| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Analizatorul vizual

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
ANALIZATORUL
VIZUAL      
 
Anatomia globului ocular
(GO)
Analizatorul vizual este un sistem multifuctional complex, format
din trei subsisteme:
Subsistemul periferic – de receptie, format din globul ocular si anexele acestuia
Subsistemul de transmitere a imaginii vizuale:
nervul optic, incrucisat partial la nivelul chiasmei optice
radiatiile optice ale lui Graziolet
Subsistemul de integrare a imaginii vizuale
– aria corticala, campurile 17, 18, 19 ale lui
Brodman
Anatomia globului ocular si a anexelor
(subsistemul de receptie)
Anexele globului ocular sunt:
Cele doua pleoape, terminate printr-o margine ciliara unde se
insera 1-2 randuri de cili – care au rol de protectie a GO
Conjunctiva
Conjunctiva
care are doua portiuni:
bulbara
palpebrala – de
la marginea pleoapei, ea captuseste fata interna a pleoapelor, rasfrangandu-se
printr-un spatiu virtual (fundul de sac conjunctival superior si inferior) cu
conjunctiva care isi termina insertia la nivelul limbului sclero-cornean pe GO
Patologia infectioasa inflamatorie a conjunctivei = Conjunctivita
La nivelul conjunctivei se poate intalni hiperemia conjunctivala
care poate avea doua localizari:
In periferie, in fundurile de sac = periferica
 semn obiectiv major al unei conjunctivite
In vecinatatea limbului sclero-cornean =
hiperemia conjunctivala perilimbica perikeratica – semnul obiectiv major al unei Iridociclite sau atac de glaucom
Aparatul lacrimal, care este format din:
aparatul de producere a lecrimilor = glandele lacrimale principale
si 30-40 de glande lacrimale accesorii. Glandele accesorii secreta secretia
continua de lacrimi, glandele principale au o secretie intermitenta. Lacrimile
umecteaza corneea si se elimina prin aparatul de drenaj al lacrimilor, format
din:
punctele lacrimale – superior si inferior
canaliculele lacrimale
sacul lacrimal
canalul lacrimo-nazal care dreneaza lacrimile in nas
Sistemul muscular extrinsec, este format din:
4 muschi drepti: superior, inferior, intern, extern
2 muschi oblici: mare (superior), mic (inferior)
Orbita – cavitate
osoasa care adaposteste GO
Globul
ocular
Din punct de vedere anatomic este format din trei straturi:
Stratul extern – de invelis
anterior –
Corneea = membrana transparenta, avasculara, foarte bine inervata, cu rol de
protectie si de mediu refringent, asigurand din refringenta totala de 60 de
dioptrii, 45 de dioptrii
Corneea
2/3 posterioare – corneea se continua cu Sclera, strabatuta in polul posterior de
filetele de iesire ale nervului optic; la acest nivel intra si iese din ochi a.
centrala a retinei
Trecerea intre cornee si sclera se face la nivelul unei zone de
condensare conjunctivala = limb sclero-cornean, zona extrem de importanta din
punct de vedere anatomic, pentru ca aici dreneaza umorul apos din ochi, in
aparatul conjunctival, acesta fiind locul de abordare chirurgical in
interventiile pe globul ocular deschis
Procesele infectioase:
Cornee 
Keratite
Sclera 
Sclerite
Tunica vasculara – Uveea, este formata din trei elemente:
irisul, anterior, care in partea centrala are un spatiu liber
– orificiul pupilar prin
care camera posterioara comunica cu camera anetrioara si prin care circula
umorul apos
pe fata interna a limbului scelro-cornean se afla corpul cilia,
format din:
procesele ciliare, cu rol in secretia umorului apos
m. ciliar care se leaga prin Zonula lui Zinn de cristalin si
asigura acomodatia cristalina
2/3 posterioare din Uvee sunt reprezentate de Coroida, care este
tunica vasculara a polului posterior si care prin bogatia ei de pigment are rol
de camera obscura pentru imaginea vizuala
procesele infectioase ale uveei – uveite (irido-ciclo-coroidite)
cele mai frecvente inflamatii ale uveei sunt:
uveita anetrioara – Iridociclita
uveita posterioara – Coroidita
Exista o continuitate intre structura coroidei si a retinei
– inflamatiile se transmit
rarisim (de aceea nu se stie daca o boala este chorio-retinita sau
retino-coroidita)
Prin contactul retinei cu vitrosul, retina se confrunta cu
afectiuni inflamatorii ale corpului vitros
Tunica nervoasa – Retina
se insera la nivelul Orei Serrata de corpul ciliar; la acest nivel,
in miopia forte si fortissima se produc leziuni prodispozante dezlipirii de
retina – complicatia cea
mai grava a miopiei
retina are 10 structuri, din care stratul functional cu conuri si
bastonase. Exista o reprezentare simetrica a acestora pe suprafata retinei,
conurile fiind maxim concentrate la nivelul maculei lutea (pata galbena). Prin
existenta celor trei tipuri de conuri – adaptarea celor trei culori fundamentale (rosu, verde, albastru),
dupa teoria tricroma a lui Young – macula asigura vederea diurna, colorata. Pe masura ce ne
indepartam de macula, spre periferie, numarul de celule cu conuri scade si
creste numarul celulelor cu bastonase, astfel incat la periferia retiniana
exista numai celule cu bastonase, aici existand cantitatea maxima a vederii
nocturne, care apreciaza diferentele de: alb, negru, cenusiu
la nivelul retinei, in partea centrala - papila nervului optic
– care corespunde locului
de iesire a acestuia, locul de intrare si de iesire a arterei si venei centrale
a ochiului.
Trunchiurile vasculare centrale, la emergenta in papila, se divid
in 4 ramuri: temporale (superioare si inferioare) si nazale (superioare si
inferioare), pentru a asigura vascularizatia retinei in totalitatea ei
Temporal de papila se afla macula lutea, care ofera valoare maxima
functiei vizuale
In structura anatomica a globului ocular exista o lentila biconvexa
– Cristalinul, care prin
turtire si bombare, miscrorat de catre muschii ciliari, aduce imaginea vizuala
pa suprafata retiniana, indiferent de pozitia obiectului in spatiu
In structura anatomica a globului ocular exista trei spatii libere:
Anterior
Camera anterioara – un spatiu mare intre fata posterioara a corneei si fata anterioara
a irisului, limbul sclero-cornean, iar in mijloc – orificiul pupilar
Camera posterioara – un spatiu extrem de mic si practic inexistent, in partea centrala
cand cristalinul este bombat si orificiul pupilar este in mioza. In mod normal
este liber in partea centrala prin orificiul pupilar, dar intr-o irido-ciclita,
cand se formeaza sinechii iriene posterioare (aderenta intre marginea
posterioara a irisului si marginea anterioara a cristalinului) umorul apos
secretat in camera posterioara de procesul ciliar nu se mai poate elimina in
camera anterioara si acumulandu-se duce la formarea de glaucom secundar
Posterior
Corpul vitros, a carui structura este constatnta toata viata
Functia principala a analizatorului vizual este perceptia vizuala
Pentru a fi perceput un obiect este nevoie de impulsul extern
– lumina care actioneaza
printr-un proces fotochimic cu descarcarea pigmentului vizual, Rodopsina
(retinen + opsina). Acest proces fotochimic transforma potentialul de repaos al
celulelor nervoase in potential de actiune – unda care se transmite la cortex unde
imaginea vizuala este perceputa si analizata si apoi se retransmite o unda la
retina pentru perceptia finala a imaginii vizuale.
Materializarea functiei vizuale – acuitatea vizuala care este maxima la
nivelul maculei si este modificata practic in toata patologia oftalmologica,
scaderea de vedere fiind semnul subiectiv major pentru care pacientul se
adreseaza medicului oftalmolog.
Refractia oculara
GO este un mediu refringent total de 60 de dioptrii
Medii refringente:
Corneea 45 d
Umorul apos (refringenta minima)
Cristalinul 15 d
Corpul vitros (refringenta minima)
Ochiul cu refringenta normala – imaginea razelor de la infinit se
formeaza pe suprafata retinei
Viciile de refractie = Ametropii, acestea sunt:
Sferice – in care
imaginea unui punct din spatiu este un punct pe retina, pentru ca exista
aceiasi refringenta in toate meridianele corneei. Se corecteaza cu lentile
sferice convergente sau divrgente
Hipermetropia – imaginea razelor se formeaza in spatele retinei.
Hipermetropia
Clasificare:
mica: +1 - +3
medie: +3 - +7
foarte mare: > +8
Etiologie:
dpdv anatomic - cel mai frecvent GO este de dimensiuni mici
dpdv al refringentei - in afrachie -lipsa cristalinului
dpdv al curburii - in cornee plana
Hipermetropul nu vede bine nici de aproape nici de la distanta,
cristalinul se acomodeaza continuu
Tabelul Donders – amplitudinea acomodării la diferite vârste
ani
3
12
45
70
D
20
12
3,5
0
In functie de acomodatie, hipermetropia poate fi:
latenta, aceasta este prezenta la copilul mic si compensata de
acomodatie, aceasta este menifesta la adult
totala (latenta si manifesta)
Exista un paralelism intre acomodatie si convergenta, hipermetropul
folosind in exces convergenta
Copilul hipermetrop este depistat doar cand exista strabism
convergent, in aceasta situatie imaginea vizuala se formeaza in afara maculei
– imaginea vizuala va avea
claritatea mai scazuta in functie de numarul de conuri care axista acolo unde
aceasta se formeaza
Ambliopie = pierderea functiei unui ochi fara existenta unei
leziuni organice
Tratamentul strabismului convergent si al ambliopiei functionale
intre 3-7 ani, altfel nu se mai recupereaza. Ochiul hipermetrop
fiind mic, nu predispune la complicatii, dar in evolutie...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.