| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Analiza avantajului comparativ in comertul exterior

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
ANALIZA AVANTAJULUI COMPARATIV
IN COMERTUL EXTERIOR
Preturile umbra si impactul politicii
comerciale asupra economiei nationale
Regulile jocului asociat unei concurente
perfecte conduc catre cea mai eficienta alocare a resurselor.  Dar in
economie exista monopoluri perfecte/imperfecte care aduc modificari in
structura preturilor si denatureaza alocarea resurselor.  Unii economisti
sustin ca distorsiunile preturilor curente sunt eliminate, iar costurile
factorilor de productie sunt estimate intr-un mod obiectiv prin calculul unor
“preturi umbra” ale resurselor si ale ratei de schimb.
Pentru a analiza efectul politicilor
comerciale asupra economiei pot fi folosite modele sectoriale sau modele de
echilibru general.  In continuare voi prezenta modelul de echilibru
general al lui Edward Tower.
Voi considera o economie deschisa in echilibru
pe termen scurt cu ocupare deplina a factorilor de productie – inclusiv forta de  munca. 
Fiecare din cele N bunuri produse la intern sunt supuse uniu impozi pe
consum:
unde              
este matricea diagonala a impositelor pe
circulatie,      vectorul coloana a preturilor 
la consumatori,          
vectorul coloana a preturilor la producatori.  Prin diferentiere
obtinem:
                                                                                                              
(1)
                                                                                                                                                
Voi asuma ca sunt comercializate 
(importate si exportate) T bunuri,  din care Q sunt contingentate si T-Q
sunt supuse taxelor vamale.  Cresterea propotionala a importurilor nete
ale tarii este:
Unde         e
elasticitatea ofertei excedentare de bunul i a restului lumii, 
iar      schimbarea proportionala a preturilor
internationale pentru bunul i.  Prin diferentiere obtinem:
                                                                                                   
,
           fiind
panta curbei ofertei excedentare din strainatate pentru bunul i.  Sub forma matriciala aceasta se
poate scrie:
                                                                                                
(2)
Pentru bunurile contingentate la
import
                                                                                                                                                                                                                                                            
(3a)          
unde           
cresterea autonoma a licentelor  neautomate la import.  Pentru
celelalte bunuri pentru care exista taxe vamale avem:
fiind taxa vamala de import sau subventia de
export pentru bunul i.
Prin diferentiere
avem                                                                                                                                                                                                    
(3b)
Presupunem ca avem echilibru al balantei de
plati:
                                                                                                                
(4)
fiind cresterea autonoma a vanzarilor de
valuta ale statului din bunul i necesara pentru plata importurilor suplimentare.  Fie A
matricea coeficientilor tehnici din tabelul input-output.  Productia de
bunuri
finale                      
X fiind productia bruta (de
bunuri ntermediare).  Ecuatia variatiei consumului se poate scrie ca 
                                                                             
                                                                                                          
(5)
  este matricea cererii autonome a
cumpararilor /achizitiilor statului. 
Productia de bunuri intermadiare o definim ca
functie liniara si omogena  de doi factori de productie – munca si capital – reciproc subtituibili:
       
fiind salariul in ramura producatoare de bunuri i,
iar    renta capitalului. 
Impartind
la              
obtinem
si         sunt ponderile
factorilor munca si capital in functia de productie.  Presupunand ca avem
o cantitate fixa de capital, K=const., avem
                                                                                                       
,unde
In forma matriciala
avem:                  
(6)
Relatia intre preturile produselor finale si
preturile produselor intermediare se exprima astfel:
         este ponderea
bunului intermediar i in
fuctia de productie a bunului j,
iar           
si           ponderea celor
doi factori, capitalul si munca, (valoarea adaugata).  Deci,
Cantitatea de munca necesara producerii
bunului j depinde de
cantitatea de capital, de nivelul salariului
si de renta
capitalului:                             
, unde        fiind elasticitatea
substituirii capitalului cu munca in industria de productie a bunului
j.    Notand
cu          ponderea valorii
adaugate (a celor doi factori de
productie) si
cu                           
elasticitatea ofertei fata de salariu, cand K ramane constant,
avem:
Diferentiind relatia de mai sus si exprimand-o
in forma matriciala obtinem:
    
                                                                                                                                 
(7)
         fiind matricea
transpusa a matricei ponderii bunurilor
intermadiare         .
Presupunand ca avem echilibru pe piata muncii,
angajare deplina a fortei de munca, cresterea ocuparii
pe piata muncii este fixa si egala cu
cresterea autonoma a fortei de munca in sectorul de
stat,      :
                                                                                              
(8)
Presupun ca exista doua tipuri de consumatori:
(1) gospodariile private, care-si obtin veniturile din sectroul privat, si (2)
statul, care cheltiuie resursele guvernamentale, dar cererea lor este identica,
deci consumul total:       
.                   
, este omogen.
Modificarea bunastarii  (utilitatii)
nationale este data de ecuatia:
                                                                                                                           
,
W desemnand
bunastarea, exprimata prin veniturile detinute de sectorul privat, α  > 0 indicand faptul ca
bunurile publice au o utilitate mai mare.   Ecuatia de mai sus se
poate scrie ca:
                       
(9)        
Notand cu R veniturile bugetului de stat, si
considerand ca avem echilibru bugetar, avem:
                                                                                                                                                                       
Din punct de vedere al surselor si
utilizarilor concrete (taxe si impozite la intern, taxe vamale si subventii de
exprot, vanzari si achizitii guvernamentale, forta de munca angajat sectorul
public, vanzarile si cumpararile de valuta de catre stat), modificarea
veniturilor bugetare poate fi exprimata prin ecuatia:
                                                                                                                                                                  
(10)
Ecuatia modificarii consumului se poate scrie
in functia de venitul real astfel:
                                                                                                                                               
(11)
unde                      
este matricea termenilor de substituite pura (N×N),
cu        elasticitatea compensata
a cererii pentru bunul i fata de pretul bunului j,                    
,         inclinatia marginala spre
consum fata de venitul real, iar dY modificarea venitului real.
Obtinem astfel un sistem de 11 ecuatii
matriciale (5N+2T+4 ecuatii scalare) cu 5 variabile endogene cu
N
componente                                   
, 2  variabile  endogene  cu T 
componente                  
, 4 variabile
Endogene  cu  1 
componenta  ( dw, dY, dR, dW),  2  variabile  exogene  cu  N 
componente             
,  1
variabila exogena
cu      
componente          , 1 variabila
exogena cu      
componente            si
2 variabile exogene cu 1
componenta            
.  Variabilele exogene se considera ca fiind cunoscute si se determina din
observatiile si inregistrarile statistice.  Prin urmare, putem rezolva
sisitemul din 11 ecuatii in functie de cele 6 variabile
independente.
                                                                                                                            
(13),  (14)
,             
,
Elementul ij al
matricii         arata impactul
variabilei exogene j asupra
variabilei endogene i. 
Cel mai mare interes il reprezinta ultima ecuatie – efectul asupra bunastarii
nationale.  Elementele acesteia sunt preturile umbra ale variabilelor
exogene.  Preturile umbra sunt exprimate astfel in moneda nationala
detinuta de sectorul privat si reprezinta modificarea generata in nivelul
national de bunastare de modificarea cu 1 unitate a variabilei exogene
respective.  Mai concret, daca pretul umbra al variabilei x este a pe unitate, cresterea cu 1 unitate a
variabilei x duce la
cresterea bunastarii nationale cu a.  Petem exprima  bunastarea  nationale  si in
termani valutari,  inmultind fiecare coeficient al ecuatiei bunastarii
cu...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.