| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Apa, cel mai abundent si familiar lichid de pe Terra, acopera aprox. 70% din suprafata acesteia.

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
       
                                                         
                                                                                               
CUPRINS
                                                                                                    
Pag.
I. Apa e
viata………………………………………………………1
II. Importanta apei
minerale……………………………………….2
III. Tipuri de ape
minerale………………………………………...3
IV.
Statistici……………………………………………………….7
V. Apa minerala
Borsec………………………………………….14
Istoric…………………………………………….………...14
Recunoastere
internationala…………………………….16
Tehnologie………………………………………………...19
Oferta generala de
export……………………………….20
Etichetare………………………………………………….21
I. Apa e
viata
                               
Apa, cel mai abundent si familiar lichid de pe Terra, acopera aprox. 70% din
suprafata acesteia.
Lichid miraculos, apa este nu numai mediul
din care a aparut viata, ci si constituentul predominant pentru toate fiintele
vii. Spre exemplu, corpul uman este aprox. 2/3 apa, plasma sanguina fiind 92%
apa, tesutul muscular 80%, celulele rosii 60%, etc.
 
 
                               
Apa este constituentul de baza al tuturor organismelor vii, intre 50 si 90% din
greutatea acestora fiind apa. Protoplasma, materia de baza a celulelor vii,
consta intr-o solutie in apa de grasimi, carbohidrati, proteine, sare si alte
substante chimice similare. Apa actioneaza ca solvent, transportand, combinand
si dizolvand aceste substante. Sangele in animale si seva din plante este in
primul rand apa si servesc pentru a transporta hrana si reziduuri.
                               
Apa joaca de asemenea un rol esential in metabolismul moleculelor esentiale
vietii, cum ar fi proteinele si carbohidratii. Acest proces, numit hidroliza,
se desfasoara constant pe intreaga durata a vietii celulelor, incetinirea lui
fiind sinonima cu imbatranirea iar oprirea lui cu moartea.
                               
Este important deci sa bei apa pentru a mentine nivelul de hidratare normal al
celulelor organismului dar nu este totuna ce fel de apa bei. In primul rand
este necesar ca apa sa fie curata, fiind o idee buna substituirea apei de la
robinet a carei tratare dura si calatorie prin tevi ii afecteaza calitatea,
prin alte surse de apa, cat mai curate si mai naturale. Atentie insa, bauturile
alcoolice si cele ce contin cofeina, chiar daca sunt in mare masura apa, contin
diuretice ce determina ca in final organismul sa piarda mai multa apa decat
asimileaza.
II. Importanta apei minerale
Apa minerala este cea provenita din
precipitatii care se infiltreaza in sol, printre diferite straturi de minerale,
preland gustul acestora. Apele minerale care se formeaza in straturile de
calcar se numesc hidrocarbonate, cele care se formeaza in straturi bogate in
saruri sunt ape minerale clorurate iar cele sulfuroase provin din straturile de
sol bogate in sulfat-hidrat de calciu. Apele minerale au efecte benefice
cunoscute, de aceea ele sunt recomandate sportivilor care depun eforturi fizice
considerabile.
Substantele intalnite in apele minerale
sunt: potasiu, calciu, fier si iod. Acestea sunt stimulenete ale muschilor si
sistemului nervos, coaguleaza sangele in cazul in care se produc rani deschise
si asigura transportul oxigenului. Este cunoscut faptul ca prin transpiratie,
in timpul activitatilor fizice, se elimina magneziu in cantitati mai mari de 5
ori decat in situatii obisnuite. Magneziul influenteaza capacitatea de
rezistenta a organismului, puterea de concentrare si are un rol foarte
important in coordonarea dintre muschi si sistemul nervos. Asadar, se recomanda
ca apa minerala sa fie consumata in doze mici pe intreg parcursul zilei, nu
numai in cazul unui efort fizic. Daca exista o pierdere in lichide de 10% sau
mai mult, urmeaza o "cadere" periculoasa pentru organism.
Cantitatea optima de lichide ce trebuie
consumata zilnic este de 2,5l. Dioxidul de carbon care imbunatateste gustul
apeli minerale, stimuleaza digestia, ajuta sistemul nervos si sprijina
activitatea inimii. Compozitia apei minerale ii determina gustul: sulfatii au
gust amar sau dulceag, calciul are gust de "pamant", clorul are gust sarat,
dioxidul de carbon intepator, acrisor etc. Alte substante care se gasesc in
apele minerale sunt: fierul - absolut necesar organismului, zincul ce
influenteaza vindecarea ranilor si ajuta la crestere, iodul care regleaza
activitatea glandei tiroide, manganul care participa la arderea grasimilor si
la metabolizarea proteinelor, siliciul care accelereaza cresterea scheletului
si tesuturilor conjunctive, litiul ce are efecte benefice asupra intregului
organism. Asadar, alegeti-va cu atentie - in functie de necesitatile biologice
sau de gusturi - tipul de apa minerala pe care o consumati.
III. Tipuri de ape minerale
Apele minerale din România prezintă o mare
varietate hidrochimică. Se desprind trei tipuri predominante de ape minerale:
sărate, sulfuroase-sulfate şi carbogazoase, în cadrul lor apărând, în
funcţie de natura rocilor levigate local, unele caractere hidrochimice secundare (fier, arsen, potasiu, calciu, magneziu,
clor,  etc.)
          
Apele minerale carbogazoase
Întreaga suită de zăcăminte
hidrominerale din bazinele Oaşului, Ciucului, Baraoltului şi Bârsei
– cum ar fi cele de la
Negreşti-Certeze, Bixad, Sâncrăieni, Biborţeni - sunt acumulate în
depozite sedimentare recente. O parte din restul zăcămintelor cunoscute, cum
ar fi cele de la Poiana Negrii, Poiana Coşnei, Poiana Vinului,
Slănic-Moldova, Casin, Covasna, Malnaş, Poian şi Vîlcele au ape acumulate
în formaţiuni stâncoase ale flişului carpatic, iar o altă parte cum ar fi
cele de la Borsec şi Bilbor au ape acumulate în calcare cristaline
carstificate.
Zăcămintele cu ape minerale carbogazoase
aflate în Câmpia de Vest, sunt cantonate în formaţiuni sedimentare relativ
recente care au umplut, la finele Pliocenului şi în Cuaternar, extremitatea
estică a depresiunii Panonice, extinsă pe teritoriul României.
Exploatarea zăcămintelor enumerate se face
în acord cu modul de acumulare, cu adâncimea la care se găsesc şi cu tipul
de manifestări la zi ale apelor minerale carbogazoase. Lucrările de captare
sunt adaptate pentru adâncimile mici ale surselor (clopote de captare,
drenuri, puţuri şi galerii de coastă) sau pentru adîncimi mai mari
(lucrări adecvate de foraj). Când zăcământul este asociat  rocilor
stâncoase şi se manifestă la zi prin izvoare, exploatarea lui se face prin
captarea la suprafaţă a surselor (Borsec, Poiana Coşnei, Poiana Vinului,
Slănic-Moldova, Casin, Căciulata) sau prin executarea unor puţuri puţin
adânci, de câţiva metri (Şarul Dornei, Covasna şi Boholt).
Apele minerale îmbuteliate în România pot
fi denumite şi ape gazoase
deoarece conţin importante cantităţi de gaze, reprezentate în speciale de
dioxid de carbon. Caracterul lor cabogazos îl obţin prin încorporarea
dioxidului de carbon întâlnit în calea lor de circulaţie subterană.
Intercepţia CO2 poate avea
loc la adâncimi diferite, dar întotdeauna în lungul accidentelor tectonice
care îi înlesnesc mişcarea ascensională şi difuzia laterală până la
distanţe de zeci de kilometri. Caracterul chimic al apelor de circulaţie este
determinat de natura şi compoziţia rocilor levigate de acestea, atât în
mişcarea lor descendentă cât şi în cea ascensională. În acest mod iau
naştere apele minerale cu compoziţii chimice specifice şi uneori 
complexe, ca: acid-carbonice (arsenicale, ferugioase), cloruro-sodice,
bicarbonatate calcice, etc.
În cazul unor ape minerale, dioxidul de
carbon se găseşte în proporţie de 70% din mineralizaţia lui totală.
Câteva exemple sunt elocvente: Poiana Coşna (76%), Zizin (75%), Poiana
Vinului (62%). Apele minerale cu conţinut de CO2 sensibil egal cu suma ionilor (anioni
şi cationi) – cum este
cazul apelor minerale carbogazoase de la Borsec (59%), Sâncrăieni (54.6 %),
Biborţeni (43%), Boholt (44%) – au cea mai mare stabilitate chimică, au calităţi primare bune
pentru îmbuteliere, suportă transportul la distanţe mari şi CO2 este reţinut de apă o perioadă
foarte îndelungată. În general, concentraţia de dioxid de carbon a apelor
minerale carbogazoase din România este cuprinsă între: 1100 mg/l
– cele de Casin şi
Covasna – şi puţin
peste 3000 mg/l – cele de
la Borsec, Buziaş, Vâlcele şi Bodoc. Restul apelor minerale au concentraţii
în CO2 situate între
limitele menţionate.
Apele minerale sărate (clorosodice, iodurate,
bromurate) au o concentraţie puternică şi cunosc cea mai mare răspândire
pe teritoriul ţării. Unele dintre ele sunt legate genetic de zăcămintele de
hidrocarburi din exteriorul sau interiorul arcului carpatic, în timp ce altele
provin din spălarea masivelor de sare sau  a sărurilor reziduale de
apele subterane sau superficiale.
Apele minerale sulfuroase şi
sulfatate au şi ele o răspândire relativ mare,
fiind asociate genetic formaţiunilor gipsifere din Miocenul Carpaţilor
Orientali, conglomeratelor din flişul carpatic, conglomeratelor de vârstă
eocenă din Depresiunea Getică şi sulfurilor din rocile metamorfozate ale
Carpaţilor Orientali sau celor din zăcămintele de cărbuni.
Apele minerale
bicarbonatate
Ionul HCO3- se află în
proporţie ridicată în următoarele ape: Săpânţa (6.0 g/l), Bixad (5.6
g/l), Malnaş (5.4 g/l), Sângeorz-Băi şi Slănic-Moldova (4.0 g/l).
Ionul bicarbonic
nu depăşeşte o concentraţie de 1...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.