| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Analizatoul acustic

Nivel referat: gimnaziu

Descriere referat:
Analizatoul
acustic
       Avand rolul de a receptiona unde sonore din mediul extern, si a
elabora pe baza lor, asenzatii auditive, analizatorul acustic detine un rol de
seama la animale, in legatura cu orientarea in spatiu si semnalizarea hranei si
a pericolelor. La om, in afara acestor roluri, a caror importanta este
diminiuata, analizatorul acustic serveste pentru perceperea vorbirii, care sta
la baza relatiilor interumane.
       Segmentul periferic, al analizatorului acustic este constituit din
3 portiuni care respectiv capteaza, transmit si percep unde sonore. Deci
practic, numai ultima portiune este receptoare, celelalte avand doar roluri
adjuvante.
       Pavilionul urechii colecteaza si dirijeaza undele sonore spre
conductul auditiv extern,. La unele animale, pavilionul urechii este mobilin
diverse directii, putanduse misca la fel ca o antena de radar, pentru a percepe
cat mai bine directia si distanta sursei zgomotului. Undele captate de pavilion
sunt transmise de, pe cale aeriana, prin conductul auditiv extern, pana la
membrana timpanului. Aceasta functioneaza ca un rezonator, care vibreaza la
modificarile de presiune determinate de undele sonore si transmite vibratiile
lantului de oscioare din urechea medie (ciocan, nicovala si scarita).
Articulatiile dintre aceste oscioare sunt astfel dispuse, incat miscarea
manerului ciocanului determina o miscare de acelasi sens al talpii scaritei,
care se sprijina pe membrana care obstrueaza fereastra ovala si care, la randul
sau, modifica presiunea lichidului din urechea interna. Lantul de oscioare nu
are numai rolul de a transmite pasiv vibratiile, dar prin muschiul ciocanului
si al scaritei contribuie la modificarea intensitatii sunetelor, contractia
muschiului ciocanului diminuand amplitudinea vibratiilor prea puternice, iar
cea a muschiului scaritei amplificand sunetele prea slabe. Transmiterea undelor
sonore prin urechea medie se face, atat pe cale osoasa – prin lantul de oscioare si prin
oasele craniului -, cat si pe cale aeriana prin modificari ale presiunii
aerului din cavitatea  timpanica  determinate de vibratiile
timpanului. De aceea acuitatea auditiva diminua dar nu dispare, cand timpanul
este perforat sau distrus, precum si cand astuparea trompei Eustachio, urmata
de resorbtia aerului din cavitatea timpanului, modifica presiunile exercitate
pe cele doua fete ale membranei, diminuand astfel amplitudinea
vibratiilor.
       Urechea interna contine aparatul de percepere sonora, reprezentat
de organul Corti. Situat in interiorul melcului membranos, pe mebrana mazilara,
organul Corti are o forma spiralata, intinzandu-se de la varful pana la baza
melcului. Celulele senzoriale auditive sunt asezate pe doua randuri
– unul intern si celalalt
extern –, la om fiecare
melc continand aproximativ 3500 de celule interne si 20000 de celule externe.
Perii celulelor senzoriale strabat membrana lamina
reticularis si varfurile lor sunt inclavate, in
membrana tectoriala vascoasa, subtire si elastica. In jurul celulelor ciliate
exista o retea bogata de fibre nervoase provenite din neuronii ganglionului
spiralat.care formeaza contingentul de fibre auditive ale nervului acustic.
Fiecare nerv acustic este constituit din aproape 28000 de fibre, ceea ce arata
ca nu se produce o convergenta a impulsurilor provenite de la elementele
receptoare; dar cele mai multe celule senzoriale primesc mai multe fibre
nervoase si cele mai multe fibre inerveaza mai multe celule
senzoriale.
       Vibratiile scaritei pe membrana ferestrei ovale se transmit, sub
forma undelor propagate, perilimfei din scala
vestibuli celei din scala
timpani, ajungand pana la fereastra rotunda, care va
vibra la randul ei. Unda se amplifica pe masura ce se departeaza de fereastra
ovala, atinge amplitudinea maxima mai aproape de baza melcului pentru sunetele
inalte si mai aproape de varful melcului, pentru sunetele joase, si apoi
diminua rapid. Membrana bazilara care nu este sub tensiune asa cum se credea
inainte, este deprimata in zona in care amplitudinea undelor propagate este
maxima, deci la o distanta care depinde de frecventa undei sonore. Ca urmare a
miscarii membranei tectoriale fata de lamina
reticularis, cilii celulelor sunt indoiti si in nervii
auditivi sunt generate potentiale de actiune. Deci, la nivelul urechii interne
vibratiile lichidiene sunt transformate in impulsuri nervoase, pe baza carora
se vor elabora in creier senzatiile audtive.
       Impulsurile nervoase declansate sub influenta undelor sonore se
transmit de la nivelul organului Corti, pe calea fibrelor nervului auditiv, in
bulb, la nucleii cohleari ventral si dorsal, unde aceste fibre fac sinapsa. De
la nivelul bulbului in sus, impulsurile auditive provenite din fiecare urech se
impart bilateral si, strabatand diverse cai directe si incrucisate, dupa un
releu talamic, ajung in cortexul auditiv. Fiecare cortex auditiv primeste in
partea sa anterioara impulsuri generate la varful melcului, iar in partea sa
posterioara, impulsuri de la baza melcului. Polul superior al analizatorului
acustic se gaseste la om la baza scizurii sylviene, in aria 41, si primeste
impulsuri de la ambele urechi si de aceea lezrea unilaterala a acestei zone nu
altereaza auzul.
       Senzatii sonore determina numa sunetele care au o anumita
amplitudine, in timp ce acelea cu o amplitudine prea mare determina o senzatie
dureroasa de presiune. Amplitudinea unui sunet se exprima obisnuit in decibeli.
La omul normal, nivelul sunetului standard care constituie pragul auditiv
corespunde, la zero decibeli, unei presiuni de 0,000204 dyne/cm2. Intensitatea
sunetelor, apreciata pe baza scarii decibel, este cuprinsa intre intensitatea
prag 0 si 140 db. nivel la care organul Corti este in pericol de a fi lezat.
Deoarece scara decibel este logaritmica, nivelul maxim (140db) reprezinta o
energie a sunetului de 100 de milioane de ori mai mare fata de cea a pragului
auditiv (1014). Ca referinte, mentionam ca amplitudinea vocii soptite este de
20db, cea a vocii in conversatie obisnuita de 50db, cea a zgomotelor unui oras
mare de 80 db, iar zgomotul unui motor de avion de 120 db.
       Urechea umana percepe numai sunetele cu o frecventa cuprinsa intre
20 si 20000 cicli/sec., in timp ce urechea unor animale este mult mai sensibila
(cainele). Cea mai mare sensibilitate la om exista intre 1000 si 3000
cicli/sec., cand se pot face diferentieri de frecventa de 0,3%, dar deasupra si
dedesubtul acestor valori discriminarile se fac mai greu. La frecvente foarte
scazute (32-64 cicli/sec), diferentierea de frecventa minima este de 1%, iar la
frecvente foarte mari (16000-20000 cicli/sec.) discriminarea auditiva este
foarte slaba. Ureche unui om obisnuit poate diferentia aproximativ 2000 de
tonalitati de sunet, iar cea a muzicienilor poate face diferentieri mai
multe.
       Leziunile analizatorului acustic la diverse niveluri determina
surzitatea. Cele mai frecvente sunt leziunile urechii externe sau medii, care
impiedica sau diminueaza transmiterea sunetelor – surditate de conducere. Cauzele care
pot determina aceasta surditate sunt: astuparea conductului auditiv extern prin
dopuri de ceara sau corpi straini, distrugerea oscioarelor din urechea medie,
ingrosarea timpanului dupa inflamatii repetate ale urechii medii etc. Mai
rareori surditatea este consecinta leziunilor nervului acustic – surditate nervoasa, determinata de
leziuni toxice (streptomicina), sau de tumori ale nervului acustic, sau de
leziuni vasculare bulbare.



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.