| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Administratia publica

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Administraţia publică
Sfera de cuprindere a noţiunii de administraţie
publică.
Distincţia dintre administraţia publică centrală şi
locală.
Autorităţiile administraţiei publice locale, natura lor
juridică şi actele pe care le emit sau le adoptă.
Primarul localităţii – autoritate publică ce reprezintă şi
promovează în interesul local.
Statul, termen care sugerează un „nucleu
central”, în realitate este o reţea de organizaţii şi instituţii
centrale şi locale diverse, care se ocupă cu asigurarea ordinii şi
securităţii sociale, politice şi economice a unei comunităţi naţionale
date.
Administraţia este una din instituţiile
publice care compun statul şi este formată, la rândul ei, din alte
instituţii şi organisme permanente, cum ar fi: Banca Centrală, Poliţia,
Administraţiile Financiare, etc., adică totalitatea puterilor de
guvernământ asupra unui teritoriu, fără dreptul de a dispune de acesta.
Astfel că, noţiunea de „administraţie publică” se poate înţelege
făcând conexiunea între cele menţionate anterior cu adjectivul „public,
-ă” care arată apartenenţa unei colectivităţi sau provenienţa de la o
colectivitate.
Guvernul, ministerele, consiliile locale, primarii
diferitelor localităţi, ş.a. sunt organe de stat competente să ia măsuri
şi să emită dispoziţii cu caracter obligatoriu; ele sunt autorităţi ale
administraţiei publice însă diferă prin competenţa teritorială care poate
fi extinsă pe întreg teritoriu naţional sau pe teritoriul unităţii
administrative unde au fost alese. Trebuie menţionat faptul că atribuţia
este prerogativă recunoscută unui organ, compartiment sau persoană iar
ansamblul lor compune competeţa unui organ, compatriment funcţional sau
persoane.
Competenţa teritorială este unul din cele două criterii
clasificatoare ale organelor executive, a căror totalitate formează un sistem
constând în organizarea executării şi executarea în concret a actelor
normative numit activitatea executivă. În unele state sistemul de organe
compus din guvern şi din întregul aparat administrativ, în frunte cu şeful
statului formează puterea executivă care coexistă alături de celelalte
puteri organizate în stat, şi anume legiuitoare şi judecătorească. Fiecare
organ executiv are o competenţă determinată de totalitatea atribuţiilor
autorităţilor administraţiei publice, ale unor compartimente din structura
acestora sau persoane şi limitele exercitării lor. După criteriul
competenţei materiale, organele executive se clasifică în organe cu
competenţă generală şi organe de specialitate, iar din punct de vedere al
competenţei teritoriale distingem între organele centrale şi cele locale.
Ca sistem de organizare administraţia publică cuprinde
o multitudine de părţi componente cu denumiri, cu servicii, atribuţii şi
activităţi diferite. Legătura sistemului administraţiei publice cu puterea
executivă se face prin guvern, ministere si celelalte organe ale
administraţiei publice centrale. La rândul său administraţia publică
centrală are în teritoriu diferite organe deconcentrate care organizează
executarea legii in unităţile administrativ teritoriale sau în unităţi
administrative speciale (căi ferate, armata) în legătură cu domeniul
specific de activitate.Sistemul administraţiei
publice mai cuprinde si organele administraţiei publice locale, respectiv
consiliile comunale, consiliile orăşeneşti şi consiliile judeţene, care
sunt compuse din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi
liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea nr. 70/1991 privind
alegerile locale.
Consiliile constituite astfel organizează serviciile
publice ale comunei, oraşului sau a judeţului printr-un aparat propriu,
format din funcţionari publici de conducere si de execuţie. Aceste organe ale
administraţiei publice locale sunt descentralizate pe baza principiului
autonomiei locale. Acest principiu ocupă un loc prioritar între celelalte
principii pe care se bazează administraţia publică locală în unităţile
administrativ teritoriale, respectiv in judeţe, oraşe si comune. Prin aceste
dispoziţii legale Statul român recunoaşte că în interiorul sau
colectivităţile locale se administrează prin aleşii săi şi prin forţele
proprii, dar sub controlul jurisdicţional al legalităţii din partea
autorităţilor statale.
Distincţia dintre administraţia publică
centrală şi cea locală are la bază utilizarea mai multor criterii
cumulative, criterii care au în vedere competenţa teritorială şi materială
a organelor ce compun administraţia publică şi natura interesului pe care
îl promovează. Prin urmare, administraţia publică centrală îşi exercită
competenţa teritorială la nivelul întregului teritoriu naţional, iar cea
locală doar la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care au fost
alese autorităţile respective. Însă dacă privim dintr-o altă
perspectivă, organele ce compun administraţia publică centrală dispun fie
de o competenţă materială generală, precum Guvernul, fie de una de domeniu,
cum sunt ministerele, pe când autorităţiile locale au o competenţă
materială ce se circumscrie în jurul realizării interesului local. Desigur
mai e şi promovarea interesului, care poate fi general-naţional, evident de
către administraţia centrală, sau al localităţii respective, de către
administraţia publică locală.
Autorităţile administraţiei publice prin care se
realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale,
comunale şi orăşeneşti, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca
autorităti executive. Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile
prevăzute de Legea privind alegerile locale.
Consiliile locale şi primarii funcţionează ca
autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice
din comune şi oraşe, în condiţiile legii.
În fiecare judeţ se constituie un consiliu
judeţean, ca autoritate a administraţiei publice locale, pentru coordonarea
activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării
serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean este ales în
condiţiile Legii privind alegerile locale.
Aleşii locali sunt primarul, consilierii locali şi
consilierii judeţeni. În asigurarea liberului exerciţiu al mandatului lor
aceştia îndeplinesc o funcţie de autoritate publică, beneficiind de
dispoziţiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o
funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.Consiliul local are iniţiativă si hotărăşte, în conditiile
legii, în toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date
prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau
centrale.
Consiliul local are următoarele atributii
principale:
alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, după caz; stabileste, în limitele normelor
legale, numărul de personal din aparatul propriu;
aprobă statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de
organizare si functionare a consiliului;
avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze si
programe de dezvoltare economico-socială, de organizare si amenajare a
teritoriului, documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv
participarea la programe de dezvoltare judeteană, regională, zonală si de
cooperare transfrontalieră, în conditiile legii;
aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de
credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere
a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe
speciale, în conditiile legii;
aprobă, la propunerea primarului, în conditiile legii,
organigrama, statul de functii, numărul de personal si regulamentul de
organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, ale
institutiilor si serviciilor publice, precum si ale
regiilor autonome de interes local;
administrează domeniul public si domeniul privat al comunei sau
orasului;
instituie normele orientative pentru regiile autonome sau
societăţiile comerciale pe care le înfiinţează;
asigură buna funcţionare a serviciilor de gospodărie comunală,
transport local, reţele edilitare;
organizează activitatea serviciilor publice în condiţii de
operativitate şi eficienţă;
participă la realizarea măsurilor de protecţie
socială;
asigură libertatea comerţului şi a concurenţei loiale,
încurajează libera iniţiativă, în condiţiile legii;
înfinţează noi instituţii de binefacere de interes
local;
organizează târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de
distracţii;
Consiliul local exercită şi alte atribuţii stabilite
prin
lege.                                    
O autoritate deliberativă a administraţiei
publice locale - consiliul judeţean - este constituită, evident, la nivel
judeţean, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi
orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes
judeţean. Consiliul
judeţean este compus din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct,
secret şi liber exprimat, în conditiile stabilite de Legea privind alegerile
locale.
Această caracteristică determină ca la nivelul
judeţean consiliul să aibă o competenţă restrânsă, referitoare la
exerciţiul următoarelor atribuţii principale:
coordonează activitatea consiliilor locale, în vederea
realizării serviciilor de interes judeţean;
organizează şi conduce serviciile judeţene şi aprobă
regulamentele de funcţionare a acestora;
adoptă bugetul judeţean şi contul de încheiere a exerciţiului
bugetar;...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.