| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Al doilea razboi mondial

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Al doilea război mondial a fost cel mai
devastator război din istoria omenirii. A început la 1 septembrie 1939 când
Germania a atacat Polonia dar, în cele din urmă, s-a extins ajungând să
includă majoritatea naţiunilor din lume.
S-a sfârşit în 1945, lăsând în urmă o
lume dominată de Statele Unite şi USSR.
Mai mult ca orice alt conflict militar
anterior, al doilea război mondial a implicat folosirea concomitentă a
resurselor economice şi umane ale diferitelor state şi extinderea fronturilor
astfel încât să includă aproape toate teritorile inamice. Cele mai
importante urmări au fost pe plan economic şi politic. Deşi în stadiile
finale ale războiului au fost introduse 2 arme noi : racheta cu rază lungă
de acţiune şi bomba atomică, în general, războiul a fost purtat cu
aceleaşi arme (sau cu arme îmbunătăţite ) folosite în primul război
mondial. Statisticile făcute
în urma celui de-al doilea război mondial îl consacră ca cel mai mare şi
sângeros război din istorie. În total 61 de ţări, cu populaţia de 1.7
miliarde locuitori reprezentând trei sferturi din populaţia Terei, au
participat la război. Un număr total de 110 milioane  de persoane au
fost mobilizate pentru serviciu militar, mai mult de jumătate fiind
mobilizaţi de 3 ţări : USSR (22-30 milioane), Germania (17 milioane) şi SUA
(16 milioane).
Dar majoritatea statisticilor sunt doar
estimative. Întinderea vastă şi haotică a războiului a făcut imposibilă
monitorizarea exactă. Multe guverne au pierdut controlul datelor şi au recurs
la manipulare în favoarea intereselor
politice.
Finanţarea celui de-al doilea război mondial
a costat 1 trilion de dolari, astfel ajungând să fie mai scump decât toate
războaiele anterioare. Pierderile umane, neincluzând cei 5,6 milioane de
evrei ucişi în urma Holocaustului care erau victime indirecte ale
războiului, sunt estimate la 55 de milioane din care 30 milioane civili şi 25
milioane militari.
SUA a cheltuit cei mai mulţi bani în timpul
războiului, estimativ 341 miliare dolari, incluzând 50 milioane de dolari
daţi ca ajutoare : 31 - Anglia, 11 - USSR, 5 - China şi 3 împărţiţi la
alte 35 de ţări. Germania a fost a două ţară cu 272 de miliarde de dolari,
urmată de USSR cu 192 miliarde de dolari, Anglia cu 120 miliarde de dolari,
Italia cu 94 miliarde de dolari şi Japonia cu 56 de miliarde de dolari. Dar,
cu excepţia SUA şi a altor ţări mai puţin active militar, banii cheltuiţi
nu acoperă costul total al războiului. Guvernul sovietic a calculat că USSR
a pierdut 30 de procente din visterie, în timp ce raidurile şi furturile
naziste din teritorile ocupate au fost inestimabile.
Costurile totale pentru Japonia au fost estimate la 562 miliarde de dolari. În
Germania bombardamentele au produs 4 miliarde de metri cubi de
moloz.
Cele mai grave pierderi umane au fost suferite
de USSR cu 20 milioane de civili şi militari ucişi:
: 13 milioane militari şi 7 milioane civili.  Pierderile umane ale
Aliaţilor au fost estimate la 44 de milioane, în timp ce Axa a pierdut
11milioane de oameni. USA, care nu a avut pierderi civile importante, a suferit
292.131 de victime în urma luptelor şi 115.187 din alte cauze.
Dar, pe lângă pierderile umane şi materiale
imense din timpul războiului, hotărârile luate după terminarea războiului
de liderii puterilor militare victorioase au schimbat raportul de forţe pe
mapamond şi au modificat viaţa a milioane de oameni din Europa
Răsăriteană.
   
   Astfel, acum şase decenii, Europa
răsăriteană era dată, la conferinţa la nivel înalt din Crimeea, pe mâna
lui Stalin
Se împlinesc 60 de ani de când liderii celor
trei puteri ale coaliţiei antihitleriste, Roosevelt,
Churchill şi Stalin, se întâlneau în staţiunea maritimă Ialta, din
Crimeea, în palatul de vară al foştilor ţari, pentru a-şi împărţi
între ei lumea postbelică, deschizând pentru popoarele Europei răsăritene
unul dintre capitolele cele mai negre ale istoriei lor. Timp de o
săptămână, între 4 şi 11 februarie 1945, cei trei mari s-au târguit
pentru a-şi promova interesele pe seama popoarelor mai mici din estul
continentului. Desfăşurate la insistenţele lui Stalin, convorbirile au avut
loc în condiţiile când Uniunea Sovietică se găsea într-o poziţie de
forţă după străpungerea hotărâtoare a liniilor germane pe frontul din
răsărit, în vreme ce, pe frontul din apus, armatele aliate se găseau încă
la vest de Rin. Liderul de la Kremlin căuta să extindă influenţa
totalitarismului roşu în ţările învecinate, în vreme ce Roosevelt
urmărea să obţină sprijinul Armatei Roşii în războiul împotriva
Japoniei. De aceea era mai puţin preocupat de soarta Europei, fiind, pe de
altă parte, convins că poate avea încredere în Stalin, ceea ce s-a dovedit
a fi cu totul eronat. În schimb, Churchill, care îl considera pe Roosevelt un
naiv, încerca să oprească extinderea influenţei sovietice în Polonia, mai
ales că Marea Britanie şi Franţa declaraseră război Germaniei tocmai
pentru a veni în ajutorul guvernului de la Varşovia. Cuvântul lui Churchill
nu a contat, însă, prea mult. Stalin, formal, a acceptat cooptarea în
guvernul provizoriu instalat de sovietici la Varşovia a unui reprezentant al
exilaţilor polonezi aflaţi la Londra, dar, nu peste mult timp, acuzat de a fi
agent străin, acesta a fost nevoit să fugă din ţară. Cât despre România,
Churchill probabil nu a avut ceva de obiectat, dat fiind că el a fost acela
care, în octombrie 1944, cu cinci luni înainte de întâlnirea de la Ialta,
îi propusese lui Stalin, la Moscova, faimosul târg al procentelor, în baza
căruia ţara noastră era cedată, în proporţie de 90 % influenţei
sovietice. Iată ce scria Churchill în cartea sa “Al doilea război
mondial” :” … Nu am
simţit niciodată că relaţiile noastre cu România sau Bulgaria cereau
sacrificii speciale din partea noastră. Dar soarta Poloniei şi Greciei ne
lovea dureros(…) Momentul era propice pentru treburi, aşa că am spus:”…
Cât priveşte Rusia şi Britania, v-ar conveni să aveţi o predominare de 90%
în România, noi să avem 90% de spus în Grecia şi să mergem 50 şi 50 în
Iugoslavia?” În timp ce se traducea asta, eu am scris pe o jumătate de
coală de hârtie:
România
       Rusia…………………90%
       Ceilalţi……………….10%
Grecia
       Marea Britanie…………..90%
       (de acord cu SUA)
       Rusia…………………… ..10%
Iugoslavia……………………50-50%
Ungaria………………………50-50%
Bulgaria
       Rusia………………………75%
       Ceilalţi…………………….25%
Am împins hârtia asta spre Stalin, care
între timp auzise traducerea. A urmat o mică pauză. Apoi a luat creionul lui
albastru şi a făcut un mare semn aprobator şi ne-a dat-o înapoi. S-a
stabilit totul într-un timp nu mai lung decât a durat ca să punem pe
hârtie.”
       La Ialta, s-a perfectat împărţirea Europei, statele din estul
continentului, inclusiv Romania, intrând sub sfera de influenţă sovietică.
De fapt, în bună parte, asupra acestei împărţiri au căzut de acord la
intalnirea lor de la Kremlin Stalin si Churchil, roadele înţelegerii secrete
la care au ajuns fiind consemnate pe un banal petic de hartie. La Ialta,
această înţelegere a fost doar extinsă în condiţiile când Roosevelt, pe
a cărui faţă se putea citi sfârşitul apropiat, nu mai era în stare să
judece lucrurile cum trebuie. Este adevarat că, după ce acordurile de la
Ialta au fost făcute, în esenţa lor, publice, în 1946, în SUA s-au putut
auzi critici, în sensul că Stalin nu şi-a ţinut promisiunea organizării de
alegeri libere în ţările răsăritene, printre care, din nou, România.
Asemenea critici au avut însă, mai degrabă, un caracter ipocrit pentru că
nimeni nu a crezut o clipă că Stalin îşi va respecta o asemenea promisiune.
   
   Oricum, dincolo de înţelegerile
perfectate, la Ialta au început să se simtă primii fiori de gheaţă ai
războiului rece, în alianţa dintre democraţie şi comunism apărând
semnele rivalităţilor şi ostilităţii. Churchill şi, mai ales, Roosevelt
aveau să devină ulterior ţinta criticilor ca au cedat prea uşor în faţa
lui Stalin, dar au existat şi  opinii justificative ca cea a a
istoricului britanic A.J.P. Taylor care spunea: "Armatele sovietice controlau
cea mai mare parte a Europei răsăritene şi aliaţii occidentali se aflau, de
fapt, la cheremul lui Stalin, alternativa fiind o alianţă cu Hitler,
perspectivă pe care nimeni nu o putea concepe".
       
În urmă cu 60 de ani şi multă vreme după
aceea, întreaga istorie a târguielilor, compromisurilor, cedărilor,
trădarilor, manipulărilor de la Ialta a rămas necunoscută. În faţa
opiniei publice mondiale au defilat la nesfârşit frazele comunicatului final
care proclama „statornicirea ordinii în Europa şi reclădirea vieţii
economice naţionale (...) care vor permite popoarelor eliberate să distrugă
ultimele vestigii ale nazismului şi fascismului şi să creeze instituţii
democratice conform propriilor opţiuni.“
Fără a avea o viziune limpede asupra ordinii
statale în perioada postbelică şi având o tendinţă nefastă de a separa
strict necesităţile militare de consecinţele politice, preşedintele
Roosevelt şi ministrul său de externe Hull, apoi, după aprilie 1945,
preşedintele Truman şi ministrul său de externe Byrnes au încercat o
cooperare atractivă pentru Stalin şi în favoarea lui prin oferte
mărinimoase, admiţând înaintarea trupelor sovietice până în centrul
Europei, dând posibilitatea conducerii sovietice să-şi spună cuvântul în
legătură cu viitorul Germaniei şi nu s-au opus, deşi aveau posibilitatea
aceasta,...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.