| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Africa-continentul rasei negre

Nivel referat: gimnaziu

Descriere referat:
Africa
Continentul rasei
negre
Continentul
contrastelor
Africa este al –III‑lea continent ca mărime al
Pământului având o suprafaţă de aproximativ 30 milioane km2 , traversat de Ecuator, cele 2 tropice
(Racului – 23º 30'
latitudine nordică şi Capriconului – 23º 30'
latitudine sudică) şi de meridianul
zero.
Limita faţă de Europa urmăreşte
strâmtoarea Gibraltar (13 km) şi ţărmul sudic al Mării Mediterane, cu 2
golfuri importante: Sirta Mare şi Sirta Mică.
Limita faţă de Asia începe de la Canalul
Suez, trece prin Marea Roşie, strâmtoarea Bab‑el‑Mandeb şi Golful Aden.
În est se află Oceanul Indian, cu un ţărm
foarte regulat, lipsit aproape complet de golfuri şi insule. Singura
peninsulă importantă este cea a Somaliei ce pătrunde adânc în ocean,
limitând spre sud Golful Aden. Cea mai mare insulă, despărţită de
continent prin strâmtoarea Mozambic (şi una din cele mai mari insule de pe
glob, ocupând locul IV) este Madagascar, cu o suprafaţă de peste 580000
km2 .
În vest, ţărmurile Africii sunt scăldate
de apele Oceanului Atlantic. Cel mai mare golf african, ce se deschide larg
spre Atlantic este cel al Guianeei, separat de delta fluviului Niger în Golful
Benin, situat în vest, şi Golful Biafra, în est. Aproape de ţărmul african
se găsesc insulele Canare (Spania) şi ale Capului
Verde.
Extremităţile continentului african
sunt:
La
Nord – Capul Blanc
– 37º 21'
La
Est – Capul Guardafului
– 51º 23'
La
Sud – Capul Acelor - 34º
51'
La
Vest – Capul Verde - 17º
32'
Africa reprezintă un bloc continental masiv,
cu un contur puţin articulat, lipsit de golfuri.
Ţărmul spre Atlantic este rectiliniu iar în
faţa sa valurile au ridicat o barieră de nisip. În Golful Guineei,
cordoanele de nisip barează în spatele lor lagune.
Forma tipică a reliefului Africii, mai puţin
variat ca al altor continente este podişul tabular întins. Altitudinea medie
a continentului este de 700 m iar altitudinea maximă a continentului este de
5895 m (Vârful Kilimanjaro).
Africa poate fi împărţită în trei grupe,
astfel deosebim Africa joasă (Sahara, Sudan, Guineea şi Depresiunea Zair) cu
altitudinea mai mică de 500 m , Africa înaltă (Abisinia şi Somalia) şi
Africa de Sud, constituită din podişuri înalte de peste 1000 m. Doar
sistemul montan al Atlasului este format prin cutare, restul munţilor africani
reprezentând mari zone de grupa atât marginile înălţate ale Marelui Graben
Est-african (Podişul Abisiniei şi Podişul Somaliei) cât şi munţi,
podişuri ridicate tectonic (Ahaggar, Air, Tibesti) şi horsturile ( Munţii de
Cristal şi Munţii Scorpiei). De formarea Marelui Graben Est-african sunt
legate puternice erupţii vulcanice, care au dat naştere vulcanilor
Kilimanjaro – 5195 m şi
Elgon ‑ 4322
m.
Depresiunile sunt largi şi limitate de
praguri: Kalahari, Zair, Ciad, Niger precum şi cele din Sahara.
Câmpiile sunt restrânse şi de scufundare recentă (Senegalului, Guineei
Superioare, Mozambicului şi Somaliei).
Africa este continentul cu clima cea mai
caldă de pe glob, cu o zonă de climă ecuatorială ( cu temperaturi medii
anuale având variaţii sezoniere reduse şi cantităţi mari de
precipitaţii), 2 zone de climă subecuatorială, 2 zone de climă tropicală
cu precipitaţii extrem de reduse ( între 50-150 mm anual) şi 2 zone
subtropicale ( cu 2 sezoane opuse – umed şi secetos).
Temperatura cea mai ridicată + 58º C s-a
înregistrat la Azizizah (Libia) la 13 sept.
1922.
Valorile termice de peste 40º C sunt
frecvente în întreaga Sahară.
Clima ecuatorială este cea mai umedă climă
şi o întâlnim de o parte şi de alta a Ecuatorului până la 5ºC latitudine nordică şi
sudică.
Clima subecuatorială se întinde între 5ºC 18ºC latitudine nordică
şi sudică. Încălzirea puternică din timpul verii
a uscatului atrage masele de aer dinspre ocean, prelungind Alizeul de SE, iar
iarna predomină Alizeul de NE, uscat.
Clima tropicală este o climă de deşert şi
semideşert. Aceasta ocupă zona tropicelor, între 18º C şi 25º C latitudine nordică şi
sudică. În partea de nord se găseşte cel mai întins deşert al lumii,
Sahara, cu 8,8 milioane km2.
Caracteristica acestui climat este dată de diferenţele termice mari între zi
şi noapte, dar mai ales de absenţa îndelungată şi neregularitatea
ploilor.
Clima mediteraneană ocupă extremităţile
continentului care stau sub influenţa periodică a maselor de aer temperat. Se
caracterizează prin veri aride şi ierni ploioase, când bat vanturile de vest.
Lacurile cele mai importante, jalonate pe
linia Marelui Graben Est-african, lacuri tectonice ce au apă dulce sunt
Victoria (cel mai mare lac al Africii), Malawi, Edward, Mobutu Sese Seco,
Turkana, Kivu, Tana. Doar Lacul Ciad este cu apă sărat, el fiind puţin
adânc şi într‑o zonă
aridă.
Cel mai adânc lac al Africii este Tanganyika
cu aproximativ 1435 m , el ocupând locul 2 pe glob.
Cele mai importante fluvii ale Africii sunt
Nilul (cel mai lung fluviu al lumii), Zair, Niger, Zambezi, Orange, Limpopo,
Senegal.
Nilul izvorăşte din apropierea Ecuatorului.
Izvorul său este considerat râul Kagera. Cursul Nilului este orientat
S‑N, traversând 3 zone
climaterice ( ecuatorială, subecuatorială şi tropicală). Datorită acestui
fapt debitul Nilului variază de la 500 m3/s pe timp de iarnă până la 7000
m3/s în timpul verii.
Principalii afluenţi ai Nilului sunt Nilul Albastru şi Atbara, din podişul
Ethiopiei. Nilul se varsă în Marea Mediterană printr‑o deltă. Este singurul curs de apă
care traversează deşertul Sahara.
Congo (Zair) ocupă primul loc pe continent
prin suprafaţa bazinului de 3,6 milioane km2 şi un debit mediu de 50000
m3/s. Este un fluviu tipic
ecuatorial, cu un regim constant şi cu numeroase cascade (cascadele lui
Stanley şi Livingstone). El se varsă în Oceanul Atlantic printr‑un estuar lung de 17 km.
Zambezi, cu un regim tipic subecuatorial, este
cel mai important fluviu din sudul Africii ( 2600 km şi un bazin de 1,3
milioane km2) se varsă în
Oceanul Indian printr‑o
deltă. După confluenţa cu râul Cuando formează cascada
Victoria.
Datorită multitudinii de zone climaterice
întâlnite pe continentul african vegetaţia este şi ea foarte
diversificată. Astfel întâlnim pădure ecuatorială, savană, stepă
tropicală, deşerturi tropicale precum şi vegetaţie
mediteraneană.
Pădurea ecuatorială ocupă 8% din suprafaţa
Africii. Datorită precipitaţiilor abundente şi temperaturilor ridicate
vegetaţia creşte tot timpul anului, determinând cea mai mare bogăţie de
specii arboricole de pe glob.
Savana ocupă 40% din suprafaţa Africii. Vara
ierburile se usucă şi se pot aprinde cu uşurinţă de la soare. În lungul
fluviilor apar pădurile galerii.
Deşerturile tropicale (Sahara şi Namib) au o
vegetaţie foarte rară (ierburi scunde şi arbuşti) şi doar în oaze apar
palmieri (curmali).
Vegetaţia mediteraneană este reprezentată
în Africa printr‑un
tufăriş spinos şi prin păduri de stejar şi cedrii în munţi.
Nicu fauna Africii nu este săracă. Aici
întâlnim o multitudine de vieţuitoare. Astfel aici trăiesc diferite specii
de maimuţe, de păsări cu penaj viu şi divers colorat, erbivore de talie
mare, carnivore puternice, rozătoare, reptile, insecte felurite, precum şi
dromaderul.
Se pot enumera: zebre, girafe, cimpanzei,
gorile, lemurieni, struţi africani, păuni africani, boa madagascarienis,
iguana, lei, elefanţi, okapi, bivol cafric, varanul de Nil, şarpele african
de ouă, pasărea fantomă, găinuşa perlată, păsări de nectar, sfrâncioc
albastru ( numai în Madagascar), şoarecele‑elefant, liliacul Egiptean, pangolinul
uriaş, pangolinul de stepă, porcul ţepos, câine sălbatic african,
mangusta, hiena brună, hiena pătată, ghepardul, viezure cu agăţători,
porc furnicar, antilopa palidă, kudu mic, nyala, bivolul african cu cafre,
antilopa vacă, antilopa gnu, gazela damă, gazela dorcas, oaia cu coamă,
rinocerul cu bot ascuţit , rinocerul cu bot lat, macacul‑urs, lemur catta (Madagacar), maimuţa
cu degete (Madagascar), mandrili, maimuţe cu nas turtit, paviani. Toate aceste
sunt specii care pot fi întâlnite numai în Africa, multe dintre ele fiind
ocrotite de lege, fiind în pericol de dispariţie.
Solul Africii este direct influenţat de
climă şi vegetaţie, astfel devenind şi el foarte variat. Solurile
predominante sunt solurile brune‑roşii de savane aride, soluri roşii de savane cu ierburi înalte,
soluri roşii‑maronii de
păduri tropicale, soluri deşertice şi solurile lateritice
podzolite.
Africa este un continent slab populat, cu
diferenţe mari ale densităţii între regiunile de coastă şi cele din
interior.
Africa are o populaţie foarte tânără,
jumătate din ea fiind sub 20 ani. Deşi natalitatea este foarte ridicată (45
de naşteri la 1000 de locuitori) nu mulţi copii ating vârsta adolescenţei,
deoarece mortalitatea este foarte mare în rândul acestora. Putem spune cu
părere de rău că în Africa mortalitatea este cea mai ridicată de pe glob.
Cu toate acestea populaţia creşte cu aproximativ 20 de locuitori la 1000 de
locuitori într‑un
an.
Sunt zone în Africa unde densitatea
populaţiei este de peste 200 locuitori/km2, (Egipt pe malurile Nilului), scăzând
până la zone nelocuite (Deşertul Sahara). În cea mai mare parte a
continentului densitatea populaţiei este de cel mult 10 locuitori/
km2.
Africa, are o populaţie majoritară de rasă
neagră, dar reprezentanţii ei se deosebesc foarte mult între ei....



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.