| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Aparatul genital masculin

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Aparatul genital mascul
Aparatul genital mascul are in componenta sa organe
esentiale sau gonadele, reprezentate de testicule, cai spermatice
intratesticulcare: tubii drepti, reteaua testiculara, canalele eferente, cai
sperrmatice extratesticulare: conuri eferente,
epididim, canal deferent, canal ejaculator si uretra; glande annexe: glandele seminale, prostata
si glandele bulbo-uretrale; organul copulator. Aparatul
genital mascul produce, transportsporta spermatozoizii si sperma, pe care le
depune in tractusul genital femel.
Testiculul
Reprezentand gonada masculina, testiculul
este un organ hormono-dependent, mixt (exo- si
endocrin), producand atat spermatozoizi, cat si hormoni sexuali. Functia spermatogenetica este modulata de hormonul
foliculo-stimuant adenohipofizar, in timp ce functia
endocrina este controlata de hormonul luteinizant hipofizar sau hormonul stimulator al celulelor
interstitiale.
Testiculul este format dintr-un parenchim tubular si din
tesut conjunctiv, care intra in alcatuirea
albugineei si
stromei.
Albugineea
Albugineea apare ca o capsula fibroasa,
foarte rezistenta, dublata pe fata externa de
portiunea viscerala a
peritoneului tecii vaginale. Albugineea
mentine parenchimul sub presiune, facilitand eliberarea spermatozoizilor.
Albugineea este formata, in cea mai mare parte, din
fibre de colagen si putine fibre elastice. La bovine, suine
si ovine, albugineea
cuprinde si celule
musculare. Albugineea cuprinde si un strat vascular,ocupat de
ramificatiila arterei si
venei testiculare mari
La cabaline si
suine, stratul vascular este situat profund, in timp ce la canide si ovine, stratul vascular este situat
superficial. De pe fata profunda, albugineea detaseaza o serie de septe
conjunctive, care converg spre mediastinul testicular
si impart parenchimul in
250 – 300lobuli
sau loji testiculare, cu aspect
piramidal.
Lobulii testiculari au baza
orientata spre periferie si varful spre mediastin.
Cuprind 2 - 5 tubi seminiferi si endocrinocitele interstitiale.
Septele testiculare sunt formate din fibre de
colagen, vase
si nervi. Ele se continua cu tesut conjunctiv
intralobular, ce cuprinde multe fibre reticulare.La canude si sude,septele sunt
groase, intimp ce la rimegatoare si felide apar subtiri, adesea
incomplete.
Tubii seminiferi
Tubii seminiferi prezinta doua potiuni: o portiune
flexuoasa,lunga, sj
oportiune dreapta foarte
scurcomuna pentru mai
multi tubi seminiferi dintr-un lobul. Portiunea dreapta deschide in reteaua
testiculars, situata in
mediastin. Din reteaua testiculara se desprind canalele eferente, ce parasesc
testiculul, continuand cu
conurile eferente, ce se deschid in canalul epididimar. Spatial dintre caile
spermatice intratesticulare este ocupat de un tesut conjunctiv vascularizat, ce
cuprinde endocrinocite interstitiale, care structureaza glanda
interstitiala.
Structura tubului seminifer cuprinde o membrana
limitanta  si un
epiteliu spermatogenetic seminal.
Membrana limitanta
este alcatuita din: o membrana bazala, fina, usor elastica, avand o putemica
reactie PAS-pozitiva; - un s mioid, cu miofibroblasti,si
un strat fibros,ce
cuprinde fibre conjunctive ce intaresc membrana bazala fiind dispuse in
fascicule concentrice, solidarizate intre ele prin fibre elastice. Printre
benzile de fibrele conjunctive se intalnesc celule conjunctive, cu aspect
endoteliform, si celule musculare netede, care prin contratia lor participa la
transportul continutului tubular. Membrana bazala apare completa la suine si
slab distincta la taurine.
In testiculul prepubertal, celulele
peritubulare au un aspect asemanator cu fibroblastelor. La pubertate capata
caracteristici ale leiocitelor, cu microfilamente de
6 - 7 mm in citoplasma. Aceste modificari ale
aspectului sunt induse de hormonii hipofizari si
androgeni.
Epiteliul spermatogenetic sau seminal
captusete portiunea contorta a tubilor seminiferi, care are un diametni de 200
– 400 microni. Este un
epiteliu monostratificat in perioada de la fatare pana la pubertate Si la
climacterium, devenind pluristratificat, polimorf, la maturitate. Epiteliul
seminal contine doua tipuri ceiulare: celule de sustinere - Sertoli si celulele
liniei seminale, aflate in
diverse stadii de evolutie.
- Celulele de sustinere sunt cele mai
numeroase celule ale epiteliului semi­nal la animalele impubere, in testiculul ectopic si in testiculul
senil.
Celulele de sustinere provin din celulele de
sustinere nediferentiate ale gonadei prepubertale. Celulele nediferentiate
contin o mare cantitate de reticul endoplasmic rugos, se divid intens si produc
un hormon antiparamezonefrotic, care este o glicoproteina, ce inhiba, la
mascul, dezvoltarea tractusului genital femel. In perioada pubertatii se reduce
capacitatea de diviziune si are loc diferentierea celulelor de
sustinere.
Celulele de sustinere adulte sunt piramidale
inalte, cu contur neregulat, dispuse pe un singur rand, cu baza pe membrana
bazala si polul apical spre lumenul tubului. Pe o sectiune transversala se
observa 25 - 30 de celule de sustinere pentru un tub seminifer, De pe
fetele celulelor de sustinere se detaseaza
expansiuni care umplu spatiile dintre celulele
spermatogenetice.
Nucleul celulelor de sustinere apare polimorf
(sferoidal, oval, piriform), dispus in zona bazala. Adesea, nucleul prezinta invaginajii
profunde, iar nucleolul apare mare. La animalele
domestice, celulele de sustinere contin incluziuni( lipide si glicogen,
colesterol, acid ascorbic, pigment), mitocondrii, rnicrofila­mente, mitocondrii,microfilamente,
microtubuli, lizozomi, un abundent reticul endoplasmic neted si putin reticul
endoplasmic rugos.Glicogenul si lipidele manifesta variajii cantitative in
raport cu spermatogeneza sau cu starile patologice. La polul apical sunt
prezente numeroase invaginari, recesusuri adanci si neregulate, in care sunt
localizate spermatidele si spermatozoizii.
Intre fetele laterale ale celulelor de
sustinere ale celulelor invecinate se stabilesc jonctiuni intercelulare
complexe, impermeabile;
care realizeaza doua compartimente functionale in peretele tubului seminifer:
un compartiment bazal si un compartiment apical. Com­partimentul bazal, dispus periferic,
intre jonctiunile stranse si membrana bazala, contine spermatogoniile si
spermatocite tinere. Aici se produce diviziunea spematogoniilor si reinoirea celulelor stem.
Jonctiunile impermeabile
formeaza o bariera de difuzie, prin care au loc
schimburi de substante. Compartimentul apical sau adluminal este cuprins intre
jonctiunile stranse si marginea apicala, cuprinzand diferite categorii de
celule spermatogenetice. Spermatocitele tinere sjnt eliberate din
compartimentul bazal prin desfacerea fiziologica a jonctiunilor stranse, care
se inchid la loc, ca un fermoar.
Celulele de
sustinere indeplinesc functii nutritive, de protectie si suport mecanic.
Ele pot fagocita
spermatozoizii involuati sau resturile celulare din timpul
spermatogenezei. Datorita microfilamentelor din
citoplasma, celulele de susJinerJ so pot contracta si
elibera spermatozoizii. Totodata, celulele de sustinere mediaza actiunea
FSH-ului asupra celulelor spermatogenetice, sincronizand fazele spermatogenezei; produc o proteina
androgena si lichid seminal intratubular
ce contine potasiu, inozitol, transferina si
inhibina. Inhibina produsa de celulele Sertoli este resorbita din lichidul
seminal in canalele eferente si la origine canalului epididimar. Daca ajunge in
sange, exercita o actjune de feed-back negativ
asupra secretiei de FSH
hipofizar. in situatii fiziologice, celulele Sertoli
indeplinesc si reduse functii steroidogenice,
dar In cazul unor tumori sertoliene ele produc o cantitate mare de estrogeni, determinand o
feminizare a masculilor.
Celulele de sustinere sunt foarte rezistente
la actiunea bacteriilor, toxinelor si razelor x.
Celulele spermatogonice sunt dispuse pe mai multe randuri
pe membrana bazala, aflandu-se intr-o continua evolutie. Exista patru tipuri de
celule spermatogenice: spermatogonii, spermatocite,
spermatide  spermatozoizi. Spermatogeneza se
desfasoara in doua etape: spermatocitogeneza ce
cuprinde fazele de evolutie a spermatogoniilor, pana
la aparitia spermatidelor spermiogeneza, ce
corespunde transformarii spermatideior in spermatozoizi.
Spermatogoniile
provin din gonocitele testiclului
fetalEle sunt dispuse adiacent membranei
limitante. Sunt celule mici ,poliedrice sau sferice, cu un
nucleu mare, eucromatic, cu un nucleolcu pozitie excentrica. Citoplasma este putin abundenta, cu
numeroase mitocondrii si complex
Golgi juxtanuclear. In functie de aspectul nucleului se deoscbesc
trei  tipuri
de spermatogonii: A, intermediar si B. La toate mamiferele,
spermatogoniile parcurg o perioada de multiplicare cu un numar de
diviziuni mitotice ce difera de la specie la alta.    
   
Spermatogoniile de tip Asau prafoase
reprezinta celulele stem pentru linia seminala. Ele au cromatina nucleara, cu
aspect  pulverulent. Se divid mitotic, ecuational, generand o
spermatogonie de tip A, ce va indeplini in continuare rolul de celula stem
pentru linia seminala si spermatogonie intermediara.
Spermatogonia fiica,A, ramane inactiva pana
cand spermatogonia
intemiediara evolueaza,devenind spermatocita primara. In acest moment se divide
mitotic, rezultand o noua spermatogonie A...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.