| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Alexandru Plamadeala

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Liceul teoretic “Ion Vatamanu”
Lucrare de curs
pe
Tema:
Personalitate a secolului
XX – Alexandru Plămădeală
A efectuat: eleva
clasei
a XII A, Paşa Otilia
A evaluat: Iovu
Silvia
Străşeni - 2006
Cuprins
Introducere. Afirmarea iniţială a
sculptorului.Studii………… 3 – 4
Primele lucrări ale artistului. ……………………………………………..4
– 5
Chipul feminin în creaţia lui Plămădeală. ………………………………..5 – 6
Prezentarea altor capodopere, monumentul
lui Ştefan cel Mare………….6 – 7
Afirmarea desăvîrşită în creştere a
sculptorului…………………………..7 – 9
Concluzie. Contribuţia sculptorului în arta basarabeană
……………………..9
Lista lucrărilor……...10
Alexandru
Plămădeală –
personalitate a secolului XX
Moto: “Izvorul unei vieţi triumfătoare se
găseşte în artă”
(Tatiana
Găluşcă-Crîşmaru)
Alexandru Plămădeală este considerat cel mai important sculptor basarabean
din sec.XX. El s-a născut la 9 octombrie într-o familie de intelectuali din
Buiucani, Chişinău.
Din frageda copilărie îi plăcea să
deseneze, mărturie ar fi fost pereţii casei părinteşti şi chiar cei ai
casei vecine, care serveau drept spaţiu pentru crearea unor compoziţii
întregi, executate cu ajutorul unor materiale accesibile copiilor, precum este
creta şi cărbunele.
Cînd a împlinit vîrsta de şcoala, copilul a intrat la seminarul teologic din
Chişinău. Timp de doi ani, băiatul a condus şi a ilustrat revista-manuscris
„Satan”, în care îi satiriza pe pedagogii şi elevii cu concepţii
conservatoare. În această perioadă s-a stabilit o trainică prietenie dintre
viitorul sculptor şi poetul Alexei Mateevici. Concomitent cu studiile la
seminar Alexandru Plămădeală frecventa cursurile de artă la Şcoala de
desen , condusă de pictorul Vladimir Ocuşco.
Asimilînd primele noţiuni de artă şi
luînd cunoştinţă de evenimentele importante din viaţa artiştilor, viitorul sculptor şi-a propus
mari dorinţe pe tărîmul artei. Însă pentru a realiza aceste
dorinţe era nevoie de resurse materiale. În ajutor
i-a venit familia, care îi oferi din modestele economii suma necesară pentru a pleca la Moscova, unde Alexandru intenţiona să se
înscrie la Şcoala superioară de pictură, sculptură şi arhitectură.
Nereuşind la prima încercare, băiatul se văzu silit să se angajeze
lucrător la o turnătorie
din Moscova, frecventînd simultan o şcoală privată de desen. În 1912 examenul fu, totuşi susţinut
şi tînărul deveni elev al Şcolii de pictură, arhitectură în clasa de
sculptură a profesorului Serghei Volnuhin. În timpul studiilor Alexandru a
reuşit să-i cîştige acestuia simpatia şi bunăvoinţa. Pedagogul i-a
propus chiar să se instaleze în atelierul său de pe lîngă şcoală. Aici,
la sugestia profesorului, Plămădeală executa şi lucrări de sculptură la
comandă. Astfel starea sa materială cîte puţin s-a îmbunătăţit ţi el
putu să-şi ajute familia.
Absolvind clasa de sculptură la
distincţie, Alexandru Plămădeală pleacă la Lenigrad, unde se angajează în calitate
de gravor de medalii la Monetărie. Mai elocvente, însă s-au dovedit
lucrările miniaturale, pe care le-a prezentat tînărul sculptor. Şeful
Monetăriei, după o scurtă, dar minuţioasă cercetare a lucrurilor, s-a
învoit să-al angajeze imediat în calitate de medalier. Cu părere de rău,
puţine miniaturi de acest fel s-au păstrat pînă în prezent. La Peterburg
Plămădeală muncea asiduu, luînd parte la multe expoziţii de artă.
Practica de lucru timp de doi ani la Monetărie i-a ajutat sculptorului să-şi
perfecţioneze măiestria, să-şi formeze personalitatea.
În 1919, după moartea directorului Şcolii
de desen, Ocuşco, conducerea acestei instituţii a fost încredinţată
tînărului Plămădeală, odată cu dispoziţia de a transforma în Şcoala de
arte plastice (actualul colegiu „A. Plămădeală”). Cu încetul şcoala
devine un focar de cultură. Aici se adunau artişti de teatru, arhitecţi,
artişti plastici şi slujitori ai altor muze. Se
discutau probleme actuale de artă, aveau loc
dezbateri aprinse. Din corpul didactic al şcolii făceau parte Şneer Cogan,
profesor de desen şi August Ballierre, care conducea clasa de pictură şi
arte decorative. În cadrul şcolii funcţiona un
studiu important de arte plastice, ulterior
transformat în „Societatea de arte plastice din Basarabia”. În calitate
de conducător al acestei societăţi Alexandru Plămădeală a organizat 11
expoziţii de artă, din care a selectat lucrări interesante, pentru a le
preda ulterior Muzeului orăşenesc de arte plastice.
Călătorind peste
hotare cu scopul de a vizita marile muzee, A.
Plămădeală a reuşit să facă achiziţii importante pentru programul
didactic al şcolii. Şi anume; reproduceri de cea mai înaltă calitate
poligrafică după opere celebre ale maeştrilor artei universale. Tot pe lîngă şcoală a fost improvizat
un mic muzeu. În atelierul directorului, unde se adunau artiştii pentru a
discuta despre artă şi pentru a face artă, a fost înfiinţat la început un
mic cenaclu, care mai tîrziu, a început să se numească
„Societatea de arte frumoase din
Basarabia”. Membrii ei fondatori au fost:
A.Plămădeală, S.Cogan, V.Doncev, A.Tarabchin şi arhitectul N.Ţîganco. În
1921 A. Plămădeală creează statuia „Disperare”. Figura unui tînăr
este tratată în maniera distincţiei clare a suprafeţelor mari, modelate
într-un plan geometrizat, cu o vizibilă grafie a planurilor de tranzaţie ale
volumelor ţi prin aceasta indicîndu-se mai uşor linia generală a mişcării
cu o direcţie circulară. Nudul poartă o tensiune vădită a conturului,
exprimînd o adîncă stare de deprimare, lipsită, însă de orice încercare
de protest. Prin această compoziţie autorul s-a străduit să redee prin
intermediul generalizării artistice starea de spirit a poporului oprimat. Astfel sculptorul vine să
exprime o totală durere sufletească, durere surprinsă doar la etapa
decepţiei. Dar în următoarea lucrare „Muncitorul”, îl aflăm pe autor
în ipostaza unui militant înverşunat pentru eliberarea socială, pentru
propagarea unui ideal nou – muncitorul. Muncitorul lui Plămădeală impresionează prin
rezonanţa simbolică, anunţînd un viitor glorios întregii clase proletare.
Tema muncitorească , fiind o temă iminentă în acea perioadă de protest,
era promovată de mulţi sculptori şi pictori, care îşi expuneau
concepţiile lor înaintate, exprimîndu-şi simpatia şi aderenţa totală la
această clasă. Maniera planurilor geometrizate, care domina aproape în toate
şcolile moderne, folosită şi de Plămădeală în  lucrarea precedentă
în figura muncitorului, este substituită cu cea tradiţională prin modelare
plastică, minuţioasă , bine finisată. Nou în prezentarea figurii este
duritatea voită a formelor, poziţia frontală cu un gest declamator, ca o
chemare plină de fermitate şi voinţă. Pentru a sublinia caracterul plin de
energie, militant, sculptorul a recurs la o uşoară denaturare a
proporţiilor, înfăţişindu-se eroul mai scund, ca gestul larg să fie
echilibrat printr-o stabilitate a corpului. Cu această lucrare autorul şi-a
dovedit cu elocenţă poziţiile sale democratice şi prezenţa unui spirit de
mare ţinută etică şi un mare curaj de a-şi expune concepţiile sale
progresiste.
Dar şi problemele pur plastice îl
preocupau pe sculptor. Raporturile volumetrico-spaţiale ale maselor,
stabilirea unor proporţii echilibrate într-o figură în contururi diferite
ale bazinului şi umerilor sînt probleme, pe care sculptorul îşi propune să
le rezolve pentru început în figura de băiat. Corpul fragil al tînărului
i-a servit autorului drept model de a demonstra o coerenţă strălucită
între fiecare porţiune de intersecţie a formelor plastice. Accentuînd
articulaţiile ce se aseamănă cu nişte noduri, uneori exagerate, şi
subliniind punctele proeminente fizice, autorul sugerează într-un mode
reuşit plastica modelajului. Conturul uşor al corpului îi dă o tensiune
vibrantă, o elasticitate fluidă a liniilor suple, palpitante , artistul
încercînd să creeze o formă sculpturală în strînsă dependenţă cu
spaţiul, Dar nu numai raporturile între volume mari îl preocupă pe A.
Plămădeală la această etapă, ci şi intercalarea unor mici forme plastice
în ansamblul întreg al sculpturii. Astfel ni se atrage atenţia asupra acelor
detalii anatomice, lucrate cu vervă şi minuţiozitate., care alcătuiesc
„geografia coşului pieptului”. Demarcînd în mod pregnant trecerea de la
un volum la altul, autorul scoate în evidenţă osatura structurală a
corpului, aranjînd mădularele în aşa mod, ca să putem urmări cu
uşurinţă mişcarea generală şi plasticitatea formelor de
tranziţie.
Fiecare artist  plastic, şi mai cu
seamă sculptor află în portret o modalitate eficace de a sonda realitatea.
În aşa mod există şansa de a descoperi un univers în fiecare model.
De aceea portretul este poate cel mai greu gen , cu toate că în aparenţă este foarte simplu. Dar cu
cît pare să fie mai simplu, cu atît mai multă străduinţă depune autorul,
pentru a-l face mai accesibil tuturor. În creaţiile lui A. Plămădelaă portretul are tangenţe cu arta
monumentală , multe devin portrete fiind busturi
monumentale sau funerare. Ca un adept al iluminismului din acea perioadă, el a executat busturi ale oamenilor
de cultură, ale savanţilor.
Prin „Portret de bărbat” (1921),
A.Plămădeală  lasă să se presimtă modelajul în argilă, alcătuind
forme aerodinamice, linii fluide, dar cu o arhitectonică
anatomico-structurală vizibilă. Asemeni unei lucrări antice, portretul
impresionează nu prin detaliu, ci printr-o unitate compoziţională
covîrşitoare. Portretul soţiei sale, „Olga...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.