| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Alba Iulia

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Capitolul 1
MUNICIPIUL ALBA IULIA
1.1. Introducere
Alba Iulia este un oraş cu o mare
rezonanţă istorică şi acest lucru constituie în principal şi motivul
pentru care am ales ca această lucrare sa cuprindă, cât mai bine structurat,
toate elementele care sa scoată în evidenţă şi să valorifice importanţa
şi frumuseţea acestui oraş. Descoperirile făcute în judeţul Alba sunt
dovada existenţei uneia din cele mai importante culturi din Transilvania.
Este, fără îndoială una din aşezările bine conturate, puternic centru
economic politic şi religios încă din vremea statului roman şi până în
zilele noastre.
Municipiul Alba-Iulia este capitala
judeţului, oraş situat pe malul stâng al râului Mureş, la confluenţa
dintre râurile Ampoi şi Sebeş, şi are populaţia de 100.000 de locuitori.
Aşezat în podişul Transilvaniei este vegheat de Munţii Apuseni şi de
Carpaţii Meridionali cu vestitele vârfuri, Pătru şi Şureanu.
Pe lângă importanţa economică şi
culturală, Alba Iulia se face remarcată mai ales prin istoria care şi-a pus
amprenta asupra acestui oraş bimilenar.
Oraşul devine
prima capitală a celor trei Principate Romane. Tipografia domnească, atunci
tiparniţa Bisericii Ortodoxe ridicată de Mihai Viteazul începând cu 1597,
publica numeroase cărţi în limba română. Momentele decisive ale luptei
sociale şi naţionale ale poporului roman din secolele XVIII şi XIX nu puteau
să lase deoparte judeţul Alba. Capii rascolei din 1784, Horia, Cloşca şi
Crişan sunt încarceraţi la Alba-Iulia, cercetaţi şi apoi executaţi în
mod crud fiind traşi pe roată la 28 februarie 1785.
La 1 decembrie 1918, Alba-Iulia a fost locul
unde Unirea Transilvaniei cu România a fost decisă solemn şi irevocabil de
către Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia alcătuită din delegaţi
aleşi de romanii din Transilvania, Unirea Statului Naţional Modern Român
fiind atunci desăvârşită.
Potenţialul turistic al municipiului Alba
Iulia îşi găseşte oglindirea într-o amplă constelaţie de mărturii ale
unui trecut de milenii, exprimat în salba monumentelor istorice, de
arhitectură  şi artă, în   varietatea frumuseţilor
naturale.
1.2. Localizare  geografică
Alba Iulia, oraş cu mare rezonanţă în
istoria poporului român îşi datorează importanţa sa istorică, în mare
măsură, poziţiei geografice, fiind punctul natural de trecere şi răscruce
de drumuri care l-au legat organic de zonele înconjurătoare, bogate în
zăcăminte de metale preţioase, sare şi podgorii renumite; arterele de
circulaţie din Transilvania se întâlneau aici, prin care se comunica cu
importante centre economice, fapt ce a impulsionat dezvoltarea sa demografică,
urbanistică şi economică. Oraşului îi aparţin 10.365 ha teren, format din
3500 ha teren arabil, restul fiind păşuni, fâneţe, vii, livezi şi
pepiniere pomicole. Municipiul Alba Iulia este aşezat în centrul podişului
ardelean, la 460 5' latitudine nordică şi 210 15' longitudine estică, 330 m
altitudine, într-o zonă de interferenţă a dealurilor ce coboară din
Munţii Trascăului cu şesurile din valea cursului mijlociu al Mureşului.
Oraşul propriu-zis este aşezat pe prima terasă a Mureşului, care formează
spre est un şes lung de 8-10 km şi lat de 2-4 km. Cetatea şi construcţiile
ridicate în ultimii ani pe vatra vechilor  
     aşezări se află pe a doua
terasă, cu cca. 18-25 m mai sus.
1.3. Căi de acces şi
împrejurimi
Oraşul este străbătut de şoseaua E80,
care face legătura între Deva şi Cluj-Napoca la o distanţă de 380 km de
Bucureşti, 100 km de Cluj şi la 241 km de Arad. Lungimea totală a căilor
ferate în exploatare a fost în 1979 de 305 km; densitatea  liniilor de
căi ferate de 48,9 km/1000km2 este peste media pe ţară 46,8. Magistrala Bucureşti- Braşov-
Blaj se ramifică la Teiuş (însemnat nod feroviar) spre Cluj şi Arad.
Lungimea drumurilor publice , în total 1952 km, din care 331 km modernizate
şi 468 cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare, prezintă o densitate de 31,13
km/ 100 km2.
Împrejurimile sunt deosebit de
atrăgătoare. Partea de vest a oraşului este străjuită de înălţimile
împădurite ale Munţilor Metalici cu Vârful Mamut (630m). Spre est, peste
Mureş, se disting dealurile argiloase de culoare roşiatică ale podişului
ardelean, erodate de râurile Mureş, Sebeş si Secaş, acestea formând un
şir de râpe cu forme interesante şi vegetaţie rară.  Spre sud, în
zilele senine, se văd culmile munţilor Sebeşului, cu Vârful Şurianul şi
cu Vârful lui Pătru. Aceasta este ambianţa oraşului Alba Iulia, unde
bogăţia pământului se împleteşte armonios cu peisajele variate şi
odihnitoare.
1.4. Populaţia şi fenomenul
demografic
Populaţia
oraşului este în număr de 66.369 locuitori (2002), compusă din români 94%,
maghiari 3%, romi 2% şi alte naţionalităţi (germani şi evrei) 1%,
densitatea medie fiind de 63,4 loc/ kmp. În primele opt luni ale anului 2000
s-au înregistrat 2738 născuţi vii şi 3075 decedaţi, rezultând un spor
natural negativ de 337 persoane. În perioada similară a anului trecut
scăderea populaţiei din cauze naturale a fost de 460 persoane. În perioada
1.01-31.08.2000 s-au înregistrat 18 născuţi morţi, 1448 căsătorii si 410
divorţuri.       
Pensionarii. Din
datele comunicate de Oficiul de Pensii Alba reiese
că în luna august 2000, numărul pensionarilor din judeţul Alba a fost de
102231 persoane, mai mare cu 128 persoane faţă de luna anterioară şi cu
2924 persoane faţă de aceeaşi lună a anului trecut.
Structura eşantionului după statutul
ocupaţional al capului gospodăriei pe medii.
Mărimea medie a unei gospodării este de 2,4
persoane. În mediul urban sunt mai frecvente gospodăriile de 2-3 persoane
(60%), în timp ce în mediul rural majoritatea au 1-2 persoane (65,5%).
Gospodăriile numeroase peste 6 persoane reprezintă numai 5,6% şi sunt
situate preponderent în mediul rural.
1.5. Scurt Istoric
şi descrierea geografică a oraşului Alba
Iulia
Scurt istoric.
Traversat de numeroase cursuri de apă, binecuvântat cu pământ fertil,
relief variat şi păduri întinse, teritoriul actualului judeţ Alba este,
încă din vremurile de demult, un pământ favorabil aşezării şi
dezvoltării comunităţilor umane. Cele mai vechi vestigii arheologice din
acest teritoriu datează din Paleolitic. Spre deosebire de Paleolitic, Neoliticul este mult mai bogat în vestigii arheologice.
Descoperirile făcute în judeţul Alba sunt dovada
existenţei uneia dintre cele mai importante culturi neolitice din
Transilvania, cunoscută în literatura de specialitate sub numele de Cultura
Petreşti.
La începutul secolului al doilea D.C., o
parte din Dacia este cucerită de împăratul roman Traian şi transformată
în provincie a Imperiului Roman. Oraşul Apulum, astăzi Alba-Iulia, era una
dintre cele mai importante aşezări din judeţul Alba. Ampelum, astazi Zlatna,
era următorul oraş roman ca importanţă în acest teritoriu. Ridicarea şi
dezvoltarea oraşului Ampelum este strâns legată de minele de aur deschise
în Munţii Apuseni (Carpaţii Orientali). După retragerea armatei şi
administraţiei romane la sud de Dunare, la începutul decadei a opta din
secolul trei după Hristos, fosta provincie romană este locuită de o
puternică populaţie autohtonă atestată prin descoperiri arheologice.
Actualul teritoriu al judeţului Alba era locuit la acea perioadă de o
populaţie numeroasă care a dus mai departe continuitatea poporului roman în
secolele viitoare. Cronicile scrise şi descoperirile arheologice vorbesc
despre apariţia şi dezvoltarea, în secolul IX, a unei aşezări autohtone
centru economic şi politic în Transilvania.
Alba-Iulia este, fară nici o îndoială,
una dintre aşezările bine conturate, puternic centru economic, politic şi
religios al incipientului stat roman, principat cunoscut sub numele de
Voievodatul de la Bălgrad. Înfrangerea Ungariei de către turci a avut ca
rezultat apariţia Principatului Autonom al Transilvaniei, cu capitala la
Alba-Iulia. Alba-Iulia devine astfel, pentru un secol şi jumătate, cel mai
important centru politic, cultural şi umanistic al principatului, locul de
întalnire al câtorva remarcabile şi răsunatoare evenimente istorice. În 1
noiembrie 1599, Alba-Iulia este oraşul care l-a întâmpinat pe Domnul Mihai
Viteazul, primul care a unit Principatele Romane într-un singur stat. Oraşul
devine prima capitală a celor trei Principate Romane. Tipografia domnească,
atunci tiparniţa Bisericii Ortodoxe ridicată de Mihai Viteazul începând cu
1597, publica numeroase cărţi în limba română, printre care şi Noul
Testament de la Bălgrad în 1648, Bucoavna în 1699 (primul Abecedar din
istoria educaţiei româneşti) la fel şi alte 18 tipărituri româneşti,
Alba-Iulia devine cel mai important centru publicistic din Transilvania în
secolul al XVII-lea. Momentele decisive ale luptei sociale şi naţionale ale
poporului roman din secolele XVIII şi XIX nu puteau să lase deoparte judeţul
Alba.
Capii rascolei din 1784, Horia, Cloşca şi
Crişan sunt încarceraţi la Alba-Iulia, cercetaţi şi apoi executaţi în
mod crud fiind traşi pe roată la 28 februarie 1785. Hotărârea romanilor de a îşi apăra dreptul sacru la libertate
îşi găseşte cea mai strălucitoare expresie într-o serie de mari şi
eroice realizări, între 1848 şi 1849, având ca erou pe Avram Iancu,
remarcabila figură a revoluţiei de la 1848 din Transilvania, prezent cu
armata sa în Alba-Iulia. Sfârşitul Primului
Război Mondial (1918) - a însemnat şi sfârşitul ultimului imperiu
multinaţionalist Austro-Ungar - deci prin urmare eliberarea popoarelor care au
facut...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.