| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Afectivitate si motivatie

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
VARIABILELE AFECTIVE ŞI
MOTIVAŢIONALE ALE ÎNVĂŢĂRII
EMOŢIILE ŞI SENTIMENTELE
Elevul nu este indiferent la ceea ce se
petrece in interiorul şi exteriorul său. Toate evenimentele interne şi
externe au un ecou mai intens sau mai puţin intens în fiinţa proprie.
Afectivitatea a şi
fost definită ca trăire a relaţiei subiect-obiect în funcţie de
experienţa cognitivă, de starea psihică şi psihofiziologică în timpul
relaţiei, de ambianţă în care se produce, de evenimentele înconjurătoare
etc. Întodeuna această trăire poate îmbrăca forma de bucurie,
satisfacţie, plăcere, iubire etc. sau de tristeţe, insatisfacţie,
ură.
Este vorba de raporturi de satisfacţie sau
nesatisfacţie faţă de activitatea de învăţare, de plăcerea sau
neplăcerea pe care o poate produce, deci de o atitudine de aprobare sau
respingere, ceea ce reflecta o concordanţă sau o neconcordanţă între
trăirile elevului şi propria lui activitate de studiu.
Specificul proceselor afective constă în
faptul că în cazul lor omul reacţionează cu întreaga sa fiinţă.
Afectivitatea este o trăire internă specifică fiecărui individ, pentru că
ea depinde de semnificaţia pe care acesta o acordă obiectului sau situaţiei
care o determină. Ea apare ca o tensiune a întregului organism, pentru că
este trăită atât în plan organic, cât şi în plan psihic şi
comportamental. Afectivitatea ne ajută astfel să înţelegem mai bine
personalitatea elevului, implicată integral în realizarea sarcinilor
şcolare.
Caracteristicile principale ale proceselor
afective sunt:
     - Durata
     -
Intensitatea
     -
Polaritatea
     -
Expresivitatea.
Durata proceselor emoţionale se referă la persistenta trăirilor afective, a emoţiilor sau a
sentimentelor. Plăcerea de a învăţa, satisfacţia determinată de reuşită
poate dura toată şcolarizarea. În schimb, sunt elevi la care durata unor
procese afective pozitive este mică, de exemplu în cazul unor examene
promovate mai mult prin eforturi temporare, nesusţinute.
Intensitatea este
forţa şi profunzimea trăirilor afective, măsura în care succesul în
sarcinile şcolare nu este de moment şi de suprafaţă, ci are ecouri profunde
in personalitatea elevului, devenind un stimul de intensitate maximă, care
mobilizează toate resursele interne pentru reuşita şcolară. Din nefericire
există un mare număr de elevi la care afectivitatea nu constitue o forţă
internă deosebită care să susţină energetic activitatea de învăţare.
Aceştia sunt elevii apatici, indiferenţi, de obicei candidaţi la insuccese
sau eşecuri şcolare.
Polaritatea afectivă este o trăsătură care îi apropie pe elevi de activitatea de
învăţare sau îi îndepărtează de această activitate. Întodeuna
afectivitatea se situează la polul pozitiv (învaţă din interes, pasiune,
satisfacţie) sau la polul negativ (învaţă din obligaţie, cu indiferenţă,
învăţarea nu-i produce elevului plăcere sau bucurie).
Practica şcolară demonstrează însă că
polaritatea afectivă este relativă, şi nu absolută. În realizarea
sarcinilor şcolare cei doi poli ai afectivităţii pot coexista, îşi pot
schimba locul unul cu celălalt sau se pot neutraliza reciproc. Ceea ce
determină relativizarea polarizării este faptul că afectivitatea de
învăţare este obligatorie, nu facultativă. Elevul este obligat să
înveţe, chiar dacă acest lucru nu-i place. Pe parcurs învăţarea poate
avea însă ecouri pozitive în personalitatea lui, adică poate determina
stări de entuziasm, bucurie şi satisfacţie. Există şi situaţii inverse:
la început elevul poate învăţa din interes, din plăcere, dar ulterior,
lovindu-se de dificultăţi de înţelegere, să manifeste stări de respingere
pentru studiu, de tristeţe sau chiar deprimare. Trecerile stărilor afective
de la un pol la altul le întâlnim la elevii care de obicei nu se bucură de
reuşita şcolară prea înaltă. Dimpotrivă, cei care au satisfacţia
succesului şcolar manifestă şi stări afective pe măsură, pentru ei
activitatea de învăţare fiind, în general, o activitate agreabilă, chiar
foarte plăcută şi o bogată sursa de satisfacţii personale.
Expresivitatea este
o altă trăsătură a proceselor afective. Expresivitatea, adică
exteriorizarea trăirilor emoţionale, se pune în evidenţă prin:
mimica (mişcările feţei pot exprima fericirea elevului că a dat un
răspuns adecvat la lecţie, bucuria dar şi tristeţea, uneori chiar
indignarea în legătură cu unele întrebări puse de profesor);
pantomimica se referă la reacţiile
întregului corp: ţinuta în timpul lecţiilor, gesturile care pot exprima
numeroase stări interne, mersul săltăreţ trădează buna dispoziţie, pe
când mersul agale poate semnifica mâhnire sau supărare pentru realizarea
sarcinilor şcolare;
intonaţia vocii
(ca intensitate, ritm, timbru) poate deasemenea reda
numeroase trăiri afective legate de activitatea de învăţare.
Expresiile emoţionale modifică ritmul respiraţiei (îl face mai rapid sau mai lent),
accelerează bătăile inimii (se pot produce fenomene de vasodilataţie sau
vasoconstricţie), schimbă compoziţia chimică a sângelui sau
hormonilor.
Structura afectivităţii
  În categoria proceselor afective
sunt cuprinse afectele, emoţiile, dispoziţiile, sentimentele si
pasiunile.
Afectele sunt procese afective care au un
caracter elementar şi ţin mai mult de instincte. Ele sunt emoţii intense, ce
apar brusc, au o desfăşurare violentă şi provoacă modificări fiziologice
şi corporale deosebite. Aşa sunt furia, panica, bucuria exagerată, groaza,
spaima, accesele de râs sau de plâns nestăpânite etc. Ele influenţează
negativ activitatea intelectuală a elevului. Controlul conştiinţei
individului asupra propriei conduite este redus. Când se manifestă, gândirea
devine rigidă, inflexibilă, se pierde capacitatea de a învăţa în mod
organizat şi sistematic. Totuşi, eliberarea masivă de energie în
timpul  afectelor prin plâns, ţipăt, alergări etc. este utilă pentru
sănătatea elevului, ferindu-l astfel de unele dereglări psihice.
Emoţiile reprezintă o stare afectivă provocată de o anumită situaţie
sau de un obiect oarecare. Când elevul manifestă o stare de entuziasm sau
admiraţie el ştie că aceste ecouri lăuntrice, aceste trăiri interne sunt
determinate de nişte evenimente precise: a fost de exemplu selecţionat pentru
a participa la olimpiadă de matematică. Tot astfel, când este trist,
deznădăjduit ştie că toate acestea se datorează rezultatelor şcolare nu
tocmai bune. Bucuria, simpatia, entuziasmul, tristeţea, antipatia, dispreţul,
speranţa, plăcerea sau neplăcerea sunt emoţii pe care le trăieşte orice
elev în condiţiile activităţii şcolare.
Dispoziţiile sunt
stări afective al căror obiect nu este întodeuna cunoscut. Desigur, un elev
poate să fie bine dispus pentru că a primit o notă bună la fizică, de
pildă. Altădată însa el nu va putea să precizeze de ce este bine sau rău
dispus. Nişte cauze reale care determină aceste trăiri difuze există. De
aceea, ele trebuie căutate, examinate şi adoptate măsurile care se impun.
Dacă un elev este rău dispus din cauza notei mici la fizică el poate fi
ajutat ca in viitor să obţină note bune şi foarte bune.
Sentimentele sunt
mai intelectualizate şi trăite mai intens. Ca şi emoţiile ele sunt foarte
numeroase. Vom menţiona sentimentul succesului şcolar şi insuccesului sau al
eşecului. Când se afla în faţa reuşitei şcolare, elevul trăieşte cu
intensitate sentimentul de izbândă, de succes. Când nu se bucura de reuşita
şcolară, cu toate eforturile pe care le-a depus, el trăieşte sentimentul de
insucces, de eşec.
Sentimentele sunt dependente la nivelul aspiraţiilor pe care le manifestă subiectul.
Când elevul îşi dă seama că dorinţa lui de a avea rezultate bune la
matematică şi chimie s-a realizat, că această aspiraţie a fost atinsă,
sentimentul de satisfacţie pe care îl trăieşte este mult mai puternic şi
stimulativ. Sentimentul de insucces este descurajant şi deprimant. Insuccesul
poate da naştere şi sentimentului de ruşine şi vinovăţie, elevul aflat
în situaţia respectivă înţelegând că nu a acţionat conform principiilor
morale acceptate, că nu s-a încadrat în contextul acestor principii.
Sentimentele de ruşine şi vinovăţie pot să fie puternice şi, în cele din
urmă, să îmbrace forma sentimentului de regret, care este dureros şi greu
de suportat în faţa colegilor, a părinţilor şi a cadrelor didactice.
Un sentiment superior, ce se manifestă cu
preponderenţă în adolescenţă, este cel de dragoste. Este trebuinţa şi dorinţa de
apropiere de persoane de sex opus, care reprezintă obiectul iubirii. Trăirea
afectivă a unui elev faţă de o elevă sau a unei eleve faţă de un elev
poate deveni un stimulent pentru reuşita şcolară a amândurora. Există
numeroase cazuri de acest gen pozitiv. Alături de sentimentul de dragoste pot
lua naştere şi alte sentimente cum sunt: gelozia, invidia, ura, dispreţul,
care trebuie tratate şi înlăturate cu atenţie, pentru că ele sunt
dăunătoare şi pentru activitatea şcolară.
Pasiunile sunt
sentimente foarte puternice şi active. Elevul care îşi manifestă o pasiune
îşi mobilizează toate forţele pentru satisfacerea ei, dovedind o
perseverentă neobişnuită. Există pasiuni creatoare pe care le întâlnim la
mulţi adolescenţi şi care se exprimă în produse literare, poetice,
electronice, ştiinţifice etc. de valoare personală şi poate chiar socială.
Dar există şi pasiuni negative pentru elevi, cum
sunt: fumatul, alcoolul, iar în ultimul timp, drogurile.
1.2.  Teorii asupra
afectivităţii
S-au depus numeroase...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.