alimentat cu sange de doua vene- caudala si craniana, cu origine in
vena iliaca externa.ramificatiile venoase patrund in parenchimul renal , unde
se divid succesiv, continuandu-se cu venele intrelobulare aprovizioneaza cu
sange reteaua de capilare perilobulare,dupa care se termina pe suprafata
rinichiului prin mici vene stelate. Din reteaua de capilare polilobulare,
sangele trece in vena centrolobulara si mai departein ramurile de origine tale
venelor renale, ce insotesc artera renala, ajungand in vena cava caudala.In
cortexul lobular, capilarele sunt de tip sinusoidal, in timp ce in zona
medulara exista capilare tipice.fluxul sanguin spre sistemul port renal este
controlat de o valva renala portala, cu aspect conic, prezenta in lumenul venei
iliace externe. Valva cuprinde fibre musculare netede puternic inervate...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.