| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: PRIMII AUTORI ROMANI

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
PRIMII AUTORI ROMANI
"Preistoria" literaturii culte
Adevarata data de nastere a literaturii culte,
de factura beletristica, chiar in sens antic, adica adresata unui public dornic
sa guste arta literara, este 240 i.e.n, cand s-a trecut, cum vom vedea, de la
baletele scenice si satura la piese de teatru adevarate. Totusi a existat o
adevarata preistorie a literaturii latine culte, destinate unui public inca
foarte pragmatic si relativ putin dispus sa "consume" literatura.
Printre manifestarile acestei preistorii,
trebuie sa mentionam textele scrise ale unor confrerii sau colegii sacerdotale,
redactate in versuri, in prezent aproape ininteligibile si acompaniate de dans:
"cantecele salilor", carmina saliorum, si "cantecele fratilor arvali", carmina
fratrum Arualium. Aceste veritabile imnuri aveau o clara finalitate
magic-religioasa si nu erau total lipsite de farmec. Dimpotriva, cronicile
pontificale erau alcatuite intr-un stil foarte sobru si foarte sec. inca din
epoca Republicii timpurii, pontifii romani, indeosebi "cel mai mare pontif,
pontifex maximus, afisau in fata locuintei lor o lista a evenimentelor
petrecute in fiecare an, in realitate dari de seama ("comentarii",
commentarii), numite si "anale" annales. Tot ei isi inregistrau indatoririle pe
panza de in' de aceea listele acestora se numeau librilintei. Am mentionat,
intr-un capitol anterior, ca ni s-a pastrat doar fragmentar legea celor
douasprezece Table, redactata intr-o latina rudimentara, cu fraze scurte si
relativ neclare, din care lipseau propozitiile circumstantiale.
La sfarsitul secolului al IV-lea i.e.n. si la
inceputul veacului urmator, celebrul om politic care a fost Appius Claudius
Caecus, si-a scris discursurile. De asemenea, el a alcatuit o culegere de
maxime, in versuri saturnine, s-a ocupat de drept, intrucat a comentat Legea
celor douasprezece Table, si a manifestat anumite preocupari gramaticale
1.
LIVIUS ANDRONICUS. VIATA
Nu se stie cand s-a nascut, dar se pare ca era
grec din Tarent, de unde a fost luat prizonier in 272 i.e.n. si vandut ca
sclav, poate la varsta de opt ani. A devenit pedagog al familiei Livia, de la
care, dupa eliberare, a luat numele sau de libert, Livius, la care a adaugat ca
supranume, cognomen, vechiul sau nume de sclav, Andr6nikos. Intelectual
bilingv, Livius Andronicus a deschis o scoala, unde interpreta cu elevii texte
din autori greci. Lipsa de material didactic l-a determinat sa traduca in
latineste Odiseea lui Homer. lata insa ca, in 240 i.e.n., a fost invitat la
Roma aliatul Cetatii impotriva Cartaginiei, regele Hieron al ll-lea al
Syracusei. Senatul, ca sa nu ofere ilustrului oaspete spectacole nedemne de
cele pe care le vedea in patria lui, a comandat lui Livius Andronicus piese de
teatru, tragedii si comedii. Si astfel, a aparut adevarata literatura latina
Stim de asemenea ca, in 207 i.e.n., Livius Andronicus a primit misiunea de a
alcatui un imn in cinstea zeitei lunona, ca ea sa apere Roma de cartaginezi,
care primisera ajutoare proaspete (LIV., 27, 37, 7). Poetul precede astfel
carmen saeculare al lui Horatiu si faureste la Roma traditia poeziei imnodice.
Pe de alta parte, tot in 207 i.e.n., s-a acordat scriitorilor dreptul de a se
asocia intr-un colegiu profesional, asa numitul collegium poetarum, care isi
avea sediul pe colina Aventin, in templul Minervei. De atunci autorii de piese
dramatice s-au separat definitiv de actori si n-au mai jucat pe scena cum se
intamplase pana atunci cu insusi Livius Andronicus.
A murit probabil in 206 i.e.n.
Opera lui Livius Andronicus
Livius Andronicus n-a fost in nici un caz un
talent stralucit, ci un erudit - la modul relativ modest al epocii - care a
scris si versuri. Adica ceea ce romanii numeau un 'poet invatat", poeta
doctus.
A tradus sau mai bine spus a prelucrat
tragedii si comedii. Ni s-au pastrat noua titluri de tragedii si patruzeci si
doua de versuri izolate din aceste piese de teatru. Este limpede insa ca Livius
Andronicus aborda subiecte din ciclul troian - inclusiv povestea celebrului
cal, dat fiind ca a scris si "Calul troian", Equos Troianus, - si din legenda
Atrizilor. Posedam de asemenea sapte versuri izolate si doua-trei titluri
nesigure de comedii, precum "Sabiuta", Gladiolus, unde persifla militarul
fanfaron. Ni s-a pastrat chiar un vers, in care se riposteaza laudelor gaunoase
ale acestui soldat. in general versurile nu par reusite, dar nu trebuie uitat
ca ele s-au pastrat ca niste citate, in textele gramaticilor latini, nu pentru
valoarea lor artistica, ci deoarece ele contineau forme lingvistice arhaice si
mai ciudate.
Am aratat ca Livius Andronicus este si
parintele lirismului latin. Dar din imnul in onoarea lunonei, oda religioasa si
patriotica - Carmen Parthenion, cum mai este numit - nu dispunem decat de un
singur vers, probabil primul: "sfanta copila, fiica a lui Saturn, regina". Din
talmacirea in vers saturnin a Odiseei lui Homer, care slujea ca manual scolar
chiar si pe vremea lui Horatiu (Ep., 2, 1, v. 69), ni s-au conservat patruzeci
de versuri. Dar de ce a tradus poetul Odiseea, sub titlul Odissia, si nu
Iliada, epopee eroica, pertinenta statutului Romei in epoca respectiva, cand
trebuia sa infrunte pe cartaginezi? Explicatia poate fi cautata in preocuparile
italice si patriotic-ro-mane ale acestui grec devenit bilingv. intr-adevar,
anumite peripetii intampinate de Odiseu erau situate prin traditie chiar in
Italia. Vechi legende etrusce afirmau ca in Italia ar fi trait anumiti
descendenti ai lui Ulise. Pe langa aceasta preocuparile pedagogice ale lui
Livius Andronicus nu puteau decat sa-l conduca la concluzia ca Odiseea era mai
variata, mai atragatoare pentru elevi. Versurile conservate nu atesta in nici
un fel un real talent de traducator. Ilustreaza in schimb patriotism italic,
eforturi de a fauri o literatura de limba latina, de a rezista influentelor
grecesti.
Chiar utilizarea versului saturnin pare
graitoare in acest sens. Livius Andronicus cauta febril echivalente latinesti
pentru nume si cuvinte elene. Elocventa apare chiar traducerea primului vers
odiseic: "o muza, povesteste-mi de barbatul iscusit* (polytropon, ceea ce in
franceza se reda prin "a miile tours") Livius Andronicus, in versiunea sa, nu
foloseste Musa, precum Vergiliu mai tarziu, ci Camena, zeitate italica *. in
alta parte, el ii inlocuieste pe Kronos si pe Hermes cu zeii italici, Saturnus
si Mercur. Cum am mai relevat, niciodata poetul nu pare capabil sa recupereze
magia incantatorie a verbului homeric. Imaginile, care emerg din opera
dramatica, par totusi mai putin stangace. Livius Andronicus nu a inteles nici
macar incapacitatea versului saturnin de a se adapta discursului seducator al
lui Homer.
Totusi trebuie sa evidentiem din nou marile
servicii aduse de Livius Andronicus literaturii latine. Inovator, el a
aclimatizat la Roma mai multe specii literare de veche traditie greceasca, a
modernizat si totodata a promovat pe plan literar vechile valori romane,
mentalitatea stramosilor, de care de fapt era strain prin origine
2.
Aparitia epopeii culte la Roma
Rene Martin si Jacques Gaillard au incercat
relativ recent sa defineasca epopeea, "genul epic", epicum genus. Au ajuns la
concluzia ca oricum epopeea ar presupune un text de mare intindere, scris in
versuri si intr-un anumit metru, care ar fi consacrat unor personaje si actiuni
"eroice", adica relatarii anumitor performante si aventuri exceptionale, ce
depasesc nivelul calm al existentei cotidiene. indeobste epopeea ar face apel
si la miraculos. De fapt, to apos insemna in greceste "cuvant", "discurs",
incat epic ar constitui tot ce merita sa fie "povestit". Actiunile "povestite"
n-ar fi vrednice de a fi amintite, decat daca incorporeaza o dimensiune
colectiva, caci eroii epici trebuie sa fie solidari cu propria lor comunitate.
Daca istoricul nareaza explicand, poetul epic "povesteste" celebrand: "Cant
armele si barbatul", astfel isi incepe Vergiliu marea sa epopee. S-ar impune si
o scriitura nobila, elevata, ca si stihuri precum cele in hexametrul dactiiic
mai degraba decat in versul saturnin. Pe scurt, epopeea ar presupune o functie
celebranta, in virtutea careia se realizeaza augmentarea epica a faptelor si o
forma "narativa", intemeiata pe o scriitura poetica bine reglata 3.
intr-adevar, in eposul homeric, acest pisc al
epopeii, prevaleaza cu autoritate miraculosul, celebrarea eroilor
comunitatilor, tesatura simbolurilor. Si la Roma a dominat clar epopeea de tip
homerico-vergilian, intemeiata pe limbajul simbolu * Versul suna astfel in
latina lui Livius Andronicus: Virum mihi, Camena, insece uersutum. S-ar spune
ca poetul voia sa se fereasca sau chiar sa-si faca uitata obarsia pur
greceasca!
Introducerea semnelor, a cauzalitatii umane
prin excelenta, a fost infaptuita abia de Lucan in anii saizeci ai secolului I
e.n., dar fara succes durabil, fara urmasi printre poetii epici subsecventi,
care s-au intors la tiparele homerico-vergiliene. Totusi, pana la Vergiliu, la
Roma nu a prevalat eposul pur legendar - fundat pe evocarea unor fapte foarte
vechi, categoric mitice, pe un abundent aparat divin, "G6tterapparat", cum spun
cercetatorii germani - ci de fapt, asa cum s-a aratat mai sus, epopeea
semi-istorica ori istorico-legendara. Am vazut ca romanii nu aveau o adevarata
mitologie, ca ei au preferat sa mitizeze istoria, sa laicizeze vechile mituri
indoeuropene, sa proiecteze in istorie naratiile mitice ale arienilor. De aceea
poetii epici celebrau...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.