| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Adevar si eroare

Nivel referat: gimnaziu

Descriere referat:
Adevar si Eroare
“Adevar” si “Eroare” pe langa
semnificatia lor logica sau teoretica, au si un adanc rasunet in totalitatea
vietii umane. Dupa cum se accentueaza taria adevarului sau slabiciunea lui,
deci taria erorii, viata erorii in intregul ei dobadeste un colorit obtimist
sau psimist. Atitudinea obtimista incepe prin a constata plina de incredere ca
orice gandire umana prin chiar esenta ei se indreapta spre sine catrea adevar,
e croita oarecum pe masura adevarului , insa ea trebuie sa conceada faptul ca
atare greu de explicat, anume ca mai rar sau mai des gandirea se abate de la
linia adevarului, ca rataceste, decade, se “corupe”, si asfel alineca in
“eroare” si “falsitate”. Eroarea se infatiseaza ca o dureroasa
infangere pentru intelect si ca o mare umilinta pentru omul ce se straduieste
sa cunoasca.
Atitudinea pesimista porneste de la o drapta
constatare. Se vorbeste de “Legi ale gandirii”, ca si cum aceastea ar fi
cea mai buna straja impotriva erorii. Totusi, in ciuda acestor legi, omul nu
numai ca greseste, dar se pare ca insasi conditia sa obisnuita e ratacirea,
eroarea.  Daca am aduna toate ideiile adevarate si false care au fost
imbratisate de  omenire de cand exista ea am constata ca suma ideilor
false este cu mult mai considerabila. Nu adevarul e regula; nu eronarea, ci
adevarul e exceptia.  Leibniz, in cartea sa “Ibidem” (pag. 280) afirma
ca adevarul e mai mult o recompensa decat un privilegiu.
Incheierea pesimista si gaseste explicatia
tocmai in teoria cunostiintei dominata de la cei vechi pana astazi : Gandirea e
o activitate interna sau o spontaneitate. Daca a gandi inseamna a fi activ, a
constri s chiar a crea, atunci, cu toata ingradirea asa numitelor “legi”
sau “principii logice”, gandirea asemenea vointei poate depasi hotarele
disciplinare in numele libertatii sau spontaneitatii, deci rataceste.
Activitatea gandirii, in sensul traditional al acestei notiuni, pledeaza mai
degraba in favoarea erori decat a adevarului. Agandi, pe scurt, e a
“simboliza”, a falsifica.
Noi cunoasteam numai ce construim,
“sintetizam”, “cream”, fabircam in interior sau punem de la noi, iar
rodul activitatii interne , obiectul, e un simplu  “fenomen”, o
modificare a subiectului, straina de “lucru de sine”, de realitatea
absoluta, care se refuza cunostiintei.
Intre adevar si eroare nu se casca prapastia
pe care atatia, fara poate sa o doreasca , o releva nu fara  oarecare
sadisfactie, in scopul de a ingenunchia “orgoliul uman”. Brochard, cu toata
insuficeinta talmacirii sale, e indreptatit sa scrie cele ce urmaza : “In
realitate, daca privim in originea lor pe unul si altul, adevarul si neadevarul
nu se deosebeste radical. Spiritul nu se regaseste intr-o stare diferita cum au
admis atatia filozofi. Cand gandeste adevarul si cand gandeste eroarea;
ratiunea si imagineatia nu sunt doua facultati eterogene si contrare; ele
se  exercita laolalta. Spiritul in el e insusi indeiferent adevarului si
falsului; el gandeste pe unul si pe celalat. Ratiunea nu e o intuitie fara
gres; ea nu e inlantuita de existenta si incremenita in contemplatia
existentei. Ea e o forma abstracta si mobila, deopotriva capabila de a se
atatsa la ceea ce este ca si la ceea ce nu este. Dar aceasta mobilitate e mama
erorilor; nu trebuie uitat insa ca ea e de asenea su conditia descoperiirii
adevarului. ”
Nu sunt oare siguranta (credinta) si avdearul
termeni achivalenti ? – se
intreaba emile Boutroux. “nu spunem noi aproape indiferent: eu sunt sigur,
aceasta e sigur, aceasta e adevarul ? Putem fi oare real siguri de altceva
decat de adevar ? Si adevarul indata ce e perceput, nu da nastere la
siguranta?”
Cea dintai greutate si cea mai de temut in
problema adevarului sunt o buna insirare a datelor cerute de problema si o
exacta poztite a problemei insasi. Este adevarul (sau eronarea) un termen de
esenta , o proprietate care poate fi privita in sine chiar daca nu exista in
sine – desi nu ar fi privit
in sine e adesea socotit cu a exista in sine, deci cu a fi o substanta -,
sau  chiar e un termen de relatie? Asadar, adevarul exprima o proprietate,
ce se afla in unitate cu altceva sau e un simplu raport.
Adevarul este o proprietate intrisecta a
gandirii sau a cunostiintei sau, cu o expresia mai rastica, adevarul e o
existenta subiectiva. La capatul acestei solutii sta subiectivitatea sau
antropomorfizarea adevarului. Adevarul ca proprietate a constiintei istoriceste
este cunoscut sub doua acceptii : adevarul-notiune si adevarul-judecata
(inclusiv rationament sau deductie). Potrivit primei acceptii adevarul apartine
oricarei reprezantari active sau oricarei veritabile idei, cum sustine de pilda
spinoza: ideea nu e pura imaginatie sau “pictura muta”, ci include in sine
o afirmatia a adevarului si o negatie a erorii. De la Aristrotel s-a
incetatenit a doua acceptie: o idee izolata, oricat ar fi de “activa” sau
afirmativa nu e nici adevarata, nici falsa, ci este sau nu este, e data sau nu
; adeva si eroare sunt proprietati ale judecatii care afirma sau neaga ceva
(predicatul) despre altceva (subiectul), chiar daca verbal judecata e exprimata
printr-un singur cuvant , ca in asa-numitele impersonale : tuna, ploua,
foc.  Acesta din urma interpretare este cea mai obisnuita : adevarul
apartine cunostiintei sau gandirii ca judecata.
Cunostiinta nu e un duplicat al obiectului, ci
e insuri obiectul , intrucat e cunoscut sau determinat de gandire, si anume
determinat asa cum el este in alcatuirea lui intima . Obiectul, pentru ca sa
fie determinat de gandire, trebuie mai inainte sa fie avut, adica trebuie sa
fine intr-o relatie psihofizica cu subiectul, cu “omul”. Relatia
psihofizica r secundara si nu ne scoate, scum crede idealismul, din lumea
obiectelor, ea “vehiculeaza” obiectul pentru ca mai apoi gandirea sa-l
calsifice, asha cum e el dat. Aceasta constatare prezinta o mare inseamnatate
pentru defnitia adevarului.  



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.