| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Analiza mediului extern

Nivel referat: gimnaziu

Descriere referat:
Analiza mediului
extern
Prin mediul extern
al întreprinderii se înţelege ansamblul factorilor
externi acesteia, factori a căror existenţă este susceptibilă de a-i
influenţa comportamentul şi performanţele sale, afectând-o într-un fel sau
altul. Deoarece impactul poate fi direct (acţiunile concurenţei) sau indirect
(schimbări generale în climatul de afaceri), analiza mediului extern trebuie
realizată în două contexte diferite: contextul
concurenţial (mezomediul), generat de elemente aflate
în imediata vecinătate a organizaţiei şi
caracterizat prin posibilităţi sporite de influenţare a acesteia, respectiv
contextul general (macromediul), mai îndepărtat şi cu posibilităţi mai reduse de influenţă
asupra întreprinderii.
Scopul procesului de analiză a mediului extern
Analiza mediului extern vizează studiul
acelor variabile majore prin care mediul imediat sau cel lărgit influenţează
întreprinderea, furnizând diagnosticului informaţii asupra situaţiei
strategice complementare în raport cu cele oferite de analiza internă. Fie
că sunt realizate in cadrul contextului concurenţial, fie că privesc
contextul general al macromediului, analizele realizate la acest nivel au
scopul de a sesiza oportunităţile şi ameninţările care există, dar şi de a identifica factorii cheie de succes ai
sectorului  de activitate, veritabile variabile strategice externe pe care
toate întreprinderile trebuie să le cunoască şi să le stăpânească
pentru a supravieţui.
O oportunitate
reprezintă o evoluţie a mediului extern apreciată
ca având un efect pozitiv asupra întreprinderii. De exemplu, apariţia unor
noi pieţe sau a unor noi tehnologii reprezintă cele mai clasice
oportunităţi pentru o firmă. O oportunitate este cu atât mai notabilă cu
cât probabilitatea de succes şi atracţia ei sunt mai ridicate şi cu cât
este mai rapid sesizată decât concurenţii.
O ameninţare
reprezintă o evoluţie a mediului extern cu efect
previzibil negativ pentru întreprindere. O scădere continuă a puterii de
cumpărare a populaţiei în condiţiile economice actuale reprezintă practic
o ameninţare majoră pentru toate întreprinderile. O ameninţare este cu
atât mai gravă cu cât are şanse mai mari de a se produce şi cu cât
afectează mai profund competitivitatea întreprinderii în cazul în care ea
devine realitate.
Câteva tipuri de
ameninţări şi oportunităţi potenţiale ale mediului extern al unui sistem
de afaceri:
ameninţări: tendinţa substituirii produselorl, diminuarea resurselor de
materii prime, deschiderea
pieţei naţionale pentru produsele străine, diminuarea subvenţiilor pentru
export, creşterea preţurilor şi reducerea puterii de cumpărare.
oportunităţi: creşterea unei anumite pieţe cu 30%, creşterea comerţului
internaţional, noi sisteme de transport mai economice, apariţia unor
tehnologii şi a unor echipamente mai performante.
Analiza contextului
concurenţial pentru întreprindere
Analiza contextului (mediului) concurenţial
este utilă în evaluarea oportunităţilor şi ameninţărilor generate de
acele elemente (indivizi, grupuri sau organizaţii) care influenţează direct
întreprinderea, sau pot fi influenţate semnificativ de către aceasta. Ea
presupune, într-o primă fază, definirea cadrului de referinţă în care se
vor desfăşura analizele următoare, deci alegerea corectă a câmpului de
lucru. Odată acest cadru ales, analiza se va axa apoi pe studiul forţelor
concurenţiale care-l afectează, deoarece rezultanta acestor forţe determină
performanţele sale potenţiale.
Definirea cadrului de referinţă
Definirea cadrului de referinţă presupune
în primul rând o delimitare precisă a pieţei geografice de referinţă.
M.Porter consideră că piaţa de referinţă poate fi identificată cu
ajutorul indicilor de import şi a celor de export, calculaţi cu formulele:
Ii = x 100,    respectiv 
Ie = x
100.
Dacă cei doi indici sunt inferiori valorii
de 10%, piaţa de referinţă a firmei o reprezintă spaţiul naţional; în
cazul în care ei au valori cuprinse între 10 şi 50%, analiza trebuie
efectuată atât la nivel naţional cât şi la nivel regional sau mondial; la
valori ale indicilor superioare lui 50%, piaţa analizată trebuie să fie cea
mondială.
O dată definită piaţa de referinţă,
trebuie apoi realizat un demers de segmentare externă, demers care vizează
determinarea arenei, a sectoarelor şi segmentelor strategice în care firma
acţionează, permiţând deci o vizualizare a panoramei strategice a
firmei.
Analiza contextului concurenţial trebuie
condusă după un proces iterativ: întâi global pe întinderea sectoarelor
vizate, ajungând în cele din urmă la analize precise pe fiecare segment
strategic identificat.
Analiza forţelor concurenţiale ( analiza structurală)
       În mediul său concurenţial, firma este supusă unui system de
forţe după aceleaşi principii după care, în mecanică, un ansamblu de
forţe acţioneayă asupra unui sistem de puncte materiale. Ea va fi deci
influenţată atât de un sistem de forţe interioare, reprezentând acţiunile
mutuale pe care diferitele elemente ale sistemului le exercită asupra sa, cât
şi de un sistem de forţe exterioare, care acţionează asupra sistemului
datorită altor elemente ce nu aparţin acum acestuia, dar pe care el le poate
asimila în viitor.
       În principal, analiza forţelor concurenţiale are în vedere
anticiparea modului în care se vor deplasa factorii aflaţi la baza acestor
forţe şi de a reacţiona corespunzător la deplasarea lor. Analiza trebuie
orientată către determinarea forţelor esenţiale ale sectorului analizat,
către studiul mărimii şi sensului acestor forţe, cât şi spre cunoaşterea
posibilităţilor pe care le are firma de a le influenţa.
       Chiar dacă intensitatea competiţiei diferă de la un sector la
altul, ea este determinată în general de aceleaşi forţe de bază,
reprezentate practice de entităţi identice. Aceste forţe sunt: gradul de
rivalitate între concurenţii existenţi, ameninţarea noilor intraţi,
presiunea exercitată de produsele de substituţie, puterea de negociere a
clienţilor şi cea de negociere a furnizorilor.
1) Gradul de rivalitate între concurenţii
existenţi
       Confruntaţi cu aceleaşi probleme şi expuşi în general
aceloraşi riscuri, concurenţii dintr-un sector luptă unii împotriva altora
pentru obţinerea unor poziţii avantajoase, iar rivalitatea lor poate
îmbrăca diverse forme: concurenţă prin preţ, bătălii publicitare,
introducerea de produse noi, ameliorarea serviciilor sau garanţiilor pentru
clienţi. O rivalitate intensă este în beneficiul clienţilor şi evident în
detrimentul rentabilităţii concurenţilor existenţi.
Rivalitatea intensă este după Porter
rezultatul acţiunii unui complex de factori structurali, care se găsesc în
strânsă legătură unii cu alţii:
prezenţa unui număr ridicat de concurenţi sau a unor
concurenţi de dimensiuni relativ egale, face deseori neobservată sporirea
numărului "rebelilor", care consideră că acţiunile lor nu vor fi
observate de firmele rivale ;
ritmul lent de dezvoltare al sectorului, care determină firmele
concurente să se angajeze într-o luptă aprigă pentru cote de
piaţă ;
costurile fixe înalte obligă firmele sa-şi utilizeze complet
capacităţile de care dispun, ceea ce duce deseori la diminuarea sensibilă a
preţurilor, mai ales in condiţiile unui exces de capacitate;
lipsa diferenţierii determină deseori cumpărătorii ca în
alegerile lor să se axeze pe preţ şi calitate, generând astfel o
concurenţă putemică ;
diversificarea concurenţilor şi mizele
strategice înalte generează comportamente diferite în sector ;
barierele înalte de ieşire din sector obligă unele firme să
rămână şi să continue lupta aici, chiar dacă câştigul lor este redus
sau înregistrează pierderi.
2) Ameninţarea
noilor intraţi
Noii intraţi reprezintă firme care pot
intra sau care au intrat deja in sector, concurând firmele existente. Aceştia
aduc cu ei noi capacităţi strategice şi dorinţa de a cuceri părţi de
piaţă.
După Porter, principalele tipuri de bariere de
intrare într-un sector sunt:
economiile de scară (sau de talie), adică fenomenul de scădere
a costurilor medii pe termen lung datorat creşterii volumului producţiei şi
vânzării, care-l obligă pe noul intrat să pătrundă pe piaţă fie pe
scară mare, caz în care este posibilă o reacţie puternică a firmelor
concurente, fie pe scară redusă, caz în care el este nevoit să accepte un
dezavantaj de cost, ambele variante fiind deci indezirabile ;
diferenţierea prin produs realizată de firmele ce operează pe
piaţă ;
nevoia de capital, deci necesitatea de a investi resurse financiare
considerabile pot constitui bariere serioase în special în sectoarele în
care costurile ridicate de publicitate sau cercetare-dezvoltare nu mai pot fi
recuperate;
costurile de schimbare a partenerului de
afaceri, adică costurile cu care se confruntă cumpărătorul atunci când
trece de la produsul unui furnizor la produsul altui furnizor;
accesul la canalele de distribuţie;
dezavantaje de cost faţă de clienţii existenţi pe
piaţă;
politica guvernamentală dusă de stat
în domeniul eliberării licenţelor, limitării accesului la materiile prime,
reglementării şi restricţionării anumitor activităţi poate avea efecte
directe sau indirecte asupra noilor intraţi, limitând sau împiedicând
intrarea în sector.
3) Presiunea
exercitată de produsele de substituţie
Produsele de substituţie sunt cele care
îndeplinesc o funcţie...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.