| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Analiza biomecanica a mersului din prisma vectorilor de deplasare a segmentelor corporale

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Miscari locomotorii
Miscarile de locomotie sunt de doua feluri:
ciclice si aciclice.
In miscarile
ciclice, fiecare parte a corpului revine in pozitia
initiala, adica capata mereu un ciclu asemanator de miscari. Prin ciclu de
miscari se intelege totalitatea miscarilor corpului si ale segmentelor sale,
incepand de la o pozitie initiala oarecare pana la pozitia urmatoare, identica.
Locomotia ciclica rezulta din repetarea acestor cicluri uniforme, asemanatoare
numite si « unitati de miscare ». La mers sau la alergare, ciclul este
pasul dublu. La inot in ciclu intra ducerea  mainilor de la barbie
inainte, tragerea lor inapoi si miscarea de impingerea a
picioarelor.
In locomotiile
aciclice nu se produce o repetare succesiva a unor
cicluri de miscari ; executarea miscarilor aciclice, cum sunt, spre exemplu,
sariturile, corpul trece dintr-o pozitie initiala intr-una finala, dupa care
miscarea inceteaza.
Mersul
       Miscarea locomotorie bipeda este o achizitie relativ recenta in
evolutia filogenetica. Copilul invata sa merga dupa varsta de un an, cand s-a
asigurat statiunea bipeda. Fiind una din cele mai obisnuite miscari executate
de om, mersul se perfectioneaza in procesul cresterii pana intr-atat, incat se
poate afirma ca dintre tate miscarile omului, el se efectueaza cu cel mai mare
randament, cu cea mai economica cheltuiala de energie. Aceasta se presupune pe
de o parte, adaptarea aparatului locomotor din punct de vedere morfologic, iar
pe de alta parte, o coordonare nervoasa perfecta a miscarilor segmentelor si
ale corpului in intregime, in timpul mersului.
Analiza biomecanica a mersului a aratata ca in aceasta miscare obisnuita a omului este extrem de
complexa ; fazele sale nu pot fi sesizate cu ochiul liber. Pentru studiul
mersului s-au imaginat numeroase procedee, dintre care cronofotografia lui
Marey a dat rezultate mai bune. Ulterior s-au imbunatatit diferite metode
cinematografice, care au dat posibilitatea studierii coordonatelor spatiale in
functie de timp.
Mersul este o miscare locomotorie
ciclica, care se realizeaza prin ducerea succesiva a
unui picior inaintea celuilalt. Characteristic mersului este sprijinul
permanent al corpului pe sol, fie pe un picior, fie pe ambele picioare.
Sprijinul unilateral dureaza de cinci ori mai mult decat sprijinul bilateral :
astfel, intr-o ora de mers, omul se sprijina 50 de minute pe un
picior.
In perioada sprijinului unilateral, membrul
inferior care sustine greutatea corpului se numeste picior de sprijin, iar
celalalt, picior oscilant.
Mersul este format dintr-o succesiune de
pasi : in analiza biomecanica a mersului se foloseste
pasul dublu, compus din totalitatea miscarilor care se efectueaza intre doua
sprijiniri succesive ale aceluiasi picior. Pasul dublu este unitatea
functionala de miscare in timpul mersului. El se compune din doi pasi simpli si
poate fi descompus pentru studiu in sase faze, din care doua, de foarte scurta
durata, au fost numite momente.
Fazele pasului dublu sunt
urmatoarele ( fig. 1 ) :
Faza I sau faza de amortizare
incepe din momentul cand piciorul anterior ia contactul cu solul prin calcai si
dureaza pana la momentul vertical
Faza a II-a sau momentul verticalei piciorului de
sprijin – corpul trece un timp foarte scurt prin aceasta pozitie, fiind
sprijinit pe un singur picior. In acest moment corpul are inaltimea maxima, iar
centrul de greutate este usor deplasat lateral, catre piciorul de sprijin,
pentru mentinerea echilibrului
Faza a III-a sau faza de impulsie incepe imediat dupa trecerea corpului prin momentul verticalei
piciorului de sprijin si dureaza pana la desprinderea de pe sol a acestuia.
Catre partea finala a acestei faze, planta se dezlipeste de sol, incepand cu
calcaiul. Atunci cand sprijinul se face numai cu varful metatarsienelor si cu
degetele, corpul se afla in sprijin bilateral, intrucat piciorul anterior se
gaseste in contact cu solul prin calcai. In timpul mersului bilateral, centrul
de greutate a corpului are inaltimea minima. La sfarsitul acestei faze, corpul
este impins inainte si in sus prin forta de impulsie a piciorului de sprijin,
care apoi devine picior oscilant.
Faza a IV-a sau pasul posterior al piciorului
oscilant – se executa liber oscilatie in articulatia coxofemurala,
concomitent cu o usoara flexi in genunchi si o usoara flexie dorsala in
articulatia talocrurala ; flexia de genunchi si talocrurala au cas cop
realizarea unei usoare scurtari a membrului inferior care oscileaza, inlesnind
astfel miscarea, mai ales in momentul trecerii pe verticala.
Faza a V-a sau momentul verticalei piciorului
oscilant – piciorul oscilant trece usor flectat pe la verticala,
incrucisandu-se cu piciorul de sprijin, aflat, de asemenea, la momentul
verticalei.
Faza a VI-a sau pasul anterior al piciorului
oscilant, care oscileaza de la verticala inainte,
pregatindu-se sa ia contact cu solul, adica sa inceapa un nou ciclu al pasului
dublu.
Dintre toate fazele descrise, cea mai
importanta pentru miscarea inainte este cea de impulsie, cand forta
musculaturii actioneaza in directia deplasarii corpului. In faza de amortizare
se franeaza miscarea progresiva a corpului, reactia sprijinului opunandu-se
deplasarii acestuia. ( fig. 2 )
Deplasarea prin mers a corpului in spatiu
rezulta din interactiunea fortelor interne, si anume contractia musculaturii,
cu forte externe care actioneaza in toate fazele mersului si mai ales la
punctele de contact al corpului cu solul.
Desi specificul aparatului locomotor al omului
imprima o forta de impulsie periodica, discontinua, totusi, in ansamblu, mersul
este o miscare continua, care prezinta unele oscilatii.
Aceasta transformare a impulsului periodic intr-o miscare
continua este rezultatul interactiunii cu fortele de inertie care se nasc in
timpul mersului si cu particularitatile morfologice ale aparatului locomotor,
constituit din parghii articulare.
       Directia oblica si intermitenta a fortei motrice in mers este
determinata de impulsia transmisa de membrul inferior pe sol in urma
contractiei musculaturii din lantul triplei extensii. Forta  de frecare
este necesara impulsiei : este cunoscuta greutatea cu care se deplaseaza omul
pe un plan lucios sau nisip, intrucat o parte din forta impulsiei se
pierde.
       Dupa
cum rezulta din descrierea fazelor pasului dublu, fiecare membru inferior are un rol de sprijin si unu de
oscilatie ; sprijinul bilateral se asigura in mers
cand se termina impulsia si incepe amortizarea. Perioada de sprijin este putin
mai mare decat cea de oscilatie.
       In
timpul mersului, piciorul de sprijin exercita o presiune asupra solului, care
poate fi studiata prin inscrierea  grafica cu ajutorul platformelor
dinamografice.
       Curba
presiunii normale exercitate de piciorul de sprijin pe sol, oscileaza cu valori
pozitive si negative de o parte si de alta a liniei greutatii corpului, avand o
traiectorie caracteristica in functie de felul mersului. ( fig. 3 )
       In
faza de amortizare, presiunea pe sol  depaseste la inceput valoarea
greutatii corpului si este reprezentata de doua oscilatii pozitive care
corespund contactului cu calcaiul si apoi cu varful piciorului.
       Componenta tangentiala a presiunii pe sol variaza in functie de
fazele miscarii piciorului de sprijin. ( fig. 4 )
       Presiunea tangentiala a piciorului este mai intai negativa, apoi
pozitiva .
Caracteristicile mersului
       Pasul dublu acopera distanta care separa doua sprijiniri succesive
ale aceluiasi picior pe sol ; lungimea sa se masoara de la calcai.
       Pasul
simplu inseamna distanta dintre calcaiul piciorului de contact cu solul si
varful piciorului de impulsie ; el se realizeaza in timpul sprijinului
bilateral.
       Lungimea pasului simplu depinde de
lungimea membrelor inferioare si de actiunea de impulsie ; in medie, el este
de 0,63m la barbat si de 0,50m la femeie. S-a observat ca pasii aceluiasi
individ nu sunt egali intre ei ; de regula, pasul este mai lung cand membrul
inferior stang serveste ca sprijin.
       In
toate tempourile de mers, cei doi pasi simplu ai unui pas dublu au, adeseori,
lungimi inegale ; pasul mai lung corespunde membrului inferior cu musculatura
mai dezvoltata. Astfel, la fiecare om, si mai ales la sportivi, forta musculara
este mai dezvoltata la unul din membrele inferioare.
       Cand
omul duce greutati, lungimea pasului si frecventa mersului scad.
       Frecventa sau ritmul mersului reprezinta
numarul de pasi facuti intr-un minut. Lungimea pasilor este influentata de
frecventa. De asemenea, talia influenteaza frecventa, ea fiind accelerata la
persoanele cu talie submedie.
       Viteza mersului, adica spatiul parcurs
intr-un minut, este egala cu produsul dintre lungimea pasului si cadenta lui ;
cu cat creste unul din factori, cu atat creste si viteza, si
invers.
        La
un barbat adult de talie mijlocie, viteza mersului este maxima la o cadenta de
140 pasi simpli pe minut. Astfel, la un om cu talie de 1,70m, lungimea pasului
simplu variaza intre 75-85 cm. La o cadenta economica, intre 110-130 pasi
simpli pe minut, viteza va fi de 5-6,5 km pe ora.
       Pentru a obtine un randament cat mai bun al mersului se recomanda
lungimea pasului si nu accelerarea cadentei. Cu cat cadenta creste, viteza de
deplasare a corpului scare, intrucat marirea frecventei se face in...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.