| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Afectiuni ale sistemului nervos

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
]
Afectiunile vasculare cerebrale sunt cele mai importante
cause de mortalitate si invadilitate din lume.
Insuficienta circulatorie cerebrala-este legata de
existenta unor factori cauzali,predispozitia familiala,alimentatia bogata in
glucide si lipide,hipertensiunea
arteriala,sedentarismul,obezitatea,alcoolismul,tabagismul precum si starile de
tensiune psihica prelungite si repetate.
Infarctul crebral-embolia cerebrala-apare datorita
procesului de astupare a arterei crebrale.Dupa o ameteala si o durere de cap
puternica se constata ca ambele membre sunt paralizate.Infarctul se poate
instala brusc prin pierderea cunostiintei si persoana poate intra in
coma.
Hemoragia crebrala-apare in urma ruperii peretelui unei
artere cerebrale si predomina la barbate.Se produce de obicei brusc cu cefalee
violenta,ameteala mare,greturi,varsaturi urmate de pierderea cunostiintei si
coma.In timpul comei,bolnavul nu raspunde la nici un excitant
extern-ciupire,intepare,apasarea globilor oculari etc.
Epilepsia-este consecinta unor factori care actioneaza
general sau local asupra creierului:intoxicatii cu alcool,plumb,cocaine,CO,boli
eruptive,parazitoze,asfixie la nastere,afectiunile inflamatorii ale creierului
si meningelui,traumatisme cranio-cerebrale,tumori,abcese,accidente vasculare
cerebrale.Criza de epilepsie se manifesta prin pierderea constiintei si
cadere.Este periculoasa caderea deoarece duce la accidentare,musculature se
contracta,corpul devine teapan,bratele se indoaie.membrele inferioare se
intend,capul se lasa pe spate sau lateral si pielea se invineteste.Incepe o
inspiratzie prelunga,zgomotoasa,apar contractii puternice ale intregii
musculaturi,pe buzele bolnavului apare o spuma,deseori colorata in rosu(in
timpul contractiei musculaturii isi poate musca limba).Existe si crize de
epilepsie fara crize convulsive la copii,foarte rar dupa 20 de
ani.Epilepticului ii sunt interzise eforturile intelectuale si fizice,bauturile
alcoolice,cafeaua,sarea,lichidele in exces.Alimentatia trebuie sa cuprinda
legume,fructe,lapte.
Tumorile cerebrale-sunt afectiuni grave ale sistemului
nervos.Aproape toate tumorile cerebrale pot fi tratate neurochirurgical cu
conditia sa fie diagnosticate la timp.
Dementa- degradare accentuata a psihicului prin leziuni
multiple si difuze ale creierului si in special a scoartei cerebrale,in urma
unor infectii,a unor ramolismente multiple in creier,tumori sau alti
factori.Este o saracire mare a gandirii bolnavului,astfel incat acesta poate
ajunge sa nu mai stie sa se hraneasca,urineaza si defeca oriunde se
gaseste(gatism),nu stie sa se pastreze curat.Cauzele mai importante
sunt :involutia(distrugerea) progresiva a celulelor nervoase la unii
batrani(dementa senila),procese degenerative cu distrugerea progresiva a
celulelor nervoase  in boli rare care apar in general la persoane cu
varsta de la 50 de ani.(boala PIK,boala ALZHEIMER) artroscleroza cerebrala,care
poate duce progresiv la stramtorarea vaselor de sange,ceea ce face ca celulele
nervoase sa fie prost hranite si sa se distruga treptat.Sifilisul netratat la
timp uneori poate,dupa 5-20-30 de ani de la infectie sa inceapa sa produca
leziuni ale creierului si in special ale scoartei cerebrale(dementa sifilitica
se numeste paralizie generala progresiva). Nevrita-inflamatie localizata a
unuia sau mai multor nervi periferici.Dupa teritoriul pe care il inerveaza si
dupa caracterul nervului(senzitiv,motor sau mixt) apar si simptomele de
amorteala,dureri,furnicaturi,in cazul unor nervi zenzitivi :tulburari de
vedere,de auz,in cazul unui nerv senzorial :paralizie in cazul unui nerv motor,tulburari asocciate in cazul unui nerv mixt)
Scleroza Multiplă este o afecţiune autoimună, inflamatoare, demielinizantă,
multifocală, primară a sistemului nervos central, indusă de factori din
mediului extern încă necunoscuţi, ce apare la adulţii tineri susceptibili
din punct de vedere genetic(43, 133, 103, 107, 108, 167).
Observarea leziunilor acute şi cronice sugerează
următoarele evenimente (nu sunt neapărat secvenţiale): leziunea barierei
hematoencefalice BHE şi infiltrarea celulelor inflamatorii; lezarea
oligodendrocitului şi demielinizarea; astrocitoză; probabil lezarea axonilor
denudaţi; refacerea incompletă a mielinei(120).
Se pot stabili câteva concluzii referitoare la
etiopatogenia SM(133):
SM este o afecţiune autoimună mediată celular prin
celule TH1 îndreptate împotriva antigenelor mielinice PBM, PLP,
MOG;
prima sensibilizare este consecinţa unei reacţii
încrucişate între agenţi infecţioşi şi mielinici din SNC;
împotriva componentelor mielinice se îndreaptă celule T
reactive, favorizate de genele CMH
(HLA-DR2);
factorii de mediu pot determina clasa răspunsului imun;
infecţia virală nu este cauză de SM, dar poate avea rol
în iniţierea şi evoluţia bolii;
în SM există defecte în reglarea mecanismelor de
inducere a intoleranţei imunologice (defecte în
activarea celulelor T);
procesul de demielinizare este heterogen, fiind mediat
prin macrofage, anticorpi, tulburări metabolice sau apoptotice ale
oligodendrocitelor (explică existenţa subgrupurilor patogenice de
SM);
se poate afirma că nu se
cunoaşte etiopatogenia bolii, dar se presupun o serie de factori
etiopatogenetici: viruşi, bacterii, oligodendrocite alterate, regim alimentar,
factori genetici, alţi factori (toxine, stres, profesie).. I.4. Clinica
sclerozei multiple
Afectarea la diferite nivele a
SNC induce o simptomatologie variată ce se poate manifesta diferit de la
individ la individ. (56, 131, 139, 171, 104, 133, 164, 85, 35). Simptomele S.M.
pot fi clasificate în: primare, determinate direct de către procesul de
demielinizare, secundare, consecinţă directă a simptomelor primare şi
terţiare, determinate de impactul bolii asupra psihicului bolnavului, asupra
calităţii vieţii, cât şi de comportamentul familiei.
Debutul bolii poate fi acut, de tip apoplectiform la 35%,
lent progresiv la 10%, la restul debutul fiind foarte
variat, de la ore la zile sau săptămâni(51,112), de tip:
monosimptomatic în 45 % din cazuri cu următoarea
frecvenţă: nevrită optică (36%); parestezii (35%); deficit motor
(26%);
polisimptomatic în care deficitul motor apare în (40-50%); nevrite optice (24%); parestezii
(26%); diplopie (12%); vertij (5%); tulburări sfincteriene (5%).
Perioada de stare: după 10 ani de la debut 80 % prezintă
sindrom piramidal ; sub 80 % prezintă semne cerebelare; 56 % prezintă
tulburări sfincteriene; 48 % prezintă nevrită optică (NO); 14 % au
tulburări oculomotorii;
Investigaţia paraclinică în SM
Examenul lichidului cefalorahidian (162,133).
Neuroimagistica: CT; RMN; RMN cerebral şi la nivelul
măduvii spinării; RMN la nivelul nervului optic. Examinarea RMN este foarte
utilă diagnosticului, pentru aprecierea evoluţiei prognosticului şi
răspunsului terapeutic prin măsurarea zonelor lezionale în diferite momente.
(6, 9, 12, 25, 85, 102, 39, 131, 84, 185, 140). Avantajele RMN-ului sunt
următoarele: permite diagnosticul rapid al leziunilor asimptomatice, nu are
efecte nocive, are sensibilitate mare, randament rapid, rezoluţie de contrast
între diferitele ţesuturi moi şi realizează secţiuni în orice
plan(36,40,64,87,89,118,185).
Potenţialele evocate
(PE)
Studiul potenţialelor evocate (PE) certifică prezenţa
modificărilor funcţionale, ele fiind reprezentarea electrică a recepţiei
celulelor nervoase ca răspuns la un stimul. În prezent se analizează PE pe
căile optice, auditive, senzitive şi motorii. Sunt utilizate mai mult în
SMPP(67,9,12,16,142,143,177,178,179).
Electronistamografia: studiază nistagmusul, apărut în
debut sau ulterior, cu caracter relativ constant în afectările vestibulare
înregistrând potenţialele bioelectrice coreo-retiniene.
Evoluţia SM
Forme clinice evolutive
Din punct de vedere clinic evolutiv S.M. prezintă câteva
forme distincte(133):
scleroză multiplă în pusee şi remisiuni (SMPR) este
forma cu pusee bine individualizate şi cu recuperare completă sau cu
deficite reziduale. Apare la
85 % din cazurile noi de SM, puseele apar la intervale neregulate şi nu au
valoare prognostică.
scleroză multiplă secundar progresivă (SMSP) apare
când SMPR evoluează în timp cu acumularea unor semne ireversibile cu sau
fără pusee ocazionale şi remisiuni minore. Proporţia de bolnavi care fac
această formă este de 80 %.
scleroză multiplă primar progresivă (SMPP) se
manifestă de la început prin simptome care au debutat lent şi s-au agravat
progresiv fără pusee sau remisiuni distincte.
Pentru cuantificarea evoluţiei bolii şi a handicapului
se foloseşte „scala
extinsă a stării de invaliditate EDSS” stabilită de Kurtzke în 1983, care stabileşte anumite scoruri
în funcţie de examinarea clinică neurologică. In funcţie de EDSS s-au
stabilit trei stadii: stadiul I cu EDSS între 1-3,5; stadiul II cu EDSS între
4-6,5; stadiul III cu EDSS între 7-9,5. Scala Kurtzke este alcătuită prin
încadrarea arbitrară a semnelor neurologice în clase care reprezintă o
împărţire eterogenă a funcţiilor SNC:piramidală; cerebeloasă;
senzitivă; a trunchiului cerebral; sfincteriană; vizuală; psihică; alte
funcţii.Cocaina
Se prezintă sub formă de pudră cristalină, albă,
asemănătoare zăpezii, în argou fiind denumită şi "zăpadă". În trafic,
aceasta se amestecă adeseori cu o pudră albă inertă, cum ar fi acidul boric
sau bicarbonatul de sodiu. Pulberea de cocaină poate fi prizată, iar dacă se
prezintă...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.