| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Antibiotice

Nivel referat: gimnaziu

Descriere referat:
Antibiotice
Antibioticele sunt substante chimice organice
produse de microorganisme sau obtinute prin sinteza sau semisinteza care in
doze foarte mici, inhiba dezvoltarea microorganismelor patogene.
Dupa descoperirea microbilor de Pasteur, s-a
observat ca unele specii microbiene se apara de alte specii prin elaborarea
unor substante chimice nocive. Acest fenomen este numit antibioza, iar
substantele chimice rezultate din metabolismul celular vii poarta numele de
antibiotic. Primul care a semnalat, in 1885, actiunea inhibanta a substantelor
elaborate de microorganisme a fost savantul roman Victor Babes; tot el a
sugerat ca aceste substante ar putea fi utilizate in scop terapeutic pentru
distrugerea agentilor patogeni. Aceste fapte constituie o anticipatie geniala a
savantului roman care, cu 50 de ani inaintea descoperiri epocale a lui Fleming
(obtinerea penicilinei), a intuit efectele practice ce le-ar putea avea pentru
terapeutica antagonismul microbian.
Introducerea, in 1941, in practica medicala a
antibioticelor de biosinteza caracterizate prin aspectul larg de actiune,
eficacitate ridicata si tocsicitate redusa, constituie cea de-a doua etapa
extrem de importanta in dezvoltarea chimioterapiei. Succesele exceptionale
obtinute in tratarea maladiilor infectioase cu ajutorul penicilinei G au
declansat cercetari foarte minutioase pentru a gasi noi antibiotice de
biosinteza. Asa se explica faptul ca intr-un interval extreme de scurt sant
descoperite si introduse in terapeutica penicilina V, tetraciclinele,
streptomicina, grizeofulvina, eritromicina,oleandomicina, iar mai tarziu
cefalosporinele si rifampicina.
Utilizarea excesiva a penicilinei G a generat
insa fenomenul de penicilino-rezistenta, fenomen manifestat prin pierderea
eficacitati terapeutice.
Acest fapt, cuplat cu slaba stabilitate a
penicilinei in mediul acid si la actiunea penicilinei, a determinat extinderea
cercetarilor privind obtinerea de noi antibiotice prin semisinteza si
sinteza.
Numărul antibioticelor este foarte mare şi
în continuă creştere. Deseori, pentru un antibiotic se folosesc mai multe
denumiri. Pentru ca un antibiotic să poată fi recunoscut se foloseşte
denumirea comună internaţională (D.C.I.), care este mai uşor de reţinut decât denumirea
chimică.
Clasificare:
♣ familia penicilinelor:
Penicilinele sunt antibiotice obţinute pe
cale de extracţie (naturale) sau de semisinteză. Nucleul lor de bază este
acidul 6-aminopenicilanic, de care se leagă un radical, care este diferit
pentru fiecare tip de penicilină.
Penicilinele acţionează în faza de
multiplicare activă a germenilor, împiedicând formarea peretelui bacterian.
Sunt netoxice şi bine tolerate.
Din familia penicilinelor naturale fac parte:
benzilpenicilina sau
penicilina G, fenoximetilpenicilina sau penicilina V, procainpenicilina care în amestec cu
penicilina G potasică este o penicilină de tip „subacut”, benzatinpenicilina (Moldamin),
clemizolpenicilina (Megacillin), iar din cea penicilinelor semisintetice fac parte: ampicilina sau aminobenzilpenicilina, meticilina, oxacilina, cloxacilina, carbenicilina (Pyopen),
cefalosporinele: cefalotina (Keflin), cefaloridina (Ceporin), cefalexina
(Ceporex).
♣ familia oligozaharidelor:
Oligozaharidele sunt antibiotice relativ
toxice, care au şi acţiune tuberculostatică.
Rezistenţa germenilor la aceste antibiotice se instalează repede, într-„o
singură treaptă”.
Din familia oligozaharidelor fac parte:
streptomicina, kanamicina, neomicina (Negamicin),
gentamicina (Garamycin).
♣ familia
macrolidelor:
Din macrolide fac parte mai multe antibiotice:
eritromicina, oleandomicina, spiramicina.
♣ familia tetraciclinelor:
Tetraciclinele sunt antibiotice
bacteriostatice cu spectru larg de acţiune. Din punct de vedere chimic, au un
nucleu comun format din 4 nuclee condensate
ciclic.
Diferitele preparate de tetraciclină au
acelaşi spectru de activitate şi aceleaşi indicaţii. Se deosebesc, doar,
prin unele proprietăţi farmacologice: stabilitate chimică, toleranţă,
solubilitate, nivel sanguin, difuziune, timp de înjumătăţire,
etc.
Din familia tetracilinelor fac parte:
tetraciclina, pirolidinmetiltetraciclina
(Solvocilin), doxiciclina (Vibramycin).
♣ familia cloramfenicolului:
Cloramfenicolul
este un antibiotic de sinteză, bacteriostatic, cu sferă largă de
acţiune.
♣ peptide ciclice:
Din această familie fac parte: colistina (Colimycin) şi polimixinele. Sunt antibiotice relativ
toxice, cu indicaţie limitată. Între colistină şi polimixina B (cea mai
utilizată polimixină), există rezistenţă încrucişată.
♣ sulfamidele:
Sulfamidele sunt
chimioterapice, cu acţiune în general bacteriostatică, şi cu spectru
relativ larg.
Din numărul mare de compuşi sintetizaţi,
se folosesc puţini în practica clinică. Sunt substanţe chimice simple, care
au un nucleu comun –
sulfanilamida – cu rol fundamental în activitatea
sulfamidelor.
Activitatea microbiană a sulfamidelor este
proporţională cu capacitatea de a înlocui acidul paraaminobenzic, metabolit
esenţial pentru viaţa bacteriilor.
Sulfamidele se deosebesc între ele
prin însuşiri farmacologice şi mult mai puţin
prin activitate sau spectru.
Foarte des sulfamidele se asociază cu
antibiotice (exp.: cu penicilina).
Din familia sulfamidelor fac parte:
sulfaguanidina, formosulfatiazolul, sulfacetamida,
sulfatiazolul, sulfafurazolul sau sulfizoxazolul (Neoxazol), amestecuri de
sulfamide ca: sulfatiazol + sulfacetamidă +
metilsulfadiazină (Plurisulfan),
ftalilsulfatiazolul, sulfafenazolul, sulfametina sau
sulfametoxidiazina (Sulfametin), sulfatolamida (
Marbadal), trimetoprim + sulfametoxazolul (Septrin).
♣ nitrofurani:
Nitrofuranii sunt chimioterapice de sinteză,
relativ stabile, cu acţiune bacteriostatică şi bactericidă. Sunt, în
general, greu tolerate realizând niveluri mici în organism; din această
cauză, utilizarea lor este limitată.
Dintre nitrofuranii folosiţi în terapie,
cei mai cunoscuţi sunt: furazolidona,
nitrofurantoina, furaltadona, nitrofurazona, nitrofuroxima.
♣ tuberculostatice:
Tuberculostaticele sunt antibiotice şi
chimioterapice folosite în tratamentul şi în profilaxia tuberculozei.
Tuberculostaticele se folosesc întotdeauna
asociate câte 2-3, din două motive: pentru întârzierea instalării
rezistenţei bacilului Koch la tuberculostatice şi pentru siguranţa
efectuării unui tratament activ, în cazul în care
nu este cunoscută sensibilitatea bacilului Koch.
Fiecare din cele 2 sau 3 antibiotice este folosit în doza lui
activă.
Eficienţa tuberculostaticelor în tratametul
tuberculozei se apreciază după efectul tuberculostatic, după toleranţă şi
după toxicitate. După utilizarea lor, tuberculostaticele sunt împărţite
în trei categorii:
majore: izoniazidă, rifampicină
(Rifadin), streptomicină, etambutol
minore: acid paraaminosalicilic,
etionamidă (Nizotin), pirazinamidă, morfazinamidă (Morinamid)
de rezervă: cicloserina (Tebemicin), tiocarlidul, viomicina.
♣ antimicotice:
Antibioticele antifungice (antimicotice)
acţionează asupra unor fungi, care produc micoze cutanate sau viscerale,
împiedicându-le multiplicarea (fungistatice) sau distrugându-le (fungicide).
Acţiunea lor selectivă antimicotică este explicată prin existenţa, doar la
fungi, a unor metaboliţi (de exp.: steroli), care sunt ţinta acţiunii
lor.
Din familia antimicoticelor fac parte:
griseofulvina, nistatina (Stamicin), amfotericina
B.
♣ antivirale:
Chimioterapicele
antivirale sunt folosite pentru profilaxia sau combaterea infecţiilor
virale.
Pentru a fi eficiente, aceste substanţe
medicamentoase trebuie sa inhibe multiplicarea virusurilor, fără a perturba,
în mod grav, funcţiile celulare ale organismului. Întrucât, în realitate,
este o legătură foarte strânsă între virus şi celulă, acţiunea
selectivă a medicamentelor antivirale devine în asemenea situaţii foarte
dificilă. Deşi s-au sintetizat şi s-au cercetat multe medicamente
antivirale, numărul celor folosite în practica clinică sau în profilaxie
este foarte redus. Majoritatea lor sunt derivaţi chimici cu structură
analogă metaboliţilor esenţiali.
Din familia antiviralelor fac parte:
metisazona (Marboran), idoxuridina sau I.D.U. (Kerecid), amantadina
sau adamantina
(Viregyt).
♣ antimalarice:
Antimalaricele sunt substanţe medicamentoase
naturale sau sintetice, folosite pentru profilaxia sau tratamentul
malariei.
Antimalaricele actuale acţionează pe una
sau pe câteva din fazele de evoluţie ale plasmodiului. Un antimalaric ideal
şi eficace ar trebui să acţioneze pe toate fazele de evoluţie ale acestuia.
O astfel de substanţă medicamentoasă nu există încă. Din această cauză,
în special pentru tratamentul malariei se asociază cocncomitent sau succesiv
mai multe antimalarice.
După acţiunea principală şi după modul
de folosire pentru combaterea malariei, substanţele antimalarice se împart
în patru grupe:
antimalarice care previn parazitarea hematiilor (etioprofilactice):
pirimetamina (Daraprim), proguanilul
(Pladmin)
antimalarice care împiedică apariţia bolii: chinina, clorochina, hidroxiclorochina (Plachenil), amodiachina,
mepacrina (Mepacrin, Atebrin)
antimalarice care împiedică reparazitarea hematiilor:
primachina (Plasmochin), pamachina
antimalarice care împiedică infestarea ţânţarului şi
răspândirea bolii:...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.