| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Afaceri economice internationale combinate-Lohnul

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
AFACERI ECONOMICE
INTERNATIONALE COMBINATE:  LOHNUL
Principalele caracteristici
ale afacerilor economice internationale combinate:
In comertul international contemporan, o
extindere insemnata o cunosc afacerile economice combinate: exportul de
prelucrare in lohn, reexportul si operatiunile de switch care prezinta o serie
de caracteristici comune, ce indreptatesc incadrarea lor intr-o categorie
deosebita a tehnicilor de comert exterior:
Sunt
operatiuni combinate, reunind elemente specifice productiei cu cele ale
comertului sau cele ale exportului-importului traditional cu cele ale
contrapartidei sau, in unele cazuri, cu ale cooperarii economice
internationale, combinatii de ordin financiar-bancar, etc., ceea ce conduce la
anumite elemente specifice atat in ceea ce priveste mecanismul comercial, cat
si cel financiar-bancar.
Sunt
afaceri economice realizate, de regula, de catre firme specializate care
actioneaza fie ca reprezentanti recunoscuti, cu o competenta deosebita in
negotul international, agentii de comercializare internationala de tip trader,
fie in calitate de firme cu activitate pe cont propriu, in unele cazuri fiind
masiv atrase si bancile (switch).
Continutul operatiunilor consta, in principal, in obtinerea de
profit in devize, prin acte si fapte de comert, in unele cazuri si de
productie, avand deseori ca obiect marfuri de terta provenienta care nu implica
substanta nationala.
Aceste afaceri economice internationale se realizeaza intr-un cadru
juridic complex care antreneaza elemente specifice mai multor genuri de
contracte.
Afacerile economice respective se caracterizeaza prin gradul
ridicat si caracterul complex al riscurilor, acestea fiind atat de natura
comerciala, cat si extracomerciala.
Motivatiile extinderii acestor afaceri
economice internationale sunt numeroase: in unele cazuri valorificarea unor
capacitati de productie pentru unii parteneri, a marcii pentru ceilalti;
decalajele intre diferite tari ale lumii in ce priveste calitatea mecanismelor
si tehnicilor comerciale si de marketing favorizeaza si ele extinderea acestor
operatiuni, care aduc beneficii importante firmelor din tarile care se afirma
ca mari puteri comerciale (lohnul); obtinerea unui profit comercial insemnat
si, pe aceasta baza, sporirea  aportului valutar; in alte cazuri
necesitatea escaladarii unor bariere comerciale discriminatorii, flexibilitatea
unor tehnici de afaceri mai rigide, cum ar fi contrapartida, reexportul s.a.;
in altele motivatia principala consta in cerinta de a atenua caracterul rigid
al unor acorduri de clearing si al altor aranjamente bilaterale
(switch).
Deoarece cel mai adesea aceste afaceri
comerciale nu angajeaza substanta materiala ci, in general, investitii in
productie in unele din tarile partenere, ele contribuie masiv la prosperitatea
firmelor si a natiunilor respective pe baza faptelor de comert. Cu toate ca
statisticile in acest domeniu sunt foarte incomplete (datorita caracterului
confidential al unor afaceri realizate prin lohn) agentii economici din tari ca
Belgia, Olanda, Austria, Franta, Germania, Anglia si altele au realizat in
ultimele trei-patru decenii profituri considerabile din asemenea operatiuni
comerciale combinate.
Afaceri  economice internationale prin
prelucrare in lohn
Operatiunea de prelucrare in lohn, numita si
productie la comanda, s-a dezvoltat mai ales pe relatiile din Vest-Est si
Nord-Sud, prin delocalizarea de catre firmele occidentale a unor productii
industriale intensive in manopera in tari din Europa Centrala si de Est sau din
regiuni in curs de dezvoltare.
Prelucrarea in lohn consta in intr-o afacere
economica internationala desfasurata pe baza contractuala intre doua firme din
tari diferite, in care una executa lucrari la comanda (prelucreaza materii
prime, materiale, produse semifabricate), dupa modele, desene si sub marca
celeilalte firme, acesta din urma preluand produsul finit in scopul desfacerii
sale pe piata.
Atat in teoria economica, cat si in practica,
in conditiile in care exportatorul prelucreaza materialele ordonatorului se
apreciaza ca luhnul este activ. Fara aceasta conditie, lohnul este
pasiv.
Operatiunile de prelucrare in lohn angajeaza
raporturi de colaborare si in productie, in tehnica, si, ca atare, ele pot fi
luate in considerare drept actiuni de cooperare economica internationala,
indeosebi in formula cunoscuta sub denumirea de “productie la comanda”,
insa si sub denumiri precum “comert de monopol” sau “export de
manopera”.
Intr-o anumita masura, lohnul constituie o
sursa de promovare a reexporturilor, deoarece importatorul, de regula, vinde
produsele respective in principal pe piete straine.
Operatiunea de prelucrare in lohn se
diferentiaza de operatiunile clasice de export-import prin faptul ca obiectul
operatiunii il constituie prelucrarea materiilor prime, materialelor, a
produselor semifinite, apartinand de regula uneia dintre parti (importatorul),
de catre cealalta parte (exportatorul). In practica afacerilor economice, firma
care lanseaza comanda se numeste “ordonator”, “importator” sau
“beneficiar”, iar cea care realizeaza produsul “executant” sau
“exportator”.
Executantii prin prelucrarea in
lohn sunt firme care dispun de factori de productie,
cladiri, masini, utilitati, forta de munca, dar nu au produse de marca,
prezinta slabiciuni in activitatea de management si marketing in afacerile
economice in general, in cele internationale in special.
Ordonatorii in lohn
sunt firme posesoare a unor marci de prestigiu bine introduse pe piata mondiala
si care tind sa-si extinda afacerile, valorificand la maximum avantajele care
decurg din pozitia forte pe care o detin pe aceasta piata.
Afacerile economice prin prelucrarea in lohn
pot avea diferite motivatii, care in general sunt avantaje pentru partenerii de
afaceri.
Avantajele executantului
(exportatorului):
èIsi foloseste
surplusul capacitatilor de productie pe seama unor piete externe in conditiile
specifice acestei operatiuni, adica exportand manopera, utilitati, intr-un fel
si amortizarea masinilor, a cladirilor, etc.
èIsi mentine
productia la un nivel cantitativ acceptabil sau chiar ridicat, chiar daca nu
dispune de materiile prime si materialele care sa corespunda din punct de
vedere calitativ cerintelor pietei contemporane, procurandu-le de la
ordonator.
èAre posibilitatea
sa-si modernizeze o serie de activitati din domeniul proiectarii de produs si
al tehnologiei executarii acestuia, primind odata cu comenzile si o serie de
modele, desene, uneori si asistenta tehnica, deci un veritabil “know-how”
de fabricatie.
èIsi mentine la un
nivel relativ ridicat gradul de ocupare a fortei de munca, iar impactul
conostintelor dobandite de la partenerul extern se rasfrange favorabil asupra
calitatii acesteia.
èExecutarea unor
produse in lohn reprezinta o dovada a competitivitatii intreprinderii sub
aspectul productiei, ceea ce pentru managerii competenti poate constitui o
premisa de trecere la fabricarea unor produse sub marca proprie (subproductie,
coproductie).
Avantajele ordonatorului
(importatorului):
èIsi mareste
volumul afacerilor economice (venituri, profituri) fara investitii in
productie, deoarece sunt folosite capacitatile de productie ale
partenerului.
èObtine o rata
inalta a profiturilor datorita  diferentelor mari care exista, de regula,
intre nivelul salariilor din tara sa si tara executantului, unde acestea sunt
reduse, precum si faptului ca isi valorifica din plin avantajele
comercializarii sub marca proprie.
èIsi consolideaza
pozitia pe piata, dezvoltarea si mentinerea unei cote ridicate din vanzarile pe
piata prezentand efecte favorabile de durata in lupta de
concurenta.
Prelucrarea in lohn prezinta si o serie de
limite si riscuri, unele comune oricarei afaceri economice internationale,
altele caracteristice acestei operatiuni comerciale:
Limite si riscuri pentru executantii in
lohn
èLohnul este o
productie la comanda, un export de manpera si de utilitati de productie care,
asa cum s-a aratat, ii confera executantului avantaje financiare mici, o rata
financiara modesta a profitului, “partea dolarului” revenind
ordonatorului.
èRiscul ca
ordonatorul sa renunte la afacerea economica in lohn, in cazul unei conjuncturi
nefavorabile ce se poate manifesta pe piata produselor respective, poate avea
urmari catastrofale pentru executant, care si-a pregatit forta de munca si
intreaga organizare a productiei pentru fabricarea produselor comandate in
lohn.
èProductia in lohn,
deci sub marca straina, amana, pe perioade indelungate actiunile de promovare
si comercializare in nume si pe cont propriu, de fapt il mentine pe executant
in anonimat, cu consecinte nefavorabile asupra prestigiului firmei sale pe
piata internationala. Prelungirea pe termene foarte lungi a luhnului condamna
intreprinderea executanta la stagnare comerciala si, intr-o anumita masura
fiind la discretia altor firme, pot ajunge in pragul falimentului.
èRiscuri legate de
intarzierile ce pot sa apara in transportul si aprovizionarea cu materii prime
si materiale, care pot sa influenteze negativ continuitatea si ritmicitatea
productiei, cu toate consecintele negative care decurg din aceasta
situatie.
èRiscul de pret
care se manifesta pentru exportator, in sensul ca pretul la produsul finit
realizat de acesta poate deveni...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.